„Trans Oil Group” planifică să realizeze la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti un nou proiect în valoare de $22 mil. – construcţia noii uzine de prelucrare a uleiului.

Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta a anunţat şeful companiei, Vaja Jhashi, la întrevederea la port cu ministrul Economiei şi Infrastructurii, Vadim Brînzan, şi Ambasadorul SUA în Moldova, Dereck Hogan.

„Capacitatea uzinei este de 700 tone în 24 de ore, iar construcţia se va finaliza către începutul anului 2021. În cadrul proiectului vor fi utilizate cele mai moderne tehnologii, care există în prezent. Noile capacităţi de producere ale grupului „Trans Oil” în portul internaţional vor permite de majorat volumul exportului producţiei finite – ulei vegetal, în loc de materie primă – seminţe de floarea soarelui. Aceasta înseamnă că vom crea noi locuri de muncă cu un înalt nivel de tehnologizare, iar valoarea adăugată a producţiei va rămânea în Moldova”, a declarat managerul.

El i-a familiarizat pe oaspeţi cu activitatea companiei la port, menţionând că, în prezent, capacităţile „Trans Oil Group” asigură păstrarea a peste 70 de mii de tone de cerealiere.

„Urmează să fie pusă în funcţiune o linie pneumatică independentă pentru grâne cu o lungime de 515 metri şi o capacitate de transport de 250 t pe oră, care va uni ambele terminale ale grupului din port. În rezultatul acestui proiect, terminalele „Trans Oil Group” din portul Giurgiuleşti vor putea asigura trecerea a 1,6 mil. tone metrice pe an. Volumul investiţiilor în construcţia liniei pneumatice a constituit circa 1,6 mil. dolari”, a spus Vaja Jhashi.

El a menţionat că „această linie pentru culturi cerealiere este un proiect unic nu doar pentru Moldova, dar, în genere, în spaţiul european şi asiatic”.

„Sunt multe proiecte, în cadrul cărora, prin intermediul pneumaticii, se asigură transportarea unui anume tip de materiale de construcţie, dar pentru a face acelaşi lucru în cazul culturilor cerealiere şi a porumbului sunt necesari anumiţi parametri. E vorba şi de viteza fluxului şi de însuşi procesul de transportare. Producţia pe bandă circulă în loturi, dar cu asigurarea ambalajului aerian. Proiectul a fost realizat prin atragerea unei companii ruse şi a unei companii ucrainene. Pentru noi este foarte important să folosim noile tehnologii în business-ul nostru şi să le aducem în Moldova”, a subliniat şeful companiei.

infotag.md

Piața Globală a exporturilor de nuci este de circa 2,5 miliarde de dolari SUA anual, iar Republica Moldova deține 4,3% din această piață, exportând anual nuci în volum de 100-120 milioane de dolari, scrie pe o rețea de socializare economistul Veaceslav Ioniță, informează MOLDPRES.

Potrivit economistului, nucile joacă un rol important în exporturile producției agricole din Republica Moldova. Astfel, exportul lor este mai mare decât exportul tuturor fructelor și sâmburoaselor luate împreună.

Cel mai mare exportator de nuci din lume sunt Statele Unite ale Americii, ponderea cărora în total exporturi este de 39,5 la sută, urmată de Mexic, cu 22,5 la sută. Ucraina e pe locul cinci, cu o cotă de 5,3 la sută.

Potrivit datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, în anul 2017, suprafața totală a plantațiilor de nuci din țară era de 24 mii de hectare (inclusiv plantațiile de nuc de tip pădure, a fâşiilor forestiere și a aleilor de-a lungul drumurilor). Recolta anuală de nuci se ridică la 18-40 mii de tone, în funcție condițiile climaterice.

Recent, producătorii de nuci au solicitat subvenții de la stat pentru crearea unor noi plantații. „Costurile de înființare a unei plantații de nuc diferă. Astfel, consider că, pentru 100-125 pomi per hectar este necesar ca valoarea subvenției să fie de 14 mii de lei, pentru 126-178 pomi – 20 mii de lei per hectar, iar pentru densitatea de 178-358 de pomi suma să constituie 30 mii de lei per hectar. Cred că este un lucru firesc, deoarece cheltuielile de înființare sunt diferite. Cu cât schema de plantare este mai densă, cu atât subvențiile trebuie să fie mai mari. Totodată, este necesar ca producătorii să treacă la producerea nucilor în sistem intensiv și să planteze soiuri noi. De multe ori, producătorii înființează livezile de nuc fără a lua în calcul dacă soiul plantat este sau nu productiv sau solicitat pe piață, iar o bună parte din plantații oferă mai puțin de jumătate de tonă per hectar, fiind soiuri slab productive și livezi bătrâne”, a declarat Oleg Tîrsînă, președintele Uniunii Asociațiilor Producătorilor de culturi Nucifere.

moldpres.md

În contextul angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere RM-UE, Serviciul Vamal promovează continuu noi facilități pentru agenții economici conformi, implicați în comerțului internațional, prin simplificarea procedurilor de vămuire. Astfel, în vederea accelerării traficului de mărfuri, începând cu 01 octombrie 2019, autoritatea vamală aplică procedura de validare a declarațiilor vamale pe culoarul albastru de control vamal, comunică mybusiness.md.

Culoarul albastru de vămuire reprezintă culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea verificărilor documentare și fizice, cu direcționare spre linia a doua de control vamal. Prin urmare, declarațiilor selectate pe culoarul albastru sunt validate automat, acestea fiind supuse unor verificări ulterioare.

Selectarea declarațiilor vamale pe culoarul albastru permite agenților economici să dispună de marfă imediat, fapt ce le conferă o serie de avantaje, precum excluderea cheltuielilor de staționare, reducerea timpului de vămuire, riscurile de depășire a termenelor de livrare a mărfurilor fiind, astfel, diminuate. Totodată, acest mecanism contribuie la accelerarea circuitului internațional în scopul facilitării comerțului transfrontalier, dar și la redirecționarea capacităților instituționale spre a doua linie de control.

Din punct de vedere tehnic, dacă până acum sistemul informațional distribuia declarațiile vamale, în baza analizei de risc, pe trei culoare de vămuire (verde - fără control, galben - control documentar și roșu – control documentar și fizic al mărfurilor), acum se pune în aplicare și culoarul albastru, ale cărui principii sunt similare cu cele ale culoarului verde (liber de vamă), aplicându-se, suplimentar, controlul ulterior prin reverificarea declarațiilor vamale.

Este important de menționat că această procedură simplificată se aplică tranzacțiilor economice care nu sunt asociate unor riscuri fiscale majore și nu necesită efectuarea controlului fizic al mărfurilor.

Reiterăm că Serviciul Vamal este angajat plenar în dezvoltarea și implementarea consecventă a instrumentelor de simplificare a procedurilor vamale pentru agenții economici de bună-credință, promovând, în continuare, conformarea voluntară la respectarea legislației și îmbunătățirea climatului de legalitate a medului de afaceri.

Statisticile oficiale indică un milion de moldoveni plecaţi la muncă în străinătate. Migraţia mai accentuată s-a atestat după criza din anul 1998 când sărăcia a afectat populaţia. Cea mai mare parte a conaţionalilor a plecat pe şantiere şi ca îngrijitori. Însă Banca Mondială, într-un studiu, arată că în prezent aproape jumătate dintre moldovenii plecaţi la muncă în străinătate sunt cu studii superioare.

„Migraţia poate să contribuie la prosperitatea din regiune” a spus Asli Demirguc-Kunt, economistul-şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală. „Migranţii tind, în mod disproporţionat, să provină din cadrul populaţiei active şi, de aceea, pot să reducă presiunile demografice prin mărirea dimensiunii forţei de muncă, creşterea productivităţii şi accelerarea creşterii economice”.

Ponderea imigranţilor din Europa a crescut rapid în ultimele patru decenii, unul din trei imigranţi din întreaga lume îndreptându-se spre Europa. Migraţia intra-regională este, de asemenea, ridicată în Europa şi Asia Centrală, 80% dintre emigranţi alegând să se mute în alte ţări din regiune. Cu toate acestea, opoziţia la migraţie este de multe ori puternică, deoarece beneficiile tind să fie pe termen lung, în timp ce costurile – inclusiv deplasarea şi şomajul – sunt imediate şi concentrate pentru anumite grupuri.

Factorii de decizie trebuie să ajute aceste grupuri prin implementarea de programe de reconversie profesională a acestora şi ajustarea sistemelor de învăţământ pentru tineret, astfel încât să nu mai concureze cu imigranţii cu calificare redusă. Componentele unor astfel de eforturi ar putea să includă prestaţii sociale temporare şi ajutoare de şomaj, potrivit raportului.

Persoanele cu un nivel superior de educaţie tind să emigreze mai des

De asemenea, migraţia dă naştere unor preocupări legate de „exodul creierelor”, al forţei de lucru calificate din ţările de origine, deoarece persoanele cu un nivel superior de educaţie tind să emigreze mai des în cadrul regiunii. Persoanele absolvente de învăţământ superior reprezintă 55% din populaţia totală a emigranţilor din Bosnia şi Herţegovina, peste 40% din emigranţii din Armenia şi Letonia şi aproape 40% din populaţiile de emigranţi din Albania, Moldova, Macedonia de Nord, Republica Kârgâzstan, Kazahstan, România şi Tadjikistan. Astfel de tipare permanente reprezintă mai degrabă un simptom şi nu o cauză a problemei de bază.

Întărirea guvernanţei şi consolidarea instituţiilor din ţările de origine sunt politici pe termen lung care pot să abordeze cauzele de bază ale emigraţiei permanente. Politicile care vizează păstrarea forţei de lucru calificate includ promovarea sectorului privat şi stimularea creării locurilor de muncă, investiţiile în învăţământul superior şi creşterea oportunităţilor pentru femei în economie.

O mai mare conectivitate este, de asemenea, un aspect important al creşterii implicării diasporei, deoarece este mai probabil ca emigranţii care rămân conectaţi cu ţara mamă să investească şi să se întoarcă. Raportul indică faptul că este mai probabil ca mărirea stimulentelor pentru a rămâne în ţara de origine să descurajeze migraţia externă comparativ cu politicile care limitează beneficiile din străinătate.

Jumătate din transferurile de bani vin din UE

Ultimele date al Băncii Naţionale arată că în luna august 2019, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 99,38 mil. USD (în scădere cu 2,6 la sută comparativ cu august 2018).

Conform provenienţei geografice, transferurile în favoarea persoanelor fizice provin din următoarele trei zone: din UE – o pondere de 46,3 la sută, din CSI – o pondere de 22,5 la sută şi din restul lumii – o pondere de 31,2 la sută.

În distribuţia pe state a provenienţei transferurilor în favoarea persoanelor fizice sunt de remarcat transferurile din Rusia cu o pondere de 21,4 la sută (21,25 mil. USD) din total (în scădere cu 6,3 puncte procentuale comparativ cu august 2018). De asemenea, de menţionat transferurile din Israel – 18,4 la sută (18,26 mil. USD), Italia – 12,1 la sută (12,03 mil. USD), Germania – 8,2 la sută (8,18 mil. USD), SUA – 8,0 la sută (7,95 mil. USD), Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord – 6,6 la sută (6,51 mil. USD), Franţa – 5,0 la sută.

În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin sistemul de remitere de bani, transferurilor în euro le-a revenit ponderea de 54,5 la sută (în creştere cu 8,3 p.p., comparativ cu august 2018), urmate de transferurile în dolari SUA – 40,4 la sută (în descreştere cu 5,8 p.p.) şi cele în ruble ruseşti – 5,1 la sută (în descreştere cu 2,5 p.p.).

Pe parcursul perioadei ianuarie-august 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 802,88 milioane dolari SUA, cu 6,5 la sută mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Economiştii sunt de părere că Republica Moldova poate face faţă dinamicii populaţiei, concentrându-se pe calitatea vieţii. Experienţa din regiune, dar şi la nivel global indică faptul că ţările înregistrează succese atunci când investesc în sănătate, în educaţie şi în oportunităţi de muncă, în special pentru tineri. Rata fertilităţii poate creşte dacă se fac investiţii în sănătate şi educaţie şi atunci când există legi şi programe pentru susţinerea familiilor, care permit femeilor şi bărbaţilor să reconcilieze munca cu numărul dorit de copiii.

În 2030 aproape o treime din populaţia ţării – îmbătrânită

Statisticile arată că în anul 2030 aproximativ 29% din populaţia ţării va avea vârsta de peste 60 de ani şi această pondere va creşte până la 33,6% în 2050. Vulnerabilităţile în rândurile persoanelor vârstnice se vor mări ca urmare a sarcinii demografice în creştere, gradului mare de dependenţă, speranţa la o viaţă sănătoasă scăzută, lipsa serviciilor de sănătate. Aceste lucruri vor avea un efect major atât asupra sistemului de asigurări sociale de stat, cât şi asupra sistemului de asistenţă socială. Procesele de îmbătrânire a populaţiei din Republica Moldova, spre deosebire de tendinţele globale, sunt mai pronunţate în mediul rural. Totodată, ponderea femeilor în vârstă de 50 ani şi peste este mai mare decât a bărbaţilor de aceeaşi vârstă, ceea ce reconfirmă legităţile specifice ale îmbătrânirii populaţiei în funcţie de sex. În totalul populaţiei feminine, persoanele în vârstă de 50 ani şi peste reprezintă 30,8%, pe când ponderea în rândul bărbaţilor este cu 6% mai mică – 24,8%.

Din totalul populaţiei în vârstă de 50 de ani şi mai mult, cea mai mare parte locuieşte în zona de Nord (32,1%) şi de Centru (28,3%). Se atestă discrepanţe semnificative în coraportul vârstnicilor pe medii de reşedinţă, în funcţie de regiunile ţării. Dacă în medie pe ţară, 59% dintre vârstnici locuiesc în mediul rural, în zona Centru în mediul rural locuiesc circa 80% din vârstnicii zonei respective, pe când în municipiul Chişinău, dimpotrivă, 91,7% din persoanele în vârstă locuiesc în mediul urban.

Victor Ursu

capital.market.md

Omul de afaceri, Andrei Tranga, în timp ce se afla în detenție, prin intermediul avocaților, a primit un zvon, că s-ar cere 3 milioane de euro, pentru ca să fie eliberat.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Prin avocați, a venit un zvon de 3 milioane de euro. Mi s-a zis că trei milioane de euro îmi pot rezolva problema. Întrebat cui îi era să îi revină banii, Tranga a spus că nu s-a gândit. „Acest fapt era pe locul 10”. Cuvânt în cuvânt mi s-a spus: „Prin Procuratură sunt zvonuri că pentru asta trebuie 3 mln de euro. Oficial, nimeni nu a venit să-mi ceară mâine 3 mln. de euro. Oferta oficială urma să vină puțin mai târziu. Acestea sunt doar zvonuri. Nu cunosc multe detalii, poate cineva a inventat asta, dar aceste lucruri nu apar pe loc gol”, a spus Tranga în emisiune.

La începutul lunii mai, Andrei Tranga a fost plasat în arest preventiv, după ce instanța a admis demersul procurorilor Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) de a emite un mandat de 30 de zile pe numele său într-un dosar în care este învinuit de șantaj, dar și pentru trafic de influență.

noi.md

Banii donaţi de Uniunea Europeană au drept scop dezvoltarea ONG-urilor din R. Moldova care promovează transparenţa instituţiilor publice, afirmă ambasadorul UE la Chişinău.

Ambasadorul UE la Chişinău, Peter Michalko, a anunţat că 59 de ONG-uri moldoveneşti au primit finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană şi Fundaţia Konrad Adenauer, cu sume între 50 şi 60 mii de euro pentru fiecare proiect.

Potrivit Radio Europa Liberă, diplomatul a adăugat că până în 2021, UE va investi în dezvoltarea comunităţilor locale din Republica Moldova aproximativ 3 milioane de euro.

„ONG-urile care s-au calificat pentru finanţare au prezentat proiecte de mediu, pentru dezvoltarea activismului local şi pentru integrarea persoanelor cu disabilităţi”, a mai notat Michalko la festivitatea de anunţare a câştigătorilor finanţării europene precizând că banii donaţi de UE au drept scop dezvoltarea ONG-urilor care promovează transparenţa instituţiilor publice.

epochtimes-romania.com

Brand-ul de pufuleți „Cristinuța” va fi obligat să retragă și să schimbe actualul ambalaj. Se întâmplă după ce Consiliul pentru Egalitate a decis că acest ambalaj are un caracter sexist și lezează demnitatea.

De asemenea instituția a decis că brandul va retrage din comercializare ambalajul sexist și va încerca să nu mai repete această situație pentru viitor.

După ce în spațiul public au apărut poze cu noul ambalaj al pufuleților, activistele Alina Andronache, Elena Ratoi, Elena Nofit, Anna Susarenco și Victoria Puiu sau decis să trimită un e-mail și o scrisoare recomandată prin poștă companiei producătoare în care atenționau că acest ambalaj este unul sexist, care promovează sexualizarea precoce a fetelor și este interzis de lege.

Prin intermediul scrisorii, activistele solicitau să fie scos din vânzare ambalajul, luând în considerație că produsul este unul pentru copii și se produce în cantități foarte mari. Producătorii au avut la dispoziție 30 de zile pentru a oferi un răspuns. În lipsa acestuia, activistele s-au adresat la Consiliul pentru egalitate.

Instituția a înștiințat compania despre cererea depusă de activiste, iar compania producătoare a declarat nu înțelege din ce motive ar trebui să renunțe la ambalaj, catalogând acuzațiile drept insinuări și acuzări neîntemeiate.

Pe 18 octombrie 2019 a avut loc ultima ședință în acest caz, iar pe 22 octombrie a fost publicată decizia.

agora.md

În timp ce cam toți gospodarii au strîns roada de pe dealuri, au dat butoaiele cu vin în beci și-au adus lemne pentru iarnă, pe cîmpurile din Strășeni încă mai sînt culese căpșunele.

În fiecare săptămînă, oamenii adună cîte două tone de fructe aromate și dulci, exact ca cele de vară. De lucru este atît de mult, încît muncitorii spun, mai în glumă, mai în serios, că vor strînge căpșune pînă la Crăciun, cînd vor da ninsorile. Pentru a ține pasul cu roada bogată, muncitorii vin pe cîmp odată cu răsăritul soarelui. Și ei sînt mirați că încă mai culeg căpșune la sfîrșit de octombrie. Afacerea a fost fondată de un moldovean, stabilit de mai mulți ani cu traiul în Grecia.

Acesta, însă, a preluat practicile bune de acolo și a invitat un specialist care i-a instruit pe localnici cum să crească fructele corect. Soiul de căpșuni se numește California, iar vara recolta era de șase tone pe săptămînă.

Fructele erau exportate în țări precum Rusia, Romînia sau Grecia. Și muncitorii se bucură că au de lucru, pentru că munca pe dealuri a ajuns la final deja. Iar, datorită căpșunilor tomnatice, au ocazia să mai facă un ban în plus. Afacerea aromată se întinde pe o suprafață de cinci hectare. De regulă, sezonul de recoltare al căpșunelor începe în iunie și durează pînă în noiembrie.

noi.md

“Dumbrava cu stejari seculari” este un obiectiv turistic, lansat recent în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni. Este vorba despre o destinaţie importantă pentru această localitate, realizată în cadrul proiectului „Dezvoltarea turismului rural în Dubăsarii Vechi, în baza resurselor naturale și culturale”, transmite MOLDPRES.

Acest proiect este implementat de Asociația Fondul Local Goldap din Polonia, în comun cu administrația publică locală din satul Dubăsarii Vechi, cofinanțat în cadrul asistenței pentru dezvoltare a Ministerului Afacerilor Externe din Polonia. Parteneri locali ai proiectului sunt Agenția „Moldsilva” și Asociația Obștească „Iedera-Dubăsarii Vechi”.

“Dumbrava cu stejari seculari” este un monument al naturii, unic în Republica Moldova după numărul de arbori seculari, concentrați pe o suprafață limitată. Stejarii din acest loc, amenajat în prezent cu bănci, gard de protecție, iluminare, au vârste ce depășesc două sute de ani.

“Realizarea acestui proiect este un exemplu de prietenie între popoare și țări, iar prin acest proiect am evidenţiat valoarea unui loc minunat din Dubăsarii Vechi”, a afirmat Bartlomiej Zdaniuk, ambasadorul Poloniei în R. Moldova.

La rândul său, Ghenadie Grubîi, reprezentantul Agenției „Moldsilva”, a accentuat faptul că “acest loc vine să reamintească despre faptul că stejarul este arborele ce ne reprezintă ca neam. „Prin acest exemplu de colaborare dintre Asociația Fondul Local Goldap, autorităţile din satul Dubăsarii Vechi și „Moldsilva”, s-a reușit păstrarea și amenajarea unui loc minunat de recreare pentru cetăţeni”, a estimat specialistul principal al Direcției fond forestier, arii protejate, pază și protecție.

Odată cu lansarea destinaţiei turistice renovate, a fost organizată şi o activitate de creare a spațiilor verzi, iar cei prezenţi au plantat puieţi de stejar.

“Dumbrava cu stejari seculari” se află în partea de nord a satului Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, și are o suprafață de cinci hectare, unde cresc circa 200 de arbori. Cei mai viguroși dintre ei depășesc 1,5 metri în diametru.

moldpres.md

În următorii 3 ani, salariul mediu nominal va crește în Moldova cu peste 8% anual, iar creșterea reală va fi de aproximativ 3%.

Conform prognozei macroeconomice a Ministerului Economiei și Infrastructurii, salariul mediu în Moldova va crește de la 6446 lei, în 2018, până la 9328 lei în 2022 (+ 44,7%). În 2019, salariul va constitui 7320 lei și va crește cu 13,6% în termeni nominali față de anul precedent, în 2020 - 7953 lei (+ 8,7%), în 2021 - 8619 lei (+ 8,4%), în 2022 - 9328 lei (+ 8,2%). În termeni reali, creșterea salariilor va fi mai mică: în 2019 - 8,2%, în 2020 - 2,8%, în 2021 - 3,2%, în 2022 - 3,1%. În același timp, în 2019 se așteaptă cea mai mare creștere a fondului de salarii - cu 19,2% față de anul precedent (până la 53,6 miliarde de lei). În următorii 3 ani, salariile în termeni nominali vor crește cu 8,5%, 8% și, respectiv, cu 8,2%. Până în 2022, va ajunge la 67,9 miliarde de lei. În termeni reali, creșterea fondului de salarii va fi mai mică și nu va depăși 3% anual.

InfoMarket