Joi, 28 Noiembrie 2019 08:43

Deficitul de cont curent împotmoleşte economia Republicii Moldova

bursa 02După semnarea Acordului de Asociere în anul 2014, exporturile Republicii Moldova au cunoscut un avans considerabil, dar şi o reorientare spre vest. Or, în prezent, livrările de mărfuri şi produse s-au redus. Exporturile, care acum ceva timp erau motorul economiei moldoveneşti acum şi-au redus turaţiile. Iar deficitul de cont curent se adânceşte tot mai mult ca urmare a majorării importurilor pe fundalul consumului accentuat al populaţiei.

“Se observă o tendinţă descendentă în ceea ce priveşte ponderea exporturilor pe direcţia Est, Vest. Astfel, în UE ponderea a scăzut de la 69% la 65% şi cu 5% în Est. Totodată, observăm că Turcia devine al 5-lea partener comercial, după România, Italia, Germania şi Federaţia Rusă. Pe de altă parte, se atestă evoluţii negative pe anumite poziţii tarifare care aveau o pondere mare la exporturi. Este vorba de băuturile alcoolice, textile, zahăr şi mierea de albine”, explică directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Potrivit lui, tendinţa din comerţul exterior poate fi explicată prin reducerea reexporturilor, dar şi prin creşterea exporturilor locale. Baza pentru îmbunătăţirea comerţului internaţional şchiopătează. Elanul pe care l-au avut cei de la guvernare, dar şi agenţii economici e în descreştere. Acordul de Liber Schimb a trecut pe planul secund în agenda guvernanţilor. De fapt, acum era momentul de a renegocia unele prevederi ale documentului, însă acest lucru a fost omis. În acelaşi timp, este inexplicabilă situaţia pe interior: lipsa dialogului cu investitorii, cu agenţii economici care produc şi exportă. Instituţiile statului pierd controlul asupra domeniilor-cheie care împing exporturile şi care facilitează investiţiile. Eşecul se datorează faptului că avem şi o imagine şifonată a statului când vorbim despre investitori.

Competitivitatea redusă scade capacitatea exporturilor

“Principala sursă a dezechilibrului contului curent derivă din creşterea decalajului dintre exporturi şi importuri, care în ultima instanţă vorbesc despre existenţa unor carenţe de competitivitate a economiei moldoveneşti şi prezintă riscuri pentru stabilitatea macroeconomică pe termen lung. Problema nu ţine de nivelul deficitului, ci de faptul că acesta este determinat de importuri de produse energetice, de consum şi de inputuri industriale şi nu de utilaje, echipamente şi know-how ce ar impulsiona pe termen lung exporturile şi ar echilibra contul curent. În plus, în contextul stagnării investiţiilor străine şi al declinului anticipat al remiterilor, finanţarea deficitului de cont curent va deveni o problemă din ce în ce mai acută, punând presiuni asupra monedei naţionale şi a datoriei externe. În acest context, creşterea nivelului de competitivitate a economiei naţionale trebuie să fie prioritatea fundamentală a Guvernului”, se arată în Raportul de ţară al Expert Grup.

Creşterea PIB-ului s-a stabilizat în jurul nivelului de 4%, fără să se producă schimbări structurale semnificative în economia naţională. Deşi nivelul volatilităţii s-a redus, această fixare a creşterii indică asupra unor riscuri majore.

Înainte de toate, creşterea PIB-ului este insuficientă pentru a atinge convergenţa care să ne aducă la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Mai mult decât atât, un asemenea ritm îndepărtează cu câteva decenii convergenţă la PIB per capita din ţările ECE.

Totodată, o creştere atât de lentă nu permite un salt calitativ spre un nou model de dezvoltare economică. Astfel, paradigma creşterii rămâne aceeaşi: consumul gospodăriilor casnice constituie peste 80% din PIB şi este puternic dependent de remiteri. Pe termen lung, un asemenea model cu greu poate „supravieţui”, iar incapacitatea de a accelera şi a diversifica economia sorteşte populaţia la un nivel de trai scăzut. Creşterea economică de peste 5% din prima jumătate din 2019, cel mai probabil, va fi temporară, fiind determinată de baza de comparaţie mică şi de efectele reformei fiscale din 2018 care vor dispărea rapid.

Remiterile, din ce în ce mai volatile

“Remiterile devin din ce în ce mai volatile, incerte, iar pe termen lung tind să scadă, iar principalul factor care a atras puţinele investiţii până acum – forţa de muncă ieftină – este afectat de migraţie, de un sistem educaţional ineficient şi de creşterea mai rapidă a salariilor, decât a productivităţii. Drept urmare, capacitatea ţării de a genera valoare adăugată scade, fapt relevat de încetinirea creşterii economice din ultimii ani, care foarte probabil se va agrava şi în perioada următoare. Gravitatea situaţiei este relevată şi de reducerea productivităţii muncii, precum şi de quasi stagnarea ratei de ocupare (ambele au rămas cele mai scăzute din Europa) – în special, de creşterea ocupării informale şi de reducerea celei formale. Astfel, dacă în următorii ani Republica Moldova nu va identifica surse sustenabile de atragere a investiţiilor care să creeze valoare adăugată şi exporturi, capacitatea economiei de a genera locuri de muncă şi venituri pentru populaţie şi pentru bugetul public se va epuiza definitiv, iar creşterea economică va fi tot mai mică şi mai incertă”, precizează economiştii de la Expert Grup în Raportul de ţară.

Având în vedere deficitul de investiţii, guvernele moldoveneşti au prioritizat în mod tradiţional politicile pro-business şi au marginalizat alte obiective importante legate de dezvoltarea durabilă. Ca urmare a acestei abordări înguste a politicilor economice, Moldova a rămas la fel în deficit acut de investiţii şi cu un cadru instituţional slab care ţine de protecţia mediului, drepturile angajaţilor şi spălarea banilor.

Guvernul nu ar trebui să atragă investiţii cu orice preţ (de exemplu, prin acordarea cetăţeniei către investitori fără filtre adecvate, prin amnistii de capital şi fiscale, prin slăbirea cadrului regulator şi a instituţiilor de protecţie a muncii sau a mediului).

În schimb, Moldova are nevoie de o politică economică echilibrată care să stimuleze prin toate mijloacele posibile (fiscale, de reglementare, financiare) investiţiile care să contribuie la dezvoltarea durabilă pe termen lung a ţării. Astfel de investiţii ar îndeplini concomitent următoarele 5 criterii: (i) generează o valoare adăugată ridicată; (ii) sunt orientate către export; (iii) creează locuri de muncă decente; (iv) pun în aplicare tehnologii ecologice şi contribuie la decuplarea activităţii economice de la utilizarea resurselor naturale; şi (v) respectă cele mai înalte standarde de transparenţă şi integritate a proprietarilor investiţiei. Guvernul ar trebui să activeze toate instrumentele posibile pentru a atrage anume investiţiile care îndeplinesc toate criteriile menţionate mai sus.

Din cauza procesului activ de îmbătrânire a populaţiei, ponderea gospodăriilor casnice neproductive pentru economia naţională (pensio­narii) va creşte. Pentru a asigura o majorare durabilă şi mai accelerată a pensiilor, este imperativă reformarea în continuare a sistemului public de pensii, prin introducerea pilonilor II şi III. Diversificarea sistemului de pensii, prin sporirea responsabilităţii fiecăruia în gestionarea veniturilor viitoare din pensii, va asigura o convergenţă a valorii medii din pensie cu veniturile medii din salarii. De asemenea, activizarea politicilor de îmbătrânire activă ar diminua cohorta de pensionari şi ar mări ponderea populaţiei economic active pe piaţa muncii.

Victor Ursu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70