Cererea pe piața externă pentru plantele aromatice și medicinale este în creștere, în special pentru cele ecologice, iar Moldova ar putea deveni un actor important al acestui sector. Țara noastră beneficiază de condiții favorabile în ceea ce privește solul și clima, varietatea condițiilor naturale imprimând o diversitate a speciilor, care reprezintă o sursă importantă de material vegetal pentru farmaceutică, cosmetică sau alimentație.
Se consideră că pe teritoriul Republicii Moldova cresc aproximativ 350 de specii de plante aromatice și medicinale, însă majoritatea din ele le regăsim în flora spontană. Cu toate că aceste plante pot fi cultivate pe suprafețe extinse, iar valorificarea inteligentă a recoltei ar putea asigura un profit considerabil, avem un număr foarte mic de producători locali implicați în acest domeniu.
Pentru a înțelege de ce această ramură trebuie dezvoltată, e de ajuns să enumerăm câteva dintre avantajele cultivării plantelor aromatice și medicinale:
- rezistența la secetă, îngheț și grindină;
- sunt cele mai potrivite pentru agricultura ecologică;
- investiții mici în spații de depozitare și pentru transportare;
- termen de stocare de până la 12 luni;
- cerere în creștere la export;
- prețul ridicat la produsul primar sau la cel procesat față de produsele agricole.
Ramura plantelor aromatice și medicinale s-a dezvoltat vertiginos pe timpul URSS. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anii 80 suprafața cultivată pe teritoriul actual al Moldovei era de 15700 ha pentru plantele aromatice și 1760 pentru cele medicinale, iar după 30 de ani, în 2018, avem doar 5421 ha de plante aromatice și 11 ha de plante medicinale. Aici e vorba de culturi agricole, ponderea în flora spontană fiind mult mai mare. Vedem totuși că există o creștere a interesului producătorilor locali pentru aceste culturi, pentru că în anii 2000, suprafețele alocate plantelor aromatice erau de doar 500 de ha.
La moment avem peste 50 de producători în țară, însă acesta este doar un număr estimativ. Problema principală este că această ramură a fost uitată. Cu câteva decenii în urmă, aveam fabrici de procesare și suprafețe mari cultivate cu aceste specii, acum însă, la noi se cultivă în special lavanda și mai există câțiva fermieri ce cultivă salvie pentru întreprinderi de peste hotare.
Domeniile de utilizare a plantelor aromatice și medicinale:
- Cosmetică și parfumerie (uleiuri esențiale, apă de flori, numeroase utilizări în produsele pentru îngrijirea corpului, părului, în produsele pentru spălare şi curăţare, în aromaterapie);
- Farmaceutică (circa jumate din produsele farmaceutice de pe glob au la bază plante medicinale sau au în compoziția lor substanțe active extrase din ele);
- Alimentație (ceaiuri și condimente. Se consideră că cei mai buni conservanți naturali sunt plantele aromatice: coreandru, rozmarin, oregano, etc.). Menționăm că și în bucătăria moldovenească din cele mai vechi timpuri se folosea ţelina, măcrişul, maghiranul, păstărnacul, hameiul, melisa, muştarul, asmăţucul, pelinul negru, menta, cimbrişorul, rozmarinul etc.
- Producerea coloranţilor vegetali pentru lână, in, etc.
- Producerea îngrășământului natural, ce poate fi utilizat în agricultura ecologică.
Cum poate fi dezvoltată această ramură în Moldova
În anul 2016 a fost înființată Asociația Cultivatorilor de Lavandă din Moldova, care la moment are în componenta 20 membri, din care 19 producători de lavanda și alte plante aromatice și Institutul de Genetica, Fiziologie și Protecție a Plantelor. Scopul acestei asociații este de a unifica eforturile producătorilor și de a facilita accesul piețele externe. Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației, este de părere că cele mai mari impedimente în dezvoltarea acestei ramuri țin de insuficiența forței de muncă, sortimentul și tehnologiile limitate. De aceea, crescătorii de plante aromatice optează pentru majorarea subvențiilor în agricultură, în special, la înființarea unei pepiniere de producere a materialului săditor, precum și pentru sporirea competitivității produsului autohton.
Victor Melnic, cercetător științific și expert în studii de fezabilitate a povestit că acest sector trebuie extins și dezvoltat în continuare. În afară de lavandă, la noi pot fi cultivate și multe alte plante aromatice: isop, sovârf (organo), fenicul, tarhon, coriandru, rozmarin, armurariu, etc. Acum, se preconizează introducerea siminocului italian, care este foarte scump, uleiul eteric de semenoc se vinde la un preț de 1500 euro pentru un kg. Din plante medicinale pot fi adaptate din flora spontană, culturi precum măceșul, gălbenelele, romanița, pătlagina, păpădia, coada șoarecelui, pelinul, floarea de soc, rostopasca și multe altele.
Aducerea acestor culturi din flora spontană este esențială pentru valorificarea terenurilor și pentru obținerea unei culturi omogene, a unui preparat bine dozat. Este o ramură cu investiții mici și venituri mari. Aceste culturi sunt rezistente la secetă, nu sunt pretențioase la soluri, unele din ele pot fi plantate pe soluri degradate sau pe pante. O mare problemă, însă, este lipsa unor organisme sau instituții implicate în adaptarea și testarea diverselor soiuri de plante medicinale sau aromatice, care ar putea fi apoi omologate în Republica Moldova.
Menționăm că cel mai mare producător de plante medicinale din țară este agenția de stat Moldsilva, însă valorificarea potențialului de plante medicinale ce crește în păduri este fragmentară şi parţială. Autorităţile spun că procedura este lipsită de transparenţă şi afirmă că este nevoie de un nou program de activitate în domeniu. Cu toate acestea, o parte din aceste plante, în prezent, sunt exportate în România, Polonia, Ucraina, Germania, de obicei prin intermediari. Este vorba, în special de măceș, melisa, gălbenele, rostopască, etc.
Recent la Chișinău a avut loc Prima Conferință a Plantelor Aromatice și Medicinale din Moldova, eveniment organizat cu scopul de a familiariza producătorii și publicul larg cu avantajele creșterii acestor culturi și cu situația la zi a acestei ramuri.
