Pe lângă aceste detalii, mediul în care se realizează producţia, respectiv maturarea are o puternică influenţă asupra produsului finit, Scoţia fiind un ţinut aparte cu coaste abrupte, plaje stâncoase, văi şi câmpii montane. Toate acestea contribuie la „construirea“ unui produs unic destinat cunoscătorilor care recunosc şi apreciază licoarea, care înţeleg ceea ce contează cu adevărat şi sunt dornici să exploreze şi să descopere, adaugă ea.

Dragoş Mateescu, Single Malt Society coordinator, povesteşte la rândul său despre diferenţele dintre whisk(e)y-uri. Single Malt Society este un club care se adresează atât pasionaţilor de single malt, cât şi celor care abia acum descoperă categoria de elită a whisky-ului. Iniţiativa aparţine grupului Alexandrion, lider în producţia şi distribuţia de băuturi alcoolice din România şi din 2017 singurul producător de single malt din ţară. Pe 11 septembrie 2017, Alexandrion Group a anunţat debutul primei producţii de distilat de malţ, care va sta la baza primul single malt produs în România.

Produsul, distilat de două ori, a fost depozitat în butoaie şi este maturat cel puţin trei ani în crama de la Bucov, Pleaşa. Compania deţine însă în portofoliu şi alte branduri de whisk(e)y precum Glenfiddich.

„Toate «scoţienele» sunt scotch (distilat, maturat şi îmbuteliat în Scoţia). Nu poate fi scotch decât un whisky scoţian. Aici avem blended scotch (combinaţie de grain whisky - produs din amestec de cereale şi distilat continuu, plus mai multe single malturi) şi mai avem şi single malturile. American whiskey cuprinde bourboanele şi Tennessee whiskey care trebuie să aibă în mixul de cereale pentru distilare cel puţin 51% porumb“, spune Dragoş Mateescu.

Irish whiskey-urile sunt în majoritatea lor triplu distilate, deci cu arome mai fresh, spre măr verde. Irish pot still whiskey este caracteristic doar irlandezilor şi este distilat din amestec de orz malţat şi orz nemalţat.

„Whisky-urile japoneze pe de altă parte sunt foarte aromate beneficiind de finisarea maturării în butoaie de stejar Mizunara ce conferă arome exotice. Blendurile lor sunt un amestec din distilate produse doar în distileriile fiecărui producător, fără a face schimb între proprietari diferiţi.“

În ceea ce priveşte Anglia, nu are tradiţie în distilarea de whisky, dar este pe un trend ascendent de producţie pentru single malt şi blended, conchide el.

Whisky se produce şi în Canada, India, Argentina, Brazilia, Australia, Germania, sau Elveţia, spune Răzvan Tucaliuc, CEE group brand manager PPD.

„Există patru paşi principali - malţarea, fermentaţia, distilarea şi învechirea. Totuşi, nu este o regulă ca un whisky vechi să fie

neapărat mai bun. Regula spune că un whisky scoţian, la fel ca cel irlandez, trebuie să aibă minimum 3 ani petrecuţi în butoaie de stejar, în timp ce un whiskey american de obicei nu depăşeşte 4 ani de maturare.“

Dat fiind că această băutură cu o istorie de peste un mileniu are atât de multe particularităţi, ce face un whisk(e)y să fie bun?

„Există atât de multe metode, tradiţii, standarde şi procese de fabricaţie pentru a obţine o sticlă de whisky, care variază între mii de distilerii din întreaga lume, încât îmi este greu să identific un singur secret“, recunoaşte executivul PPD, companie care are în portofoliu mărci precum Lagavulin sau Johnnie Walker.

De la scotch-urile single malt unice, la bourbon-urile americane, şi până la ediţiile rare, produse în tihnă în ani de zile, în insulele scoţiene, există foarte multe elemente care influenţează alegerea whisky-ului „perfect“.

„Există şase referinţe de gust în whisky, iar astfel orice combinaţie între ele poate să nască un alt gust, astfel încât paleta de gusturi tinde să pară infinită, pornind de la arome de fum, fructate, fresh, lemnoase, spicy până la cereale.“

Bogăţia gustului vine din întreg procesul de producţie, ţine cont de zona geografică în care a fost produs, de apa folosită, metoda de filtrare sau butoaie, atunci când vine vorba despre îmbătrânirea whisky-ului. „Pentru fiecare whisky se pot identifica zeci de arome şi gusturi sofisticate, ceea ce poziţionează acest lichid ca fiind unul dintre cele mai versatile din categoria băuturilor spirtoase din lume. Acest lucru înseamnă că whisky-ul surprinde nu numai atunci când este băut straight (simplu), ci şi în diferite combinaţii surprinzătoare, cu diferite sucuri care îi potenţează anumite calităţi.“

Radu Moldovan, marketing director Pernod Ricard, compară un whisk(e)y bun cu un film bun. E vorba de un mix de elemente care în individualitatea lor nu par ieşite din comun insă împreună generează o reacţie la un nivel emotional în rândul spectatorului, în cazul filmului, respectiv al degustătorului, în cazul whisk(e)yului.

„Un whisky (whiskey) bun este cel care îţi place mai mult. Elita whisky-urilor este considerată, totuşi, single maltul, iar aici Scoţia deţine supremaţia (...)“, spune Dragoş Mateescu, Single Malt Society coordinator.

El adaugă că diferitele feluri de whisk(e)y se beau diferit. Astfel blend-urile, cele americane şi irish-urile se pot bea cu sifon (soda), apă, gheaţă sau în cocktail. Japonezii au tradiţia de a bea highball sau în combinaţie cu mult sifon. „Single malturile au recomandarea de a se bea doar cu adaos de apă plată la temperatura camerei.“

Reţeta „on the rocks“ nu dă niciodată greş însă, spune Cristina Coman, marketing assistant în cadrul Brown-Forman România. „Astfel, un single malts de calitate servit alături de un cub de gheaţă reprezintă reţeta ideală indiferent de sezon.“ Whisky-ul nu mai înseamnă însă de mult doar whisky straight sau whisky cu cola, ci o multitudine de combinaţii, menite să satisfacă chiar şi cele mai pretenţioase gusturi, datorită caracterului versatil al acestei licori, spune executivul PPD.

„Whisk(e)y-ul are aceeaşi cantitate de alcool ca orice altă băutură spirtoasă, însă datorită caracterului său, uneori, poate să dea senzaţia că este o băutură mai puternică sau prea parfumată.“

Datorită versatilităţii sale şi în funcţie de profilul său de gust, el poate fi preparat sub forma unui long drink în care se adaugă o măsură de whisky şi se completează cu un suc de diferite arome, precum: ghimbir, piersică, limonadă, tonic etc. Pentru un twist special, se poate orna (garnish) cu lime, bucăţi de ananas, zmeură, rozmarin, măr sau scorţişoară, conchide Răzvan Tucaliuc.

Acum că am descoperit toate secretele acestei băuturi, nu mai rămâne decât să găsim ocazia potrivită pentru un pahar. Şi, nicio ocazie nu-i mai bună decât prezentul.

da.zf.ro

Şi-a transformat pasiunea pentru artă într-o mică afacere. E povestea de succes a Tatianei Nicolaeva, o tânără de 33 de ani din Capitală, care de cinci ani, coase păpuși în stil național.

”Aceste păpuși sunt făcute cu suflet, cu dragoste față de tradițiile naționale. Eu mă strădui ca acestea să fie similare ca moldovencele. Toate păpușile în stil național sunt cu părul închis la culoare, ochii negri. Numaidecât culorile pe care le folosesc sunt: alb, roșu și negru.”

Tatiana Nicolaeva meştereşte păpuși originale, iar inspirația de bază sunt tradițiile naționale. Întreg procesul de realizare a unei lucrări dureză o zi.

”De la început, eu am schițele, conturul cărora îl trec pe material, iar apoi tot pe contur cos. Tai restul de material, îl întorc pe față și îl umplu cu sintepon”.

Pentru a realiza o păpușă, femeia folosește nu doar material, dar și vopsele acrilice, care o ajută să înfrumusețeze stofa.

”Vopsele acrilice pe care le folosesc pentru lucrul, sunt foarte rezistente. Ele sunt rezistente la soare, la praf. Mulți mă întreabă cum să aibă grijă de păpușă. Deci, păpușile sunt mereu curate și uscate. De aceea, cu ajutorul unui șervet și cu ajutorul acestuia poți șterge praful de pe păpuși”.

Tatiana Nicolaeva face şi păpuși tematice, în preajma sărbătorilor importante din an.

”Eu realizez nu doar păpuși în stil național. Eu le cos după diferite teme, în funcție de perioada anului și diferite sărbători. La fel, eu lucrez individual, la comandă. La fel, confecționez și păpuși utile, de exemplu pentru baie. Adică, o fixezi acolo, iar aceasta poate fi de folos. De exemplu: ceva mai romantic, pentru dormitor, putem să punem”.

Doritorii de a achiziționa o păpușă confecţionată de Tatiana Nicolaeva vor scoate din buzunar în jur la 300 de lei.

publika.md

Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenia unui stat UE vor putea circula liber în Marea Britanie pînă în decembrie 2023. Guvernul britanic a renunţat la planul de a anula libertatea de circulaţie pentru imigranţii din state UE imediat după producerea Brexit şi va acorda cetăţenilor europeni drept de şedere temporară pe o perioadă de trei ani, informează Reuters, potrivit Adevărul și Digi24.

Sunday Times scrie că guvernul britanic a renunţat la planurile de stopa libertatea de mişcare a cetăţenilor din Uniunea Europeană în cazul unui Brexit fără acord după 31 octombrie. Planurile au fost abandonate din cauza riscului de invalidare în justiţie.

Avocaţi angajaţi de ministerul de interne au avertizat că tentativa de a schimba legea ar face haos, potrivit Sunday Times. Termenul de 31 octombrie este prea timpuriu pentru ca guvernul să poată trece un proiect de lege prin parlament, iar folosirea legii retragerii din UE ca bază pentru a ocoli parlamentul ar putea fi contestată în justiţie cu şanse de 70% de a fi invalidată, potrivit juriştilor.

Acest lucru ar risca anularea altor 500 de măsuri luate pînă acum în baza aceluiaşi temei juridic. Comitetul guvernamental care pregăteşte măsurile în cazul unui Brexit fără acord a căzut de acord, potrivit lui Sunday Times, să limiteze libertatea de mişcare a cetăţenilor UE prin “schimbări vizibile”, cum ar fi interzicerea intrării în Regatul Unit a celor cu condamnări la închisoare cu executare de peste un an.

Guvernul de la Londra a fost nevoit să renunțe la această abordare în contextul avertismentelor că planul ar putea fi contestat în justiție de unii dintre milioanele de imigranți UE.

Potrivit unui mecanism de reglementare a șederii temporare, cetățenii UE care ajung în Marea Britanie pînă la finalul lui 2020 vor putea rămîne în această țară pînă în decembrie 2023.

noi.md

Porcii, când se stresează, mănâncă și nu se îngrașă. De asta, la o fermă inițiată dintr-un grant oferit de UE prin intermediul PNUD, uneori răsună muzică, animalele se joacă și au tot timpul acces la hrană și apă.A pornit afacerea cu 120 de porci și a ajuns acum la o fermă cu 1500 de capete

„Nu e încă totul european aici, dar spre asta mergem”, ne-a spus un muncitor de la ferma lui Vitali Radulov.

Originar din Parcani, Vitali și-a înființat gospodăria în satul Speia din stânga Nistrului. De fapt, pe un deal de lângă sat, în clădirea părăsită a unei ferme vechi.

Construcția arată tot așa ca acum 30 de ani, numai gardul este nou. Vitali spune că l-a ridicat ca să țină departe câinii vagabonzi care ar putea aduce tot felul de boli. Mai ales acum, când bântuie pesta porcină africană.

De la poartă nu-ți dai seama că acolo cresc porci — nu se aude gălăgie și nu se simte mirosul la care te-ai aștepta să-ți strâmbe nasul.

Porcii de la Speia se îngrașă în ajun

Din coridorul de la intrare ajungi în depozitul de cereale. Lângă grămezile de grâu și orz se află o râșniță electrică în care muncitorii încarcă cerealele împreună cu făină de soia, bogată în proteine. Toate sunt fărâmițate și transformate într-un amestec cu care sunt hrăniți porcii.

Vitali afirmă că folosește pentru animale doar produse naturale. Cerealele sunt crescute pe câmpurile din preajmă de fermierii locali, iar soia este importată din Ucraina. Muncitorii confirmă — carnea porcilor de la ferma este, așa cum e la modă să spui acum, organică, și ei tot o mănâncă fără nicio grijă.

E importantă compoziția, dar și cât de mărunt e furajul. Dacă e prea mășcat, va afecta digestia animalelor; dacă e prea fin, porcii se îneacă și tușesc. Vitali a descoperit că astea, pe lângă temperatura nepotrivită, lipsa mâncării și a apei, sunt factori de stres pentru porci.

Oamenii de la țară, care mai cresc câte un porc în gospodărie, nu au timp de propriile stresuri, cu atât mai mult de starea psihologică a animalelor. Vitali Radulov însă a remarcat că porcii „supărați” mănâncă și nu adaugă în greutate atât cât ar trebui. În medie, „ratează” câte 20 de grame pe zi. Ținând cont de numărul de capete și de zilele în care ar trebui să ajungă la greutatea optimă pentru vânzare — 1500 de porci și 100 de zile — vorbim despre 3 000 de kilograme sau circa 4 000 de euro.

Ca să nu piardă acești bani, fermierul are grijă ca animalele să fie tot timpul calme. A automatizat procesul de alimentare cu hrană și apă, menține o temperatură constantă în încăperile ventilate, și spală periodic podeaua care are orificii speciale.

Din când în când, chiar le pornește muzică sau le organizează jocuri. A inventat un fel de fotbal pentru animalele hiperactive. Ca să nu se ia la harță cu cele din jur, le aruncă sticle din plastic umplute cu pietricele pe care porcii le aruncă dintr-o parte în alta cu râturile, până obosesc și se liniștesc.

Două dintre încăperile în care se află câte 250 de animale urmează după depozitul cu cereale și are fiecare cate circa 250 de metri pătrați. Când am ajuns la fermă, și porcii tineri și cei care au ajuns la vârsta și greutatea optimă se odihneau. 

„Știți vorba „boala porcului”? Animalele așa ar trebui să comporte în mod normal — să mănânce și să bea pe săturate, apoi să doarmă și să adauge în greutate”, ne-a spus Vitali.

Soția lui vinde carne la piață, dar spune că e mai degrabă pentru publicitate. Cei mai mulți porci îi livrează direct de la fermă și are suficientă cerere încât să nu caute să colaboreze cu fabrici de mezeluri. Se gândește, totuși, într-o zi să ajungă să vândă carne și pe malul drept al Nistrului. Aceste planuri merg mână-n mână cu intenția de a mări ferma până la 2500–3000 de capete.

Porci aproape fără grăsime

Vitali crede că, în parte, succesul lui se datorează rasei de porci pe care a ales-o. Din grantul inițial de 10 000 de euro, obținut de la Uniunea Europeană prin intermediul programului „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD, a cumpărat din Olanda porci care au puțină grăsime. Cu banii câștigați a adus alții și tot așa.

Despre granturi a auzit de la niște săteni din Speia, care au obținut finanțare pentru un tractor. Vitali Radulov a căutat mai multă informație, și-a elaborat un plan de afaceri, s-a înscris în concurs și a mers până la capăt atunci când colegi de-ai săi au renunțat. 

„A fost nevoie de un anumit efort, dar a meritat, cu siguranță”, spune fermierul, care după ce a primit banii a frecventat toate sesiunile de informare și instruirile în afaceri organizate în cadrul proiectului.

Continuă să se informeze făcând schimb de experiență cu colegi de pe malul drept al Nistrului și din Ucraina. Și speră să ajungă la ferma din Olanda de la care a cumpărat primii porci. L-au invitat proprietarii, numai că nu are timp, deocamdată. Aproape in fiecare zi e la ferma sa din Speia fiind convins că doar prin implicare personală o afacere poate crește.

Uniunea Europeană, prin intermediul programului „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD, a ajutat peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului să deschidă afaceri și să creeze circa 350 de locuri de muncă. Pentru beneficiarii de granturi au fost organizate seminare de instruire în management și promovare.

Prim-ministra Maia Sandu spune că există riscul ca de la 1 ianuarie 2020 Republica Moldova să rămână fără gazul rusesc, dacă Ucraina va interzice tranzitarea acestuia pe teritoriul său. Șefa cabinetului de miniștri spune că este o situație serioasă, dar că Guvernul se pregătește pentru aceasta și are soluții tehnice. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „În profunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chișinău, transmite IPN.

„Avem soluțiile cum să asigurăm țara cu gaze naturale. Una dintre ele este să depozităm gaze naturale în Ucraina, să le cumpărăm mai devreme, la un preț mai mic pentru că în iarnă va fi mai mare. Discutăm inclusiv identificarea resurselor financiare pentru că va fi nevoie de resurse financiare substanțiale ca să facem acest lucru”, a afirmat Maia Sandu.

Potrivit ei, mai există și alte opțiuni, dar acestea depind de faptul dacă celelalte țări care trebuie să finalizeze anumite proiecte vor reuși până la sfârșitul anului. „Discutăm inclusiv cu UE. Toată lumea înțelege că situația este complicată și cu siguranță vom avea aceste soluții tehnice, doar că va fi o situație complicată pentru noi: vom avea nevoie de bani suplimentari. Nu vom rămâne fără gaz”, a continuat șefa cabinetului de miniștri.

Totodată, prim-ministra spune că gazoductul Iași-Chișinău este o alternativă doar pentru trei raioane. Adică, dacă ar funcționa la capacitate deplină, s-ar putea asigura trei raioane din Republica Moldova cu gaz. „Pe partea Republicii Moldova proiectul va fi gata până la sfârșitul acestui an. Din păcate, pe teritoriul României proiectul va fi gata doar la mijlocul anului viitor. În ianuarie nu cred că putem să-l folosim”, a menționat premierul.

Șefa cabinetului de miniștri a mai menționat că recent au fost transmise documente la Fondul Monetar Internațional care demonstrează că Republica Moldova a îndeplinit toate condițiile pentru ca să se deburseze următoarea tranșă de împrumut. „Asta înseamnă că vom avea acces la banii FMI și, la fel de important, aceasta ne oferă acces la banii din asistența macrofinanciară a Uniunii Europene, un lucru extrem de important pentru că asta presupune peste un miliard de lei, bani pe care îi obținem în această toamnă pentru ca să putem să plătim salarii, pensii și să facem alte cheltuieli absolut necesare”, a declarat șefa executivului.

De asemenea, prim-ministra Maia Sandu a declarat ferm că blocului ACUM îl are în calitate de candidat pentru alegerile locale în municipiul Chișinău pe președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase. Maia Sandu spune că decizia a fost luată mai mult timp în urmă.

ipn.md