Sistemul public de pensionare, din varii motive, nu corespunde necesităţilor şi doleanţelor majorităţii covârşitoare a populaţiei. Măsurile întreprinse de autorităţi pentru a creşte numărul de contribuabili prin majorarea vârstei de pensionare şi stimularea rămânerii cât mai îndelungate a persoanelor în câmpul muncii, nu au modificat esenţial principiile sistemului public de pensii (Pilonul I). R. Moldova, în virtutea crizei demografice latente, continuă să se confrunte cu scăderea numărului de contribuabili şi îmbătrânirea populaţiei, pe fundalul unei rate mici a natalităţii şi migraţiei populaţiei apte de muncă.
Pensie de stat + pensie privată
În ultimii 10 ani, în calitate de instrument de obţinere a unor venituri suplimentare la pensia de stat, a fost examinată posibilitatea de a crea fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi au avut loc mai multe tentative de a lansa fondurile facultative de pensii (Pilonul III), însă încercările date au eşuat.
Aşa se întâmplă, că în R. Moldova este în vigoare o lege cu privire la fondurile nestatale de pensii facultative, adoptată încă la 25.03.1999, care legifera introducerea în R. Moldova a conceptului sistemului de pensii bazat pe acumulare cu aderare voluntară, dar care nu a fost aplicată până în prezent. În baza acesteia au fost constituite oficial trei fonduri private de pensii, însă niciunul din acestea nu a activat.
Problema de a oferi cetăţenilor posibilitatea de a obţine un venit suplimentar după atingerea vârstei de pensionare părea să fie soluţionată, odată cu adoptarea, la 22.11.2013, a unui alt document – a Legii privind fondurile de pensii facultative, în prima lectură.
Documentul a fost elaborat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) la recomandările Băncii Mondiale, cu scopul de a racorda legislaţia naţională la directivele europene în acest domeniu, dar şi de a impulsiona dezvoltarea sectorului fondurilor de pensii facultative.
Dezvoltarea sectorului de pensii facultative este incertă
Spre regret, Legea privind fondurile de pensii facultative aşa şi nu a fost adoptată în lectură finală, ba, dimpotrivă, în august 2016, guvernul a solicitat retragerea actului respectiv din Parlament, în vederea revizuirii integrale a conceptului şi perfecţionării acestuia, prin prisma bunelor practici europene în domeniu.
Situaţia nu s-a schimbat nici după şase ani, deşi pe parcurs CNPF a stăruit şi a reiterat, în repetate rânduri, necesitatea accelerării dezvoltării sectorului de pensii facultative prin adoptarea în lectură finală a proiectului dat de lege, în contextul angajamentelor asumate în Acordul de Asociere RM-UE.
O nouă lege privind fondurile de pensii facultative
La începutul acestui an, CNPF a elaborat un nou proiect de lege privind fondurile de pensii facultative, elaborarea căruia este prevăzută în Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pentru anii 2018-2022. În prezent, documentul este expus consultărilor publice.
Proiectul dat de lege transpune prevederile Directivei (UE) 2016/2341 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, care este inclusă în Acordul de Asociere RM–UE. Scopul fiind instituirea unei pieţe interne pentru acumularea şi oferirea de pensii facultative, administrate în mod privat, capitalizate, care să servească drept surse pentru completarea veniturilor provenite din sistemele publice de pensii, în condiţii de siguranţă şi de tratament echitabil pentru participanţii corespunzători.
Raisa Andronic, şef-adjunct al Direcţiei generale creditare nebancară în cadrul CNPF, menţionează că aderarea la un fond de pensii facultative este o opţiune individuală. Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuţiilor voluntare ale salariaţilor şi/sau angajatorilor. Fiecare participant va decide fondul de pensii la care va contribui, precum şi mărimea contribuţiei, încheind în acest sens un act individual de aderare la fond. În cazul creării unui fond ocupaţional, angajatorul urmează să le propună propriilor salariaţi un plan de pensii facultative, achitând contribuţiile. Contribuţia poate fi divizată între salariat şi angajator, potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, pe baza unui proces-verbal încheiat cu reprezentanţii salariaţilor, ori negociată în mod individual.
Administrarea activelor fondurilor de pensii facultative va putea fi efectuată de o societate de pensii (societate pe acţiuni constituită exclusiv în scopuri de creare şi administrare a fondurilor de pensii facultative) sau de către o entitate reglementată din sectorul financiar (bancă, societate de administrare fiduciară a investiţiilor, asigurător/reasigurator) ori de către sucursalele persoanelor juridice, care îşi desfăşoară activitatea în acest scop şi deţin autorizaţia CNPF.
Proiectul de lege include reglementări în materie de supraveghere şi intervenţie din partea CNPF în scopul protejării intereselor participanţilor fondului de pensii. Astfel, în scopul limitării riscurilor şi asigurării redresării situaţiei financiare a fondului de pensii facultative, au fost stabilite măsuri de intervenţie şi administrare specială. Ca o ultimă măsură este prevăzută administrarea specială, având drept scop, conservarea valorii activelor fondurilor de pensii şi redresarea financiară a administratorului.
De asemenea, proiectul de lege prevede constituirea Fondului de garantare a contribuţiilor în sistemul de pensii facultative reglementat şi gestionat de CNPF, care va avea menirea să compenseze pierderile participanţilor şi beneficiarilor fondurilor de pensii facultative.
Ce avantaje oferă pensia facultativă?
Pensia facultativă reprezintă un beneficiu care urmează să fie achitat suplimentar şi distinct de pensia de stat. Proiectul de lege prevede că pentru a beneficia de o pensie facultativă, participanţii trebuie să aibă o vârstă de 60 de ani şi să achite la Fond minimum 60 de contribuţii lunare. Mărimea contribuţiilor la un fond de pensii se stabileşte în contractul individual de aderare potrivit regulilor planului de pensii. Contribuţiile se virează de către angajator sau de către participant în contul bancar al fondului de pensii indicat în contractul individual de aderare. Cu cât contribuţia la pensia facultativă e mai mare, cu atât pensia poate fi mai mare.
Potrivit Raisei Andronic, pentru angajatori pensia facultativă poate reprezenta un instrument eficient de fidelizare şi recompensare a angajaţilor, dar şi o soluţie avantajoasă din punct de vedere fiscal – deductibilitatea contribuţiilor defalcate în fondurile de pensii. În aşa mod, statul va încuraja angajatorii să contribuie pentru salariaţii proprii la fondurile de pensii facultative. Astfel, pensia facultativă devine un beneficiu important atât pentru angajat, cât şi pentru angajator.
Un element de siguranţă stabilit în proiectul de lege, care trebuie reţinut, este că un fond de pensii nu poate intra în insolvabilitate. Prin această condiţie, participanţii la fond vor fi protejaţi financiar, deoarece fondul va fi supravegheat de CNPF, care este în drept să impună măsuri de administrare specială în cazul în care rata de rentabilitate a acestuia este sub media pieţei.
Concluzie
Tendinţele de îmbătrânire a populaţiei, de rând cu factorii sociali şi demografici, fac presiuni enorme asupra sistemului public de pensii, iar, ca urmare, acesta devine unul deficitar. Introducerea unor instrumente bazate pe acumulare de capital, cum ar fi pensiile facultative, ar fi o soluţie eficientă atât pentru creşterea economiei naţionale, cât şi pentru asigurarea populaţiei cu un venit suplimentar după atingerea vârstei de pensionare. Măsurile în acest sens nu mai pot fi amânate şi necesită a fi implementate în regim de urgenţă.
Lilia Alcază
