Oferta de valută din partea persoanelor fizice s-a redus cu 36,2 milioane USD (-16,3%), iar cererea netă de valută din partea agenţilor economici a scăzut cu 21,9 milioane USD (-10,6%). În rezultat, în luna septembrie 2019, leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 0,1% în raport cu dolarul SUA, până la 17,7586 USD/MDL comparativ cu 17,7395 USD/MDL în luna august 2019. Potrivit valorilor de la finele lunii, leul s-a apreciat cu 0,6% în raport cu dolarul SUA, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.
În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (69,7%). În luna septembrie 2019, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 99,9%, comparativ cu 106,8% în luna august 2019.
Economiştii explică reducerea ofertei din partea persoanelor fizice ca urmare a aprecierii leului faţă de valutele de referinţă, astfel populaţia încercând să-şi securizeze economiile şi să le păstreze în valută. În luna septembrie, cumpărările de valută pe piaţa valutară în numerar s-a redus cu 15% faţă de luna precedentă la echivalentul a 290,9 milioane USD. Totodată, s-au redus şi vânzările de valută străină cu 11,6% la echivalentul a 109,3 milioane USD. Rulajul total al pieţei valutare în numerar a fost de 400,2 milioane USD, cu 14,1% mai puţin comparativ cu luna precedentă.
Euro, cea mai mare pondere în rulajul valutar
În structura rulajului total al pieţei în numerar, tranzacţiilor în euro le-a revenit o pondere de 66,6% (în scădere cu 2,2 p.p.), celor în dolari SUA – 15,9% (în creştere cu 1,1 p.p.). Ponderea rublei ruseşti a fost de 6,9%, a leului românesc – 2,2% şi a hrivnei ucrainene – de 0,4%.
Experţii explică majorarea cumpărărilor de valută străină prin faptul că leul moldovenesc s-a depreciat masiv faţă de principalele valute de referinţă, dolar şi euro. Astfel, populaţia încercând să-şi securizeze economiile şi să scape de leii moldoveneşti.
În ceea ce priveşte reducerea cererii de valută din partea businessului, explicaţia este comprimarea activităţii economice. Economiştii susţin că înviorarea cererii pentru valută se va produce pe măsura achitării resurselor energetice de către furnizorii de energie.
O cerere mai mică de valută are loc şi pe fundalul reducerii importurilor. Până la sfârşitul lunii august acestea au crescut cu 1,8% până la 3,7 miliarde USD. Importurile de mărfuri din ţările Uniunii Europene (UE-28) s-au cifrat la 1887,0 mil. dolari SUA (cu 0,7% mai mult, comparativ cu ianuarie-august 2018), deţinând o pondere de 50,1% în total importuri (50,6% – în ianuarie-august 2018).
Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 917,3 mil. dolari SUA (cu 3,1% mai mult faţă de ianuarie-august 2018), care echivalează cu o cotă de 24,3% în total importuri (24,0% – în ianuarie-august 2018). Ponderea cea mai mare a importurilor o au maşinile şi echipamentele – 24,3%, combustibilii – 15,5% şi produsele alimentare – 10,1%.
Creşte cererea la împrumuturile în lei, dar scade la cele în valută
Un indicator al pieţei valutare este şi soldul creditelor acordate. Datele băncii centrale arată o majorare a cererii pentru împrumuturile în monedă naţională şi o diminuare pentru valută străină. Creditele în valută străină sunt acordate importatorilor.
Soldul cererilor faţă de economie a crescut în luna de raportare cu 175,9 milioane lei (0,4 la sută) ca urmare a majorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 326,9 milioane lei (1,2 la sută), iar cererile în valută (exprimate în MDL) au scăzut cu 151,0 milioane lei (0,9 la sută).
De menţionat că cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au scăzut pe parcursul perioadei de referinţă cu 3,3 milioane USD (0,4 la sută).
Majorarea soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 94,3 milioane lei (0,8 la sută) şi a soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 338,8 milioane lei (2,5 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public şi soldul cererilor faţă de mediul financiar nebancar au scăzut cu 2,7 milioane lei (0,4 la sută) şi, respectiv, cu 103,5 milioane lei (13,5 la sută).
Evoluţia soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în MDL) a fost influenţată de scăderea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 138,0 milioane lei (0,9 la sută) şi a soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 27,7 milioane lei (3,0 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public şi soldul cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) au crescut cu 7,2 milioane lei (4,7 la sută) şi, respectiv, cu 7,5 milioane lei (1,8 la sută).
Datele BNM arată că împrumuturile acordate în monedă naţională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice (53,7%), inclusiv creditele acordate societăţilor comerciale nefinanciare care deţin o pondere de 46,9% (50,1% revenind comerţului). Creditele în valută au fost solicitate, în principal, de către societăţile comerciale nefinanciare (93,3%), ponderea majoră (70,4%) revenind comerţului.
Plasamentele în valută s-au redus cu aproape 27%
La capitolul plasamente bancare, volumul depozitelor atrase în monedă naţională a constituit 1 514,6 milioane lei (+5,5% faţă de luna precedentă şi -1,8% faţă de septembrie 2018).
Volumul depozitelor atrase în valută recalculat în MDL a constituit 975,9 milioane lei (-26,8% faţă de luna precedentă şi -8,7% faţă de septembrie 2018). Ponderea depozitelor atrase în monedă naţională a constituit 60,8%, a celor în valută – 39,2%.
Rata medie la depozitele noi atrase la termen în monedă naţională, comparativ cu luna precedentă s-a majorat cu 0,15 p.p. Persoanele fizice au plasat depozite cu o rată medie de 5,01%, iar persoanele juridice – cu o rată medie de 3,50%.
Rata medie la depozitele noi atrase la termen în valută s-a micşorat cu 0,14 p.p. comparativ cu luna august 2019. Persoanele fizice au plasat depozite cu o rată medie de 0,90%, iar persoanele juridice – cu o rată medie de 0,87%.
În comparaţie cu perioada similară a anului precedent, rata medie la depozitele atrase în monedă naţională s-a majorat cu 0,18 p.p. (rata depozitelor persoanelor fizice s-a majorat cu 0,30 p.p., iar cea a persoanelor juridice s-a diminuat cu 0,07 p.p.). Comparativ cu aceeaşi perioadă, rata medie la depozitele atrase în valută s-a majorat cu 0,07 p.p. (pentru depozitele persoanelor fizice s-a majorat cu 0,08 p.p., în timp ce rata depozitelor persoanelor juridice s-au diminuat cu 0,12 p.p.).
Depozitele în monedă naţională cu termene de la 6 până la 12 luni, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost atrase cu o rată medie de 5,01% (depozite ale persoanelor fizice – cu o rată de 5,12%, ale persoanelor juridice – de 4,25%), iar cele în valută – cu o rată de 0,93% (ale persoanelor fizice – cu o rată de 0,93%, ale persoanelor juridice – de 0,84%).
Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în monedă naţională de la persoanele fizice a fost înregistrată la depozitele cu termene de peste 5 ani (5,66%) şi de la 2 până la 5 ani (5,48%), în cazul persoanelor juridice – la depozitele cu termene de la 1 până la 2 ani (4,35%)
Victor Ursu
