Oficial, moldovenii trăiesc din ce în ce mai bine, însă doar în statistici, deoarece în buzunar acest lucru nu se vede. Potrivit datelor Băncii Mondiale, 16,3% dintre moldoveni sau aproape jumătate de milion din totalul populaţiei trăieşte cu 5,50 USD/zi.
Numărul populaţiei care trăieşte cu 5,50 USD/zi s-a îmbunătăţit după anul 2000 când a început procesul migraţiei. Astfel, dacă acum 19 ani, 90,3% din totalul populaţiei trăia cu 5,50 USD/zi, atunci zece ani mai târziu – deja 28,9% din populaţie, iar în anul 2015 indicatorul era de 16,1%. La reducerea numărului populaţiei care trăieşte cu 5 USD pe zi a influenţat şi reducerea propriu-zisă a numărului populaţiei până la 2,7 milioane, de la 3,5 milioane.
Lunar, aceste persoane au un venit lunar în echivalentul a 110 USD. Mai grav este că vorbim despre oameni care muncesc, dar oricum, trăiesc sub limita traiului decent. În trimestrul III, câştigul salarial mediu lunar în sectorul bugetar a constituit 6456,4 lei (+14,8% faţă de trimestrul III 2018), iar în sectorul real al economiei – 7726,6 lei (+12,9% faţă de trimestrul III 2018).
Sărăcia este inegal distribuită în ţară. Cele mai mari venituri sunt obţinute în municipiul Chişinău, iar cele mai mici – în zona de dezvoltare Sud, puţin peste 2000 de lei. În zona Centru nivelul mediu al veniturilor a fost de 2200 de lei, iar în zona de Nord – de 2500 lei. Veniturile obţinute din salariu continuă să rămână sursa principală de venit pentru cetăţeni. Aproximativ 43,7% din veniturile totale la nivel naţional o reprezintă veniturile obţinute din salariu, iar bunăstarea cetăţenilor este dependentă de existenţa locurilor de muncă şi de nivelul salariului în economie.
O sursă importantă pentru bunăstarea oamenilor sunt şi remitenţele celor care muncesc în străinătate. Ponderea lor în totalul veniturilor moldovenilor este de 15%. Pe parcursul anului 2019 transferurile din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova au fost în continuă scădere. Statistica transferurilor nete şi ajustate sezonier, care este publicată de către Banca Naţională a Moldovei, arată o contractare aproape în fiecare lună, cu excepţia lunilor aprilie şi septembrie, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cumulativ, în zece luni ale 2019, volumul transferurilor nete ajustate sezonier s-a diminuat cu 5% faţă de anul precedent. Această diminuare este sensibilă pentru gospodăriile din Republica Moldova, deoarece ponderea transferurilor este în jur de 15% din totalul bugetului unei familii medii şi tocmai 20% – în zonele rurale. Diminuarea transferurilor a fost compensată însă de creşterea semnificativă, în prima jumătate a anului 2019, a salariilor în termeni reali de aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Totodată, impactul net a scăderii transferurilor asupra veniturilor totale ale populaţiei nu este cunoscut din cauza tergiversării publicării statisticii pe venituri de către Biroul Naţional de Statistică.
76% din totalul angajaţilor muncesc la privat
Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că populaţia ocupată a R. Moldova constituia 948 mii de persoane în trimestrul trei al anului 2019. Din totalul populaţiei ocupate, peste 73% muncesc în sectorul privat, iar 27% în sectorul public. Dintre aceştia, 76% sunt salariaţi, iar 88,5% – au contract pe o perioadă nedeterminată de timp.
Statistica ajustată privind populaţia ocupată publicată de către Biroul Naţional de Statistică în 2019 indică asupra creşterii deficitului forţei de muncă. Diminuarea populaţiei se manifestă printr-o ofertă mai scăzută pe piaţa muncii, care în acelaşi timp este însoţită de o creştere în ultimii ani a cererii din partea companiilor.
Discrepanţa dintre cererea şi oferta forţei de muncă se observă şi în statistica locurilor vacante. În ultimii ani, numărul locurilor înregistrate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a majorat de la 6 mii în 2016 la 12-14 mii în anul curent. Printre consecinţele majore a deficitului forţei de muncă se numără creşterea mai rapidă a salariilor decât productivitatea muncii, ceea ce se întâmplă deja în Republica Moldova, precum şi scăderea atractivităţii ţării pentru investitorii străini.
“Noua lege a salarizării aprobată în 2018 a continuat să fie implementată şi în 2019 cu anumite efecte pozitive, însă problema echităţii şi sustenabilităţii sistemului de remunerare în sistemul bugetar rămâne actuală. Legea permite pentru al doilea an consecutiv, majorarea salariilor pentru toţi angajaţii sectorului bugetar (cu 10% în 2020), lucru care va permite creşterea salariului mediu lunar brut de la 6524 lei (7953 lei în sectorul real), la 7437,4 lei (9328 lei în sectorul real, prognozat). Acest lucru a fost posibil datorită majorării sumei valorii de referinţă – de la 1500 la 1650 lei, ceea ce a contribuit la majorarea cheltuielilor de personal cu 1212,9 mil. lei şi aprobarea alocaţiilor suplimentare, la propunerea autorităţilor, de 85,2 mil. lei.
În acelaşi timp, menţinerea unui număr mare de valori de referinţă a sistemului de salarizare unitar în sectorul bugetar nu asigură principiul de echitate şi sustenabilitate intenţionat iniţial. Trebuie să menţionăm că majorarea cu 1,03 miliarde MDL a cheltuielilor de personal planificat pentru 2020 constituie una din categoriile de cheltuieli economice cu cel mai înalt grad de creştere, similar cu cel dedicat prestaţiilor sociale şi subsidiilor. Deşi, independent, nu este o măsură electorală, pe fonul adoptării „întârziate” ale unor măsuri din legea salarizării (modificarea numărului de valori de referinţă şi valorii acestora pentru anumite categorii de bugetari), scăderii taxelor şi discursului politic actual, există premise ca împreună, aceste majorări şi modificările ulterioare să fie utilizate drept instrument politic. Doar disciplina bugetară şi respectarea transparenţei bugetare va permite responsabilizarea Guvernului şi Parlamentului şi, respectiv, va permite utilizarea acestor resurse în mod eficient şi echitabil”, potrivit Expert-Grup.
Bunăstarea populaţiei ameninţată de stagnarea veniturilor
În anii următori, bunăstarea populaţiei poate fi afectată negativ de stagnarea atât a surselor de venituri externe (transferuri de peste hotare), cât şi celor interne (salarii). Diminuarea transferurilor de peste hotare în 2019 poate indica asupra atingerii unei limite de creştere a acestei surse de venituri, care este cauzată de epuizarea resurselor umane implicate în procesele de migraţie. Un alt factor care poate afecta negativ în următorul an transferurile de peste hotare este încetinirea economiilor unde lucrează emigranţii din Republica Moldova. Totodată, ritmurile-record de majorare a salariilor din 2018 şi 2019 se pot tempera din cauza constrângerilor bugetare şi celor de creştere mai lentă a productivităţii muncii. Totodată, acest risc pentru salarii este valabil mai curând pe termen mediu, deoarece în anul 2020 pot fi utilizate surse adiţionale bugetare pentru a stimula creşterea salariilor.
Potrivit Expert-Grup, veniturile disponibile ale populaţiei se află pe un trend ascendent în termeni reali. În ultimul deceniu, deşi cu perioade de stagnare şi descreştere, veniturile populaţiei au crescut în termeni nominali de circa 3 ori, reprezentând o creştere de circa 30% în termeni reali. Această creştere s-a reflectat şi în percepţia populaţiei asupra nivelului său de viaţă. Ponderea celor ce consideră că au nivel de viaţă „Rău sau foarte rău” a căzut la minimele istorice de 10% din totalul gospodăriilor. Majoritatea de 75% consideră că au un nivel de viaţă „Satisfăcător”. În pofida acestor tendinţe pozitive, nivelul de venituri şi consum pe cap de locuitor în Republica Moldova rămâne la doar 40% din media pe regiunea Europei Centrale şi de Est, fără a arăta semne de convergenţă rapidă. Creşterea în continuare a veniturilor sau accelerarea convergenţei cu ţările din Europa Centrală şi de Est este constrânsă de structura de venituri în Republica Moldova. Tot mai multe gospodării în Republica Moldova îşi obţin veniturile sale principale din activităţi ce nu sunt legate direct de performanţa economiei naţionale şi productivitatea muncii. Astăzi, peste 60% din gospodării obţin veniturile sale fie din pensii, fie din remiteri de peste hotare. Astfel, din cauza constrângerilor demografice şi de migraţie ne ciocnim cu provocări semnificative pentru creşterea durabilă şi rapidă a veniturilor unei părţi largi a populaţiei.
Victor Ursu
