Procesul de emitere a autorizațiilor speciale de transport (AST) va fi optimizat, inclusiv prin modificarea prevederilor legislative în acest sens. Propunerile au fost prezentate marți, 22 octombrie, la Chișinău, în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția Națională Transport Auto (ANTA) și Programul USAID Reforme Structurale în Moldova, transmite MOLDPRES.

Directorul adjunct al ANTA, Igor Guja, a declarat că la începutul acestui an a fost efectuat un studiu privind evaluarea condițiilor și procesului de emitere a AST. „Acest studiu va fi folosit pentru optimizarea și armonizarea legislației naționale cu cea a UE. Am primit mai multe sesizări din partea operatorilor și vrem să îmbunătățim cadrul legal în vederea emiterii autorizațiilor în termeni mai restrânși și revizuirea tarifelor”, a precizat Igor Guja. Potrivit acestuia, până la sfârșitul anului curent, ar urma să fie dezvoltată aplicația e-autorizație.

Douglas Muir, directorul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, a menționat că ședința desfășurată astăzi la Chișinău reprezintă punctul de inițiere în procesul de revizuire a cadrului normativ în ceea ce privește emiterea autorizațiilor.

Evaluarea procesului de emitere a AST a scos în evidență faptul că acesta nu este centrat pe necesitățile agenților economici, întrucât lipsesc anumite posibilități, în special cele care se referă la obținerea AST în termeni mai scurți. Totodată, experții au relevat lipsa posibilității de restituire a sumele achitate în cazul neutilizării AST și lipsa scutirii de taxe aplicate în anumite situații. În același timp, durata de examinare a cererilor de eliberare a AST este de 5-8 zile, în timp ce în alte state europene acest termen este de maximum trei zile sau chiar câteva ore.

În urma evaluării, responsabilii au venit cu mai multe propuneri de optimizare a procesului de emitere a AST. Una dintre acestea vizează revizuirea mărimii taxelor prin aplicarea unui model bazat pe principiul proporționalității, astfel încât mărimea taxelor să fie stabilită în raport cu locul ocupat de Republica Moldova în clasamentele internaționale privind calitatea drumurilor. Totodată, experții au propus schimbarea modelului existent de calculare a taxelor și oferirea posibilității restituirii plăților achitate în cazul în care AST nu au fost utilizate.

moldpres.md

Întreprinderea care deține rețeaua de magazine Linella, „Modretail Group” SRL, ar putea prelua mai multe puncte comerciale. Este vorba de rețeaua IMC Market, gestionată de compania „Business Global Parc” SRL. În prezent, Consiliul Concurenței analizează notificarea depusă de „Modretail Group” SRL, cu referire la preluarea controlului asupra unei noi întreprinderi.

Ambele întreprinderi desfășoară activitatea în domeniul comerțului cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor, produselor din tutun și al produselor nealimentare.

„În vederea stabilirii compatibilităţii concentrării economice cu mediul concurenţial normal, autoritatea de concurenţă va analiza operaţiunea notificată, în conformitate cu Legea Concurenţei nr.183 din 11.07.2012 şi Regulamentul privind concentrările economice, Aprobat prin Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţei nr.17 din 30.08.2013”, se arată într-un comunicat emis de instituție.

Deocamdată, Consiliul vrea să obțină părerile altor agenți economici cu privire la modul în care eventuala concentrarea economică afectează sau poate afecta concurenţa de pe piaţa dată.

Amintim că, în 2014, Linella a preluat controlul asupra rețelei de supermarketuri „Unimarket Discount”. Potrivit datelor publice, în prezent, compania deține în jur de 90 de magazine în toată țara.

agora.md

Potrivit Biroului Național de Statistică, exporturile moldovenești țările UE în ianuarie-mai 2019, comparativ cu perioada similară din 2018, s-au redus cu 0,6%, până la $742,2 mln, în ianuarie-iunie – s-a redus cu 2,2%, până la $880,2 mln, în ianuarie-iulie 2019 – cu 1,8%, până la $1 mlrd 034,04 mln, iar în ianuarie-august a fost înregistrată o scădere a acestui indicator cu 3,3%, până la $1 mlrd 173,99 mln.

Potrivit BNS, cota țărilor UE în volumul total al exporturilor moldovenești în ianuarie-august 2019 a fost de 65,67%, comparativ cu 69,26% cu un an mai devreme (recordul absolut a fost 69,59%). În 8 luni din 2019, cele mai mari volume de mărfuri moldovenești livrate în țările UE au ajuns în: România, Italia, Germania, Polonia și Marea Britanie.

În ianuarie-august 2019, comparativ cu perioada similară din anul precedent, exporturile în România au crescut cu 4%, până la $507,9 mln, în Italia – s-au redus cu 10,1%, până la $185,2 mln, în Germania au crescut cu 9,2%, până la $160,9 mln, în Polonia au crescut cu 13,7%, până la $69,2 mln, în Marea Britanie – s-au redus cu 38,6%, până la $35,6 mln. Exportul de mărfuri autohtone în Cehia a crescut cu 33,3%, până la $35,35 mln, în Bulgaria– s-a redus cu 21,7%, până la $26,85 mln, în Olanda – s-a redus cu 5%, până la $23,82 mln, în Franța – s-a redus cu 37,4%, până la $23 mln, în Spania – a crescut cu 12%, până la $21,4 mln. Exporturile în Austria au însumat în 8 luni $18,54 mln (-32,1%, comparativ cu perioada similară din 2018), în Grecia – $18,45 mln (-23,8%), Belgia – $9,83 mln (-3,4%), Cipru – $8,27 mln (+40,6%), Slovacia – $8,27 mln (-36,8%), Ungaria – $5,54 mln (+8%), Letonia – $5,34 mln (-17,5%), Lituania – $5,21 mln (+29,8%), Estonia - $2,38 mln (+7%), Finlanda – $717 mii (creștere de 4,5 ori), Croația – $549,5 mii (+18,5%), Suedia – $519,9 mii (-19,8%), Danemarca – $494,5 mii (-60,8%), Malta – $461,1 mii (-19,6%), Portugalia – $89,4 mii(-99%), Luxemburg – $61,7 mii (creștere de 2,2 ori), Slovenia – $44 mii (creștere de 15 ori), Irlanda – $39,83 mii (-87,4%).

InfoMarket

Ministerul Economiei și Infrastructurii a înaintat 5 reprezentanți ai societății civile în întreprinderile din domeniul energetic, precum RED-NORD, CET NORD, Termoelectrica, Energocom, comunică mybusiness.md.

Corina Gaibu, Constantin Borosan, Marin Ghenciu, Sergiu Tofilat, Victor Parlicov – sunt cei care vor aduce aportul în societățile energetice de importanță strategică națională, fiind membri ai organelor de conducere: consiliu, comitet de audit și comisia de cenzori.

Echipa de experți face parte din cadrul mai multor organizații nonguvernamentale: Expert-Group, IDIS Viitorul, GFA Consulting Group GmbH, Watchdog și vor contribui la îmbunătățirea managementului, eficientizarea administrării proprietății publice și maximizarea profitului în sectorul energetic.

„Punem preț pe transparentizarea acestor întreprinderi, care, anterior au fost o sursă permanentă de profit pentru buzunarele grosolane a unor funcționari de partid, având un impact negativ asupra tarifelor energiei electrice, cetățenii fiind puși în situația să achite tarife peste limita salariilor care le primesc”, a spus ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan.

Membrii consiliilor, comitetelor de audit și comisia de cenzori sunt numiți în cadrul Adunării generale extraordinare a acționarilor din domeniului energetic.

Asociația Promo-LEX a semnalat mai multe incidente din cadrul alegerilor locale din 20 octombrie 2019.

Știri.md vă prezintă cele mai interesante întâmplări și mai puțin neobișnuite.

SV 1/287, Chișinău, Bubuieci: Observatorul a fost martor al unei situații:o persoană și un observator (neidentificat de cine a fost acreditat) au oferit bani unui alegător (circa 1000 lei) cu exclamația „Держи зарплату!”, nefiind clar pentru ce servicii prestate.

SV 1/54, Chișinău, Botanica: Observatorul unui concurent s-a certat cu observatorul altuia, ambii utilizând cuvinte necenzurate. Motivul conflictului a fost faptul că unul din ei asculta muzică la telefon.

SV 11/46 Cimișlia, Valea Perjei: Un grup de alegători nu au permis unui candidat independent să intre în secția de votare pe motiv că nu sunt mulțumiți de activitatea lui. SV 1/43, Chișinău, Botanica.:Un alegător a luat un buletin de vot cu el și a ieșit, fără a-l arunca în urna de vot.

noi.md

Acest lucru este prevăzut de contractul de finanțare dintre Guvernul Moldovei și Banca Europeană de Investiții pentru îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide din țara noastră, semnat vineri de ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Giorgeta Mîncu și șeful reprezentanței BEI în Moldova, Antonio Castillo.

Documentul semnat este un acord important și primul pas pentru soluționarea problemelor acute pentru cetățenii țării în colectarea, transportul, depozitarea, eliminarea gunoiului. Costul total al proiectului este estimat la 200 de milioane de euro, în timp ce Banca Europeană de Investiții va acorda un împrumut de 100 de milioane de euro, care va fi plătit în mai multe tranșe, iar Moldova va primi fondurile rămase pentru implementarea proiectului sub formă de împrumuturi și granturi de la alți creditori și donatori. Este de menționat că, la 21 octombrie 2015, Consiliul Băncii Europene de Investiții a aprobat un împrumut-cadru pentru sprijinirea dezvoltării / implementării Strategiei naționale de gestionare și prelucrare a deșeurilor solide în sumă de 100 mln euro. Conform procedurilor BEI, în termen de 4 ani de la aprobarea împrumutului, a fost necesară semnarea unui acord privind prima tranșă a unui împrumut de 25 de milioane de euro, care va avea ca scop implementarea de măsuri pentru gestionarea deșeurilor solide într-o serie de așezări ale țării. Cu toate acestea, autoritățile anterioare nu au luat măsurile necesare în această direcție.

Creditul BEI va ajuta la implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor 2013-2027. în Moldova, pentru implementarea proiectelor care vizează modernizarea și dezvoltarea sistemelor și instalațiilor pentru gestionarea deșeurilor solide în 8 regiuni ale țării noastre. Proiectele vor pune la dispoziția localităților noi sisteme de colectare, stații de tratare a deșeurilor biologice și materiale și noi depozite sanitare regionale pentru întreaga populație urbană și pentru aproximativ 3 mln rezidenți în zonele rurale.

După alocarea împrumutului BEI pentru implementarea proiectul Deșeuri solide, Moldova va putea, de asemenea, să primească asistență de finanțare din partea UE și a altor donatori pentru dezvoltarea studiilor de fezabilitate care să ofere soluții pe termen lung la nivel regional și sprijin ulterior în implementarea proiectelor regionale.

InfoMarket

Au lansat o afacere în sudul țării în momentul cînd s-au pensionat.

Este istoria soților Malancea din Antonești, care produc paste făinoase din ingrediente bio. Majoritatea grădinițelor și școlilor din regiune cumpără paste de la familia Malancea. Cuplul planifică să exporte marfa și peste hotarele țării.

Despre cum este să lansezi o afacere de succes fiind pensionar, aflăm de la Ana Sîrbu, care a fost la fabrica din raionul Ștefan Vodă. Soții Malancea din satul Antonești, raionul Ștefan Vodă, și-au lansat afacerea în 2002, cînd au devenit pensionari. La moment, femeia a lăsat afacerea pe umerii bărbatului și se află pentru o scurtă perioadă de timp în vizită la nepoții săi în SUA.

După aproape 8 ani de producere a pastelor în una din încăperile propriei case, cuplul a adunat bani și a procurat o încăpere mai mare.

„Ne-am gîndit să facem o afacere mai serioasă, ne-am sfătuit cu toată familia. 80% aproape facem tăiței de casă. sînt mai lați, mai înguști, dar aceștia se întreabă cel mai tare. Moldovenii iubesc tăieții de casă”.

La fabrica de paste făinoase din Antonești lucrează 8 angajați. Timp de o zi, în fabrică sînt produse peste o tonă de paste.

noi.md

O decizie în acest sens a fost luată de guvern la ședința de vineri

Programul va fi implementat până în 2022 și va cuprinde 3 etape de susținere a femeilor de afaceri: etapa de prestart, start și etapa de dezvoltare a businessului. Programul va fi finanțat din contul mijloacelor bugetului de stat, inclusiv primite sub formă de asistență tehnică de la partenerii de afaceri. Potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii, implementarea programului Femei în afaceri a fost prelungită până în 2022 pentru că programul lansat în 2016 și planificat inițial pentru 3 ani s-a dovedit a fi un instrument de stat eficient de dezvoltare a antreprenoriatului femeilor în Moldova. În 2016-2019 408 de femei au primit sprijin în procesul de inițiere a unei afaceri prin instruire și consiliere, care este cu 36% mai mult decât era planificat, iar 179 de femei și-au înregistrat activitatea în primele 6 luni de la finalizarea cursurilor de formare (cu 20% mai mult decât era planificat).

Drept urmare, au fost create 443 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă cu 32% mai mult decât era planificat. Femeile au primit granturi de până la 165 de mii de lei pentru achiziționarea de mașini, echipamente, software și servicii de dezvoltare a afacerilor. Au fost depuse în total 587 de cereri de finanțare gratuită, dintre care 282 de proiecte de investiții au fost selectate pentru finanțare în conformitate cu programul, care este de 2,8 ori mai mare decât valoarea planificată. Valoarea granturilor aprobate a fost de 39,58 mln lei, ceea ce a contribuit la atragerea investițiilor în economie în sumă de 63,08 mln lei. Conform statisticilor, 55% dintre companiile care au primit finanțare lucrează în industria de prelucrare, 36% în sectorul serviciilor, 9% în agricultură și zootehnie.

Bugetul pentru extinderea programului Femei în afaceri până în 2022 se așteaptă să ajungă la 45 de milioane de lei. Fondurile necesare pentru implementarea programului vor fi planificate în cadrul bugetar pe termen mediu pentru 2020-2022.

InfoMarket

Agenția Europeană pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a lansat procesul de depunere a aplicațiilor pentru proiecte de cooperare la nivel european, în cadrul compartimentului „Cultura” al programului „Europa Creativă”. Termenul-limită de depunere a proiectelor este 27 noiembrie 2019, informează MOLDPRES.

Proiectele prezentate pot avea o durată maximă de 48 de luni. La program vor fi oferite granturi de maximum 200 mii de euro pentru proiectele care implică operatori din minimum trei țări eligibile și de două milioane de euro pentru cele care implică operatori din șase țări eligibile.

La program pot participa toate organizațiile din sectoarele culturale și creative: organizații neguvernamentale, instituții publice sau companii private. Sunt eligibile persoanele juridice stabilite în țările membre UE, Norvegia, Islanda, Liechtenstein, Elveția, țările în curs de aderare, candidate și potențial candidate la statutul de membru UE și țările care fac obiectul Politicii Europene de Vecinătate.

Persoanele fizice nu pot depune aplicații în vederea obținerii de finanțări în cadrul programului Europa Creativă.

Europa Creativă este un program de sprijin financiar al Uniunii Europene pentru sectoarele creative, culturale și audiovizuale. Programul a fost lansat la 1 ianuarie 2014 și prevede două etape de implementare. Pentru perioada 2014-2020 programul dispune de un buget total de 1,46 miliarde de euro. Pentru cea de-a doua etapă, 2021-2027, sunt prevăzute 1,85 miliarde de euro.

moldpres.md

Arhitecți moldoveni, absolvenți ai Universității Tehnice din Chișinău, au obținut un mare succes peste hotare proiectînd mai multe obiecte importante, inclusiv Satul Olimpic din Soci.

Despre aceasta a declarat profesoara acestei universități, Nina Iamșcicova, vorbind în cadrul emisiunii „Mecanismul de acțiune cu Elena Levițka-Pahomova” de pe canalul NTV Moldova, absolvenții cărei sînt aproape toți arhitecții din Moldova, transmite Noi.md.

Ea a menționat că acum arhitecții moldoveni, datorită calculatoarelor și conectării la internet, lucrează cu toate țările, ceea ce îi ajută să participe la diferite concursuri și să le cîștige.

„De exemplu, l-am avut pe Stas Necrasov. El a plecat să lucreze în Germania. Mult timp nu i-a reușit. Apoi a fost anunțat un concurs internațional. Și el, sub un alt nume german, a participat la acest concurs și, drept rezultat, întregul sat olimpic din Soci a fost proiectat de Stasic Necrasov”, a subliniat Nina Iamșcicova.

„Sînt mulți băieți de-ai noștri peste hotare, și cele mai frumoase obiectele de-ale lor sînt acolo. Am mers la Praga. Văd acolo, în regiunea Tesla, există o loc atît de interesant, un stadion și alte obiecte frumoase. Spun, cît de frumoase sînt aceste case, personale. Și mie mi se spune că toate acestea sînt proiectele din ultimii ani care au fost realizate de arhitecți moldoveni”, a spus vestita profesoară de la UTM.

noi.md