Legea care prevede că BNM va acorda asistență de lichiditate în situații de urgență doar băncilor solvabile și viabile a intrat în vigoare luni, 2 septembrie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, transmite MOLDPRES.

„Pentru a menține stabilitatea sistemului financiar, Banca Națională poate acorda, la deplina sa discreție și în condițiile stabilite de către aceasta, băncilor solvabile și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, asistență de lichiditate în situații de urgență”, este specificat în lege.

În document mai este stipulat că termenul pentru care se acordă asistența de lichiditate în situații de urgență este de până la trei luni, cu posibilitatea extinderii acestuia, în mod excepțional, pentru o perioadă nu mai mare de un an de la data acordării, în condițiile stabilite de Comitetul executiv al Băncii Naționale. Totodată, asistența de lichiditate în situații de urgență se acordă la o rată a dobânzii superioară ratei aplicate de Banca Națională la operațiunile sale de creditare, inclusiv la facilitatea permanentă de creditare.

Noua lege a fost adoptată de parlament la 15 august curent, la o sesiune extraordinară.

Republica Moldova a fost în anii 2013-2018 cel mai mare beneficiar al Acordului de Asociere, implicit al Acordului de Liber Schimb (DCFTA), dintre cele trei ţări semnatare din Parteneriatul Estic. Republica Moldova a beneficiat de prevederile DCFTA  în proporţie de 60%, Ucraina – 20%, iar Georgia – 9%,  constată analiştii de la Institutul Berlin Economics, la care face referire pe pagina sa de Facebook ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, informează MOLDPRES.

Experții germani apreciază că în această perioadă, 2013-2018, exportul produselor moldoveneşti pe piaţa statelor europene s-a triplat. „Datorită acestui document strategic am putut compensa pierderile în comerţul cu alte state şi am creat locuri de muncă. Dacă în toată această perioadă ţara nu era coruptă, beneficiam şi mai mult. Şi vom beneficia mai mult pe viitor construind Europa la noi acasă”, a scris Nicu Popescu.

Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost semnat la data de 27 iunie 2014 la Bruxelles, Belgia. Acordul a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 2 iulie 2014 şi de Parlamentul European la data de 13 noiembrie 2014.

Valoarea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova pe piața Uniunii Europene a crescut cu 500 milioane de euro, în doi ani (2017-2018), urmare a implementării măsurilor fitosanitare prevăzute de Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, constata anterior  Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Eliminarea barierelor tarifare, după semnarea DCFTA,  pentru 91 la sută din produsele autohtone a dus la economisirea a peste 11.2 milioane de Euro anual pentru agricultori.

Fructele moldovenești sunt la mare căutare peste Prut. Cel puțin asta arată datele oficiale potrivit cărora Republica Moldova este unul din cei mai mari exportatori de fructe pe piața românească. Astfel, anul trecut țara vecină a importat 11,8 mii tone de struguri, 9,4 mii tone de prune și 1,86 mii tone de mere moldovenești.

Studiul „Oportunități de comercializare a fructelor și legumelor moldovenești către rețelele de retail din România”, elaborat recent în cadrul Proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova și prezentat membrilor Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, mai arată că Republica Moldova se află pe primul loc în topul statelor din care România importă struguri.

În acest sens țara noastră deține cea mai mare pondere a importurilor totale de struguri, atît în ce privește volumul, cît și valoarea. În 2018, România a importat din Republica Moldova o cantitate de 11,7 mii tone de struguri în valoare totală de 9,2 milioane de euro.

Și în cazul prunelor, studiul arată că Moldova rămâne pe primul loc în top 5 țări de proveniență a produselor care ajung pe piața de peste Prut. România importă anual 9,4 mii tone de prune moldovenești, ceea ce reprezintă peste 70% din totalul importuri de prune proaspete. Achizitorii argumentează că aleg prunele moldovenești atît datorită proximității, cît și calității înalte a produsului.

Nici când vine vorba de exporturile de mere nu suntem mai prejos. Datele oficiale arătă că în 2018 peste Prut au fost livrate 1865 tone de mere moldovenești.

agora.md

Grupul tehnologic S&T AG din Austria, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii și soluții IT în Europa Centrală și de Est a achiziționat o cotă de 51% din capitalul firmei Bass Systems SRL din Moldova, scrie mold-street.com.

Tranzacția a fost efectuată pe 28 august 2019 și anunțată de Bursa din Taiwan, ca parte a unei operațiuni a producătorului de calculatoare industriale Hua Han, ce face parte din gigantul Foxconn Technology Group. Ultimul este acţionar majoritar al grupului Ennoconn, ce deţine peste 26% din capitalul S&T AG din Austria.

5,74 milioane de euro pentru o cotă de 51%

Potrivit presei din Taiwan, valoarea totală a tranzacției este de 5.739.000 euro pentru o participație de 51% la capitalul social al Bass Systems SRL din Moldova. Totodată, este specificat că S&T AG au cumpărat participaţia de la o persoană fizică şi nu de la o companie. Cine este această persoană fizică nu este specificat.

Plahotniuc își vinde activele din Moldova Potrivit unor surse care și-au dorit să își păstreze anonimatul, în anii 2000 Grupul tehnologic S&T AG a mai încercat să pătrundă pe piața din Republica Moldova. Atunci compania crease împreună cu omul de afaceri Alexandru Copacinschi - S&T Mold. Afacerea nu a avut sorți de izbindă, dat fiind faptul că Vlad Plahotniuc fondase Bass Systems. Pe parcursul mai multori ani, Plahotniuc împreună cu parnerul său de afaceri Petru Onisim a impus toate organele de stat să lucreze exclusiv cu compania Bass Systems.

Mai mult decît atît, o bună parte din proiectele inițiate de companie așa și nu au fost duse pînă la capăt. Iar acum, Grupul tehnologic S&T AG din Austria încearcă pentru a două oară să intre pe piața moldovenească. De menționat că potrivit portalului Openmoney.md, din 2013, Bass Systems a cîștigat contracte cu statul în valoare de 3 miliarde de lei. În special, compania s-a angajat în sprijinirea sistemului de informații Asycuda World pentru Serviciul Vamal, din 2016 pînă în 2018. Valoarea contractului a fost de 52 de milioane de lei. Tot în 2016, Bass Systems a cîștigat o licitație pentru automatizarea proceselor de afaceri și a soluțiilor IT pentru Ministerul de Interne. Valoarea acestui contract este de 14,3 milioane de lei.

noi.md

Executivul a adoptat marți un proiect de lege privind pensiile ocupaționale.

Guvernul a adoptat proiectul de lege ce va permite acordarea unei pensii suplimentare în completarea pensiilor acordate prin sistemul de pensii. Se scade astfel presiunea pe sistemul public și va asigura sustenabilitatea.

Executivul a adoptat marți un proiect de lege privind pensiile ocupaționale. Acesta va permite angajatorilor să acorde salariaților pensii suplimentare. Actul normativ transpune în legislația locală o mai veche directivă europeană.

După intrarea în vigoare, salariații vor primi această pensie suplimentară în completarea pensiilor acordate prin sistemul de pensii din România. Aceasta este însă facultativă. Fiecare angajator va stabili dacă are capacitatea de a acorda aceste beneficii iar un fond de pensii se va putea organiza doar la inițiativa unui administrator autorizat.

Contribuțiile la fondul de pensii ocupațional va consta în contribuția angajatorului și cea a salariatului. Odată ce angajatorul a decis că va acorda aceste beneficii este obligat să acorde pensia tuturor angajaților. Salariatul nu va putea fi însă obligat să contribuie la acest fond.

Evidența banilor dintr-un astfel de fond de pensii ocupaționale se va face pe conturi individuale. Acest lucru va permite transferul oricărui participant la un alt fond de pensii ocupaționale sau facultative, fără să fie nevoit să plătească penalități.

Introducerea acestui nou sistem de pensii va asigura teoretic sustenabilitatea financiară a sistemului public, scăzându-se presiunea exercitată asupra lui.

Proiectul va trebui aprobat de parlamentari mai întâi, promulgat de către șeful statului și publicat în Monitorul Oficial, pentru a intra în vigoare.

money.ro

Vasul Viking Sun a pornit sâmbătă în cea mai lungă croazieră în jurul lumii, traseul care include 51 de țări și 111 porturi fiind demn de Cartea Recordurilor, relatează The Sun, citat de Mediafax.

Nu mai puțin de 100.000 de sticle de șampanie au luat la bord organizatorii croazierei care va dura 245 de zile. Viking Sun a pornit sâmbătă pe Tamisa din Greenwich, Londra.

Călătoria care va dura opt luni va stabili un nou record pentru cea mai lungă călătorie de croazieră cu pasageri.

La bord sunt 54 de pasageri care au plătit costul total al călătoriei, 194.000 de lire sterline. În total vor urca pe vas 930 de călători, care au plătit prețuri ce au pornit de la 66.900 de lire sterline.

digi24.ro

Magazinele duty-free, amplasate la intrarea în Republica Moldova și cele care deservesc corpul diplomatic, vor beneficia de facilități până la expirarea termenului de valabilitate al licenței de activitate, fără drept de prelungire, potrivit unui amendament suplimentar la proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, aprobat vineri, 30 august, de Guvern, informează MOLDPRES.

Potrivit amendamentului suplimentar, „agenții economici care dețin licența pentru activitatea magazinelor duty-free amplasate în zona intrării pe teritoriul Republicii Moldova și pentru activitatea magazinului duty-free pentru deservirea corpului diplomatic, al cărei termen de valabilitate nu expiră până la data de 1 ianuarie 2020, vor continua să beneficieze până la expirarea termenului de valabilitate al licenței de activitate, fără drept de prelungire, pentru mărfurile nesupuse accizelor, de facilitățile fiscale și vamale acordate pentru magazinele duty-free amplasate în zona plecării de pe teritoriul Republicii Moldova”.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a verificat vineri, 30 august, dacă transportatorii auto de pasageri de pe rutele interurbane se conformează legislației fiscale. În urma controlului, inspectorii fiscali au constatat că șoferii de microbuze și autobuze nu eliberează bilete de călătorie, desfășoară activității ilicite de transportator sau nu înregistrează pasagerii în borderoul de evidență a biletelor.

Potrivit SFS, agenții de patrulare au tras pe dreapta autobuze şi microbuze care transportă pasageri, iar angajații fiscali și cei de la ANTA au verificat dacă aceștia dispun de actele necesare pentru acest gen de activitate, dacă au eliberat bilete, dacă au înregistrat pasagerii în borderoul de evidență a biletelor și dacă nu au alte abateri de la legislație.

Totodată, SFS anunță că pe parcursul anului 2019 au efectuat 1.263 de controale fiscale la contribuabilii care prestează servicii de transport ăn regim taxi. În rezultatul cărora, a aplicat amenzi în sumă totală de 330 de mii de ei și sancțiuni contravenționale în valoare de peste un milion de lei.

Alte 348 de controale fiscale au fost efectuate la agenții economici care prestează servicii de transport interurban. Aceștia s-au ales cu amenzi în mărime de 699 de mii de lei și sancțiuni contravenționale în mărime de peste 44 de mii de lei.

Precizăm că numărul companiilor de transport, care solicită de la Ministerul Economiei și Infrastructurii majorarea tarifului pentru serviciile regulate de transport rutier de pasageri raionale și interraionale a crescut. Transportatorii au elaborat încă o scrisoare de solidarizare și spun că dacă cerințele lor nu vor fi auzit vor demara o grevă.

agora.md

În primele șapte luni ale anului 2019, deficitul bugetar al Republicii Moldova a fost de peste 2 miliarde de lei, conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor.

În perioada de referință, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 21.682 milioane de lei, ceea ce constituie o creștere de 6,3 la sută, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018.

Partea de cheltuieli a bugetului de stat în perioada de referință, constituie 24.080 milioane de lei. Față de perioada similară a anului 2018, acestea sunt mai mari cu 15,4%.

Executarea bugetului de stat, la finele lunii iulie a anului 2019 s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2.398 milioane de lei.

Încasările din veniturile administrate de către Serviciului Fiscal de Stat, se ridică la 9.813 milioane de lei, mai mult cu 204 milioane de lei sau cu 2,1% față de perioada similară a anului 2018.

Veniturile administrate de către Serviciul Vamal s-au majorat cu 7,1%, sau cu 817,3 milioane de lei comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, valoarea acestora fiind de 12.336 milioane de lei. Din suma totală de venituri, încasările din impozite şi taxe constituie 20.061 milioane de lei, cu 6,0% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Conform datelor Ministerului Finanțelor, încasările din impozite pe venit constituie 4.053 milioane de lei, fiind în descreștere cu 2,8% față de perioada similară a anului trecut.

cotidianul.md