Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției vor lucra la un proiect de modificare a Codului Contravențional și Codului Penal, astfel încât să fie înăsprită răspunderea pentru anumite încălcări ale legislației rutiere. Despre aceasta a anunțat, într-un briefing de presă, secretarul de stat al MAI, Ianuș Erhan, după ședința Consiliului Național pentru Securitatea Circulației Rutiere, transmite IPN.

Potrivit secretarului de stat, se vor înăspri pedepsele pentru depășirea limitei de viteză, dar și pentru șofatul în stare de ebrietate. „Au fost făcute propuneri de confiscare a mijloacelor de transport folosite de către persoanele care urcă în stare de ebrietate la volan. Măsura urmează a fi discutată cu societatea”, a declarat secretarul de stat.

Ianuș Erhan susține că MAI va continua operațiunile „Nopțile Albe”, „Viteza”, „Semaforul” sau „Pietonul”. De asemenea, vor fi verificate întreprinderile care prestează servicii de testare tehnică. O propunere discutată este ca lista conducătorilor auto care sistematic încalcă legislația rutieră să fie făcută publică.

Secretarul de stat al MAI a venit cu un mesaj către cetățeni: atunci când văd că cineva din prieteni sau din rude urcă în stare de ebrietate la volan, să anunțe poliția.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va dispune ore obligatorii de siguranță rutieră în școli, desfășurate cu implicarea reprezentanților MAI.

În primele nouă luni ale anului curent, au avut loc peste 1800 de accidente rutiere soldate cu 185 de persoane decedate.

ipn.md

Fundația Sud-Est Europeană (EFSE), în cadrul inițiativei EU4Business, a lansat campania regională The power of local currency, care are drept scop creșterea accesului antreprenorilor la finanțarea în moneda națională.

Proiectul va fi realizat în şase țări ale Parteneriatului Estic - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina și Moldova. Campania va dura trei ani, timp în care EFSE va oferi asistență financiară băncilor și organizațiilor de creditare nebancare, care, la rândul lor, se vor angaja să crească volumul creditelor acordate în monedă națională. Beneficiarii proiectului vor fi întreprinderi mici și gospodării cu venituri mici. Campania The power of local currency a fost lansată, joi, la Chișinău în prezența sponsorilor europeni, precum și a reprezentanților băncilor și organizațiilor regulatorii din şase țări. În cadrul ceremoniei de lansare, a fost anunțat că, în cadrul acestei campanii, patru bănci partenere din Armenia, Belarus și Georgia au primit credite de la EFSE în valoare totală de 46,5 milioane de euro pentru a sprijini mediul de afaceri prin împrumuturi în monedă națională. Finanțarea băncilor moldovenești este în curs de aprobare. În prezent, au loc negocieri cu trei bănci-partenere din Moldova privind acordarea a 25 milioane lei în următoarele şase luni. În cadrul evenimentului, s-a remarcat că beneficiile finanțării în moneda națională vor fi promovate prin mijloace de comunicare moderne și eficiente destinate antreprenorilor, instituțiilor financiare, mass-media, autorităților centrale și locale. „Creditele în moneda națională protejează antreprenorii de riscurile asociate modificărilor cursului de schimb, astfel încât aceștia pot dezvolta o afacere stabilă și prosperă, precum și crea noi locuri de muncă.

Întreprinderile mici stau la baza creșterii sectorului privat, iar accesul la finanțare în moneda națională contribuie la o economie națională puternică și sănătoasă ”, se menţiona la prezentarea programului. De remarcat că ESFE și-a început activitatea în Moldova în 2006 și de atunci a investit 105 milioane de euro, inclusiv 17% din mijloace financiare au fost acordate în monedă națională. ESFE a oferit finanțare pentru opt bănci - partenere, organizații nebancare de creditare și companii de leasing. În prezent, se implementează două proiecte de finanțare, parteneri fiind ProCreditBank și BT Leasing. În total, investițiile ESFE în țările Parteneriatului Estic se ridică la 843 milioane de euro, din care 23% au fost alocate în monedă națională.

InfoMarket

Cetățenii Republicii Moldova au cumpărat în trimestrul trei din acest an 8,5 mii de apartamente, cheltuind circa 270 milioane de euro. Această cifră este dublă față de media înregistrată în ultimii ani, apreciază economistul Veaceslav Ioniță, informează MOLDPRES.

Potrivit expertului, dacă până acum 40 la sută de apartamente au fost procurate prin ipotecă, atunci în vara aceasta ponderea apartamentelor procurate prin ipotecă s-a redus la 28 la sută. Altfel spus, „72 la sută din apartamente au fost procurate cu banii pe masă, cifră record nemaiîntâlnită până acum”.

Cei care puteau mișca piața așa de brusc în sus pot fi doar cetățenii Republicii Moldova ce muncesc peste hotare, care au investit suplimentar în trimestrul trei peste 100 milioane de euro pentru procurarea de apartamente. „Dacă le adăugăm la cele 170 milioane investiții medii pe trimestru din ultimii doi ani, atunci în trimetrul trei avem investiții în domeniul procurărilor de apartamente de circa 270 milioane de euro, cifră record pentru Moldova”, estimează Ioniță.

El adaugă că rămâne deschisă întrebarea privind scopul acestor procurări record: investiții sau intenția de întoarcere acasă.

Anterior se constata că, după 10 ani de cădere continuă, asistăm la o ușoară înviorare a prețurilor la imobilele locative în municipiul Chișinău, unde de la începutul anului prețurile au crescut cu 2,5 la sută sau aproximativ o mie de euro pentru un apartament de 70 metri pătrați. În pofida majorării nesemnificative a prețurilor, piața imobiliară este în creștere, iar tendința se va menține în continuare. Mai ales că oferta este în creștere. Potrivit Biroului Național de Statistică, în prima jumătate de an au fost date în folosință 3676 de locuințe și case individuale, cu o suprafață de 271,1 mii metri pătrați, cu 30,3 la sută peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

Băncile comerciale au acordat în șapte luni 2019 populației credite pentru imobil în sumă de circa 1,8 miliarde de lei, valoare comparabilă cu creditele contractate de persoanele fizice pe întreg anul 2018, arată date ale Băncii Naționale a Moldovei.

moldpres.md

Comisia Europeană a aprobat joi, 10 octombrie, acordarea unei tranșe de 30 mln de euro din asistența macrofinanciară destinată Republicii Moldova, transmite MOLDPRES.

Într-un comunicat al Comisiei Europene este specificat că aceasta este prima dintre cele trei plăți planificate în cadrul programului de asistență macrofinanciară acordat Moldovei, care a fost adoptat în septembrie 2017. Programul, în valoare de până la 100 milioane de euro, este conceput pentru a ajuta Moldova în implementarea reformelor.

Comisarul european pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, a declarat că „această plată este o expresie a sprijinului pentru implementarea reformelor cheie, pentru îmbunătățirea standardelor democratice și pentru protejarea statului de drept în Moldova”.

„Comisia Europeană este pregătită să continue colaborarea strânsă cu autoritățile de la Chișinău pentru a ajuta la realizarea unui set larg și ambițios de reforme economice și structurale necesare pentru asigurarea locurilor de muncă, creșterea investițiilor în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova”, a precizat sursa citată.

Acordarea primei tranșe din asistența macrofinanciară a fost pusă în așteptare în iunie 2018.

În luna iulie curent, Republica Moldova a primit o tranșă de 14,5 mln de euro din partea Uniunii Europene sub formă de suport bugetar.

moldpres.md

Serviciul Fiscal de Stat a menționat 33 de agenți economici de pe întreg teritoriul țării, contribuabili remarcați pentru aportul lor în promovarea civismului fiscal și conformare la onorarea obligațiilor fiscale pentru anul 2019. Directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, le-a înmânat contribuabililor diplome de mențiune și tpixiglasuri, prin care li s-a atribuit titlul de « contribuabil onest ». Evenimentul a avut loc astăzi, 9 octombrie, curent, în sala de ședințe a Serviciului Fiscal de Stat, unde au fost invitați reprezentanți ai agenților economici.

Dreptul de a fi menționat cu certificate de credibilitate a fost atribuit agentului economic care pe parcursul activității desfășurate, cumulativ a întrunit următorii indicatori:

În rezultatul controalelor efectuate în ultimul an de gestiune nu au fost depistate încălcări sau sumele calculate conform deciziilor emise nu depășesc pragul de semnificație;
Nu a admis restanțe la Bugetul Public Național la situația de ultima zi a anului de gestiune;
Pe parcursul activității desfășurate în ultimii trei ani consecutiv (a obținut venit impozabil în fiecare an; suma obligațiilor calculate pe parcursul perioadelor examinate constituie cel puțin 10% din suma totală a veniturilor declarate; salariul mediu al angajaților depășește salariul mediu lunar pe economie);
Nu a admis cazuri de neprezentare sau prezentare tardivă a dărilor de seamă fiscale, rapoartelor de calculare a primelor de asigurare obligatorii de asistență medicală și a declarațiilor privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Este de menționat că deținătorii de certificate sunt scutiți (în următorii doi ani de la înmânare) de controale fiscale prin metoda verificării totale și tematice inițiate de autoritatea fiscală, cu condiția că, agentul economic nu își va schimba comportamentul fiscal.

La finele evenimentului, contribuabilii au purtat discuții cu conducerea SFS despre subiecte ce vizează activitatea acestora și diferite aspecte fiscale.

Astfel de evenimente se desfășoară anual, iar lista contribuabililor este în creștere în acest an.

fisc.md

Conform ratingului anual TOP 100 SEE, elaborat de SeeNews, veniturile Moldovagaz în 2018 s-au ridicat la 332,8 milioane de euro (-18,42% față de 2017). Aceeași companie conduce și în ceea ce privește profitul net, obţinut în 2017, care a constituit 9,8 milioane de euro (cu un an mai devreme, profitul a fost de 94,4 milioane de euro).

Ca și anul trecut, Energocom ocupă locul doi în clasament: veniturile sale au constituit 189,3 milioane de euro (+ 22,9%). În 2018, autorii studiului au inclus în TOP-10 celor mai profitabile companii din Moldova: Termoelectrica - 137 milioane de euro (+ 7,41%); Orange Moldova - 115,2 milioane de euro (-22,46%); Floarea Soarelui - 92 de milioane de euro (+ 73%); Moldtelecom - 91,7 milioane de euro (-5,36%); Metalferos - 74,2 milioane de euro (+ 12,2%); Supraten - 56,8 milioane de euro (-4,96%); Tirex-Petrol - 53,4 milioane de euro (+ 5,14%); Moldcell - 52,1 milioane de euro (-25,1%).

Spre deosebire de anul precedent, rețelele de distribuție a energiei electrice din Nord nu au fost incluse în rating. De menţionat că, 8 dint cele 10 companii cu cel mai mare venit din Moldova au obținut profit net, datele despre celelalte două companii lipsesc. Astfel, profitul net al Moldovagaz s-a ridicat la 9,8 milioane de euro, Termoelectrica - 9,5 milioane de euro, Moldtelecom - 3 milioane de euro, Metalferos - 2,4 milioane de euro, Supraten - 1,9 milioane de euro, Tirex-Petrol - 1,8 milioane de euro, Energocom - 1,1 milioane de euro, Floarea Soarelui - 0,102 milioane de lei. Rezultatele financiare ale Orange Moldova şi Moldcell, pentru anul 2018, nu sunt indicate în studiu.

În TOP-10 celor mai profitabile companii din regiune fac parte Aerodrom Nikola Tesla (Serbia), Serbia Zijin Bor Copper DOO (Serbia), Hidroelectrica (România), Romgaz (România), OMV Petrom (România), Continental Automotive Products (România), Hrvatski Telekom (Croația), AETs Kozloduy EAD (Bulgaria), Dedeman (România) și Krka (Slovenia).

InfoMarket

În primele șase luni ale anului 2019 volumul investițiilor a crescut cu 26,8% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, constituind circa 9,2 mld. lei, potrivit datelor MEI.

Astfel, investițiile din sursele proprii ale agenților economici în semestrul I al anului 2019 au constituit 5,9 mld. lei și au crescut cu 17,2%. De asemenea, au crescut și investițiile publice – cu circa 50,5%, însumând 1,1 mld. lei și asigurând 20% din creșterea totală a investițiilor.

Creditele și împrumuturile interne au constituit o sursă importantă de finanțare a investițiilor. Acestea au însumat 896,1 mil. lei și au crescut cu 44,2%, asigurând 14% din creșterea totală a investițiilor. La situația din 31 iulie 2019, soldul creditelor interne a crescut cu 13,3%. Investițiile finanțate din credite interne au fost efectuate în special de către sectorul privat. Cota acestor investiții este de circa 10%. Investițiile finanțate din creditele și împrumuturile externe, de asemenea, au crescut, volumul acestora constituind 353,9 mil. lei și s-a majorat cu 76,4%.

Analiza datelor după tipurile de active denotă că investițiile în construcții au avut cel mai mare aport la creșterea investițiilor înregistrată în perioada analizată. Sectorul construcțiilor a atras investiții totale în sumă de 4,3 mld. lei (47% din totalul investițiilor), cu 30,4% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Au crescut esențial investițiile în construcții inginerești. Acestea au însumat 1,5 mld. lei și au crescut cu 40,8%, asigurând 22% din creșterea totală a investițiilor. Peste 70% din suma indicată sunt investițiile efectuate de către stat.

Au sporit și investițiile în clădiri nerezidențiale și rezidențiale (de locuit). Investițiile în clădirile nerezidențiale au însumat 1,5 mld. lei, înregistrând o majorare de 30,7%, iar investițiile în clădirile rezidențiale au constituit 1,4 mld. lei (15% din totalul investițiilor) și au crescut cu 20,3%.

De asemenea, au sporit esențial investițiile în mijloace de transport, constituind circa 1 mld. lei, în creștere cu 24,9%, asigurând 11% din creșterea totală, precum și investițiile în terenuri – cu circa 70,6%, însumând 304,4 mil. lei.

Totodată, investițiile în imobilizări necorporale s-au majorat cu 54,5%, inclusiv în cercetare-dezvoltare – de 12,6 ori și programe informatice – cu 38,1%.
În același timp, descreșteri ale investițiilor s-au înregistrat doar în cazul activelor biologice imobilizate (cu 2,7%) și constituind circa 70,8 mil. lei. Au scăzut atât investițiile în active biologice din domeniul fitotehniei (-1,8%), cât și din domeniul zootehniei (-5,4%).

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Ministerul Economiei și Infrastructurii

În special, compania a informat despre încheierea cu succes a tranzacției de achiziționare a pachetului de 17 milioane 826 mii 651 de acțiuni ordinare înregistrate cu drept de vot (95,95%) din capitalul social al Companiei Î.M. „Tirex Petrol” S.A. Pachetul de acţiuni a fost procurat săptămâna trecută, preţul fiind de 197 milioane 697,5 mii lei (11,2 milioane dolari).

“EstconConstruct” menţionează că tranzacția reprezintă culminarea unui efort comun care a durat mai mult de nouă luni (i.e. perioada negocierilor și perfectării actelor aferente) al vânzătorului („Mabanaft Moldova” GmbH, Elveția), cumpărătorului („EstconConstruct” SRL) și al finanțatorului, în persoana BC “Moldova Agroindbank” S.A., care „a jucat un rol-cheie în procesul de intermediere și finanțare a tranzacției de achiziție cu levier financiar”. Se specifică că, din perspectiva noilor acționari, obiectivele principale de evoluție a companiei „Tirex Petrol” cuprind: dezvoltarea dinamică a unei companii moderne, restructurarea operațiunilor companiei și prestarea serviciilor și produselor de cea mai înaltă calitate, tehnologizarea companiei, relansarea mărcii comerciale și a imaginii percepute a brandului, astfel încât „Tirex Petrol” S.A. să-și ocupe „locul bine meritat printre liderii de pe piața autohtonă”. “Tirex Petrol” este o companie petrolieră angajată în comerțul cu ridicata și amănuntul de produse petroliere, operând stații PECO și infrastructură petrolieră asociată în Republica Moldova. După cota de piață și mărimea rețelei comerciale operate, conform estimărilor ANRE, compania se clasează pe locul patru. „Tirex Petrol” este succesorul istoric al primei companii petroliere moldovenești, înființată în 1944 ca întreprindere de stat a combustibilului din RSS Moldovenească.

Societatea comercială cu răspundere limitată „EstconConstruct” activează pe piața Republicii Moldova din 2007 în domeniul comerțului cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi , gazoși și al produselor derivate, în domeniul prestării serviciilor de transport şi desfăşoară alte activități comerciale secundare. Compania și-a propus achiziționarea pachetului majoritar în cadrul „Tirex Petrol” S.A. în vederea integrării pe verticală și dezvoltării consolidate a domeniilor de comerț și transport cu produse petroliere preponderent, cât și a comerțului cu amănuntul în mod corespunzător. 

InfoMarket

După ce președintele Igor Dodon a declarat că rușii ar fi interesați să investească în Portul Giurgiulești, un fost ministru din România a dezvăluit că, în 2014, au existat discuții ca portul să fie cumpărat de operatorul român de transport țiței și derivate prin conducte „Conpet”.

Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, afirmă că a recomandat, acum cinci ani, companiei „Conpet” să achiziționeze Portul de la Giurgiuleşti, cu o rezervă de bani pe care o avea plasată în 2014 la bănci.

De asemenea, a sugerat companiei „Electrica” să folosească o parte din banii obținuţi la listare pentru a intra în Republica Moldova, cumpărând distribuţia de energie electrică din zona Chişinău de la compania spaniola „Gas Natural Fenosa”.

„Din păcate, cele două proiecte nu au fost finalizate ulterior plecării de la minister de cei care au urmat. Astăzi, discuţiile se poartă cu totul altfel în cazul ambelor obiective. Irosirea de oportunităţi, lipsa de viziune şi acţiune sunt, din păcate, trei trăsături care au marcat sectorul energetic în ultimii ani… Zilele trecute, oficiali din Rusia şi Republica Moldova au anunţat posibilitatea ca Portul de la Giurgiuleşti (singura ieşire a Moldovei la Dunăre) să fie cumpărat de investitori din Rusia”, a scris fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu pe pagina sa de Facebook.

Igor Dodon a declarat recent într-un interviu acordat pentru Kommersant.ru că proprietarii Portului Giurgiulești ar fi în căutare de parteneri pentru dezvoltarea afacerii. „Cred că apariția unui investitor rus acolo, în viitorul apropiat, este destul de reală”, a spus președintele.

tv8.md

Este vorba despre vânzarea pachetului de acțiuni al Tirex-Petrol care aparține companiei elvețiene Mabanaft Moldova GmbH, parte a holdingului petrolier german Marquard&Bahls AG. Operațiunea de vânzare a 17 mln 826 mii 651 de acțiuni (95,95%) АО Tirex-Petrol în sumă totală de 197 mln 697,5 mii de lei a fost înregistrată la Bursa de valori a Moldovei la sfârșitul săptămânii trecute în afara pieței reglementate sau a Sistemului Multilateral de Tranzacţionare (SMT).

Oficial nu a fost anunțat numele noului deținător al pachetului de acțiuni al Tirex-Petrol, dar încă în februarie 2019 a devenit cunoscut că Mabanaft Moldova își vinde cota din Tirex-Petrol companiei moldovenești Estcon Construct. Consiliul Concurenței a aprobat această tranzacție, după ce a examinat notificarea Estcon Construct despre intenția de a cumpăra Tirex Petrol.

Agenția InfoMarket a scris anterior că profitul net al Tirex-Petrol a crescut în 2018, comparativ cu 2017, de 3,2 ori – de la 10,88 mln la 34,77 mln lei. Potrivit raportării financiare anuale publicate, anul trecut, volumul vânzărilor Tirex-Petrol a crescut de la 978,5 mln la 988,48 mln lei (+1%), iar costul vânzărilor a crescut de la 836,1 mln la 849,5 mln lei (+1,6%). Cheltuielile comerciale ale societății s-au redus cu 4% - de la 102,4 mln la 98,28 mln lei, cheltuielile administrative au crescut cu 38% - de la 34,2 mln la 47,2 mln lei. Activele generale pe termen lung ale societății s-au redus anul trecut cu 10,2% – de la 277,92 mln la 247,84 mln lei, iar mijloacele circulante au crescut cu 12,9% - de la 110,81 mln la 125,17 mln lei. Tirex-Petrol se ocupă în Moldova de comerțul cu produse petroliere și gaz lichefiat. Potrivit estimărilor unor experți, Tirex-Petrol ocupă pe piața produselor petroliere poziția după companiile Rompetrol, Lukoil, Petrom, Vento și Bemol.

Capitalul social al Tirex-Petrol este de aproximativ 111,5 mln lei. La ultima adunare generală, acționarii Tirex-Petrol au decis să aloce pentru plata dividendelor aproape 7 mln 989,3 mii de lei din profitul net al societății pentru anul trecut, iar mărimea dividendelor a fost de 0,43 lei pentru o acțiune. În același timp, alte 26 mln 780,5 mii de lei din profitul net pentru 2018 au fost alocate pentru dezvoltarea companiei. Este de menționat că anul trecut, Tirex-Petrol a alocat pentru plata dividendelor 20 mln 066,09 mii de lei, inclusiv 10 mln 876,06 mii de lei din profitul net pentru 2017, dar și o parte din profitul nedistribuit din anii precedenți, în sumă de 9 mln 190,03 mii de lei. Mărimea dividendelor a fost atunci de 1,08 lei pentru o acțiune.

InfoMarket