Efectuarea auditului energetic de către companiile mari este una din măsurile prevăzute în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021, elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Astfel, autoritățile își propun promovarea obligaţiei de efectuare, o dată la patru ani, a auditului energetic obligatoriu. În acest sens, se preconizează aprobarea cadrului normativ secundar aferent obligaţiei întreprinderilor mari de a efectua auditul respectiv (Regulamentului cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari).

Totodată, pentru realizarea acestei acțiuni va fi necesară stabilirea listei entităților care cad sub incidenţa obligaţiei de efectuare a auditului energetic, precum și acțiuni ce țin de notificarea companiilor mari cu privire la obligaţia de efectuare a acestuia. Implementarea acțiunii va fi monitorizată de Agenţia pentru Eficienţă Energetică.
În plan sunt prevăzute măsuri individuale pentru mai multe sectoare: construcții, sectorul public, sectorul industrie şi al întreprinderilor mici şi mijlocii, sectorul de mobilitate și sectorul energetic.

Astfel, autoritățile își propun evaluarea potenţialului de eficienţă energetică a reţelelor de gaze naturale și a reţelelor electrice, dezvoltarea programelor de consultanţă în domeniul energetic, consolidarea capacităţilor managerilor energetici raionali, evaluarea potenţialului naţional de eficienţă energetică, implementarea instrumentului de M&V a economiilor de energie (metoda bottom-up), îmbunătăţirea performanţei energetice a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică etc.

Totodată, se va pune accentul și pe promovarea utilizării vehiculelor electrice, măsura având scopul de optimizare a consumului de carburanţi în sectorul transportului rutier/ terestru. Aceasta urmează a fi finanțată din bugetul autorităţilor administraţiei publice locale pentru anii 2019-2021, bugetul proiectului „Oraşe verzi şi durabile în Moldova — Catalizarea investiţiilor în oraşe verzi şi durabile din Republica Moldova, folosind o abordare holistică de planificare urbană integrată”, inclusiv mijloacele financiare puse la dispoziţie de Fondul pentru Eficienţă Energetică, precum și din bugetul proiectului „Integrarea Transportului public zero CO2" în rutele interurbane ale Moldovei.

În nota proiectului se menționează că planul de acțiuni va fi implementat atât din bugetul național în conformitate cu Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (pentru implementarea politicii statului în domeniul energetic fiind prevăzute 300- 400 mil. lei), din surse oferite de BERD, BIRD, BEI, BM, donatori, precum și din surse ce provin din planurile de investiții ale operatorilor în domeniul energetic și produse financiare dezvoltate de băncile comerciale locale.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Guvernul Republicii Moldova

Consiliul Național al Monumentelor Istorice a anulat avizele emise companiei Regata Imobiliare pentru construcția unui centru multietajat în locul Cafenelei Guguță. Anunțul a fost făcut de către comunitatea OccupyGuguță pe o rețea socială.

Astfel, această decizie a fost luată în urma demersului pe care OccupyGuguță l-a depus la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

„În demersul depus, am solicitat ca avizul pozitiv al Consiliului Național al Monumentelor Istorice din 17 ianuarie 2019 privind construirea unui edificiu (cu destinație - centru social-cultural și de agrement; regim de înălțime proiectat – 8 niveluri supraterane 2S+D+P+7E) și avizul din 19 iulie 2018 cu același obiect să fie revocate”, se precizează în mesaj.

Potrivit OccupyGuguță „Lupta nu este terminată, dar aceasta a fost o bătălie crucială pe care am învins-o pentru păstrarea integrității Grădinii Publice Ștefan cel Mare. Este un pas important în lupta cu acele decizii și autorizații care vin în contradicție cu Legea Ocrotirii Monumentelor și care atentează la integritatea monumentelor istorice și naturale.”

OccupyGuguță / Sursa:OccupyGuguță/facebook

UNIMEDIA amintește că la sfârșitul anului 2015, Judecătoria Centru a decis că firma „Finpar Invest” poate construi un imobil cu 13 etaje în locul Cafenelei „Guguță” din centrul capitalei, însă fără dreptul de a privatiza terenul. Decizia nu i-a mulțumit atunci nici pe reprezentanții municipalității, care doreau interzicerea construcției în centrul istoric, nici pe reprezentanții companiei investitoare, care a cerut și dreptul de proprietate pe terenul adiacent.

Ulterior, „Firma „Finpar Invest", cea care „lupta" prin instanțe pentru dreptul de a construi pentru Plahotniuc un hotel de lux cu multe etaje în locul cafenelei „Guguță" din Gradina Publica „Ștefan cel Mare", nu a depus la primăria Chișinău nicio schiță în acest sens. Acesta a fost răspunsul oficial al Direcției Arhitectura, Urbanism & Relații Funciare a Primăriei Chișinău.

unimedia.info

„Agromașina” S.A. - pilotul industriei inginerești din Moldova pe segmentul producției de mașini pentru lucrul în grădini, podgorii, cîmpii, a finalizat testarea combinei universale de cules struguri SVK-5, scrie Noi.md.

Aceasta este unică în Moldova, fiind singura combină de acest fel produsă în țara noastră. Combina este la fel de eficientă ca analoagele ei de peste hotare, dar se vinde la un preț mai mic. Culege strugurii de pe spalierele verticale pe suprafețe plane, ciorchinele fiind amplasate la o înălțime de cel puțin 20 cm de sol, dar și pe pantele de pînă la 12 grade, ciorchinele fiind amplasate la cel puțin 30-50 cm de sol.

Potrivit specialistului Alexandru Șandrovschii, combina a trecut cu succes testarea pe cîmpurile din țara noastră.

„Combina lucrează foarte bine. Unele detalii le îmbunătățim în timpul lucrului. Pe parcursul unui schimb putem culege pînă la 30 tone de struguri”, spune Șandrovschii. Testarea combinei de recoltare a strugurilor durează deja trei ani, timp în care au fost făcute careva modificări ale vehiculului care vin doar să îl facă mai bun, a spus specialistul. „Combina este foarte confortabilă, iar pe timp de vară șoferul lucrează nu doar într-un salon comod, dar și ferit de temperaturile ridicate de afară pentru că în cabină este instalat și aerul condiționat”, spune Alexandru Șandrovschii.

noi.md

În nouă luni ale anului curent, la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) au fost înregistrate peste 9500 de contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Ca rezultat, la buget au fost încasate venituri în sumă de 16 mln de lei, cu 4,8 mln de lei mai mult decât în perioada similară a anului precedent, informează MOLDPRES.

Totodată, pe parcursul lunii septembrie 2019, SFS a continuat acțiunile de conformare și verificare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile. Ca rezultat, în perioada ianuarie – septembrie, au fost identificate 4 122 persoane fizice care dau în locațiune/chirie bunuri imobile fără a fi înregistrate conform legislației.

Inspectorii fiscali au efectuat controale la 520 de persoane fizice care dau în locațiune bunuri imobile, fiind calculate suplimentar la buget: plăți de bază în valoare de 587,4 mii lei, penalități de 29,4 mii lei și amenzi de 89,3 mii lei.

Potrivit legislației, cetățenii care dau în chirie bunuri imobiliare sunt obligați să înregistreze contractele de locațiune la SFS și să achite un impozit de 7% din veniturile obținute. Persoanele fizice care nu își vor onora obligațiile corespunzătoare riscă amenzi și sancțiuni, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

moldpres.md

Sistemul de pensionare din Republica Moldova, la trei ani de la reformă, rămâne lipsit de sustenabilitate financiară pe termen lung. Din cauza îmbătrânirii populației și a migrației forței de muncă, peste câțiva ani există riscul ca tot mai puține persoane să contribuie la bugetul asigurărilor sociale. Opiniile au foste exprimate în cadrul unei dezbateri publice, la care a fost prezentat un studiu cu rezultatele celor trei ani de reformă. Evenimentul a fost organizat de către Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova și Comunitatea WatchDog.MD, transmite IPN.

Nelea Rusu, autor al studiului, a menționat că noul sistem de acordare a pensiilor a adus condiții noi de pensionare, modalități noi de calculare a beneficiilor, valorizarea, recalcularea pensiilor. Dar principiile de asigurări sociale au rămas nemodificate. Nu s-a revenit la obligativitatea asigurării sociale a persoanelor fizice care sunt proprietari sau arendași de terenuri. Ajungând la vârsta de pensionare, aceste persoane, care acum benevol plătesc asigurările sociale, nu vor întruni condițiile stagiului de cotizare, deoarece nu participă activ la asigurarea socială.

Oleg Tofilat, coautor al studiului, a remarcat că sistemul de pensionare are un fond de remunerare a muncii în creștere, crește salariul mediu, numărul de salariați este cam același, se micșorează economia tenebră, a crescut vârsta de pensionare. Însă, contribuțiile la asigurările sociale s-au micșorat, numărul pensionarilor crește, oamenii migrează și deja se constată că nu are cine forma bugetul asigurărilor sociale.

Sergiu Sainciuc, recenzent al studiului, a menționat că, acum trei ani, când se realiza reforma, coeficientul salariat-pensionar era de unu la unu. Acum, potrivit noilor date ale Biroului Național de Statistică, coeficientul este și mai mic. În opinia lui Sergiu Sainciuc, trebuie lărgită baza fiscală, pentru a avea o siguranță că pensiile vor fi achitate la timp și în mărime deplină și pe viitor. „Aceasta este viitorul nostru. Trebuie să stimulăm rămânerea în țară a tinerilor, să creăm locuri de muncă decente”, susține Sergiu Sainciuc.

Legea privind reforma sistemului de pensii, aprobată în 2016, stabilește o nouă formulă de calcul al pensiilor. De asemenea, prevede egalarea vârstei de pensionare (63 de ani) și a stagiului de cotizare (34 de ani) al femeilor cu cel al bărbaților. Pensia anticipată pentru limită de vârstă poate fi solicitată cu trei ani mai devreme dacă stagiul de cotizare este îndeplinit.

ipn.md

Trasformarea hobby-ului în business este istoria vinăriei „Kara Gani”, o afacere de familie, unde producerea vinului este o ocupație de mai bine de o sută de ani. „Suntem a cincea generație care produce vin acasă. Găgăuzia este o regiune care se slăvește cu vinuri bune”, povestește proprietara vinăriei „Kara Gani” Larisa Cerven.

Când au decis să deschidă propria vinărie, soții Cerven au hotărât din start să pornească pe drumul producției ecologice.

„Kara Gani” a beneficiat de21 de panouri solare, datorită Programului „Sprijin pentru agricultură și dezvoltare rurală în ATU Găgăuzia și raionul Taraclia” (SARD). Finanțat de Uniunea Europeană cu 6,5 milioane EUR și implementat prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Programul SARD susține colaborarea dintre autoritățile centrale și locale, precum și organizațiile regionale din raioanele Gagauzia și Taraclia. Prin susținerea cooperării, își propune să contribuie la dezvoltarea socială și economică a regiunii și a Republicii Moldova în general. Programul SARD desfășoară activități pentru abilitarea comunităților, reabilitarea infrastructurii sociale, promovarea cooperării inter-municipale și implementarea inițiativei europene de dezvoltare rurală.

„Am avut problemă cu electrificarea vinăriei, am decis să scriem un proiect privind securitatea energetică a vinăriei și totodată să apropiem activitatea noastră de energia verde. Avem planuri să lansăm producție ecologică, iar acest proiect a fost primul pas în această direcție”, spune Larisa Cerven.

„Timp ce două săptămâni au instalat aceste panouri. Astăzi funcționează foarte bine, vedem deja rezultatele municii noastre, simțim economii concrete”, spune Larisa Cerven.

„Economisim circa 60% din consumul de electricitate. Aceste panouri au însemnat un ajutor semnificativ. Pe lângă aceasta, în cadrul proiectului am beneficiat și de consultări. Au venit specialiști, au analizat afacerea noastră. Aceștia au monitorizat firma care ne-a instalat panourile și astfel am simțit un sprijin în spatele nostru”, mai explică directoarea vinăriei.

Datorită regiunii însorite, în perioada primăvară-toamnă, vinăria se asigură de sine stătător cu energie regenerabilă și sustenabilă.

Soțul Larisei, Gheorghe Cerven, care se ocupă nemijlocit de producerea vinului, spune că panourile solare au ieftinit costul de producție. „Cu ajutorul panourilor am devenit competitivi, doarece cheltuielile de energie sunt mari. În timpul sezonului de producere, utilajul și instalațiile de răcire consumă multă energie”.

„Într-o zi cu soare, se produc 10 kilowați, iar utilajele și frigiderele consumă 8 kilowați. Practic efectuăm producerea fără a cheltui energie. Vara folosim și aparatele de aer condiționat, care tot consumă multă energie. Totodată, activitățile legate de turism necesită energie electrică. Aparatele din bucătărie, care sunt electrice, tot consumă mult”, explică Gheorghe Cerven.

În anul 2017, vinăria a produs prima partidă de sticle sub brandul „Kara Gani”, care din start a obținut medalii la concursuri internaționale.

Larisa Cerven spune că specificul vinurilor Kara Gani constă în accentul pus pe tradițiile și cultura găgăuză. „Ne poziționăm ca producători de vin cu specific găgăuz. Facem accent pe faptul că este un vin de familie. În Găgăuzia mereu au fost dezvoltate legăturile de familie”.

Recent, vinăria a lansat o nouă linie de vinuri, sub denumirea „Ciotra”. Ciotra este un vas din lemn, unde se toarnă vinul și cu care se merge în ospeție pentru a invita oamenii la nunți, cumătrii. În ciotră se toarnă cel mai bun vin, spune tradiția găgăuză.

Vinăria Kara Gani deja și-a dus faima peste hotarele țării, asta deși încă nu își exportă producția. Vinăria este vizitată de cunoscători în arta vinului din toate colțurile lumii. Din acest motiv, soții Cerven au planuri de a-și mări producția. Dacă acum produc 10 mii de sticle pe an, anul viitor plănuiesc să mărească producția până la 40 de mii. De asemenea, se poartă discuții pentru a începe exportul în Europa.

„Avem deja unele înțelegeri cu partenerii europeni. Cred că anul acesta vom reuși să exportăm prima partidă de probă. Ne este interesant cum va fi apreciat vinul nostru peste hotare”, spune Larisa Cerven.

Pentru că a devenit un punct de atracție turistică, proprietarii plănuiesc să înceapă și construcția unui hotel pe teritoriul vinăriei.

„Anul trecut am avut 300 de turiști, anul acesta numărul s-a mărit de două ori. Am ajuns la 600”, spune Larisa Cerven, care este responsabilă de dezvoltarea turistică a vinăriei.

Programul SARD, are ca scop să consolideze sectorul agroalimentar, să promoveze antreprenoriatul local, să creeze locuri de muncă și să crescă veniturile populației care locuiește în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia. Una din modalitățile pentru UE de a atinge aceste obiective a fost susținerea tranziției spre energia regenerabilă.

Autoare: Adriana Vlas

Articol pe Unimedia.info

De Hramul orașului Chișinău, Biroul Național de Statistică a venit cu date mai puțin obișnuite. Aceștia au încercat să arate în cifre cum s-a schimbat capitala timp de un an, pornind de la data de 14 octombrie. Pentru comparație au fost luați ultimii doi ani, adică 2017 și 2018.

Astfel, aflăm că de pe 14 octombrie 2017 până la aceeași dată 2018 au fost născuți 6 413 copii. Tot în aceeași perioadă au decedat 6 341 de oameni.

Gradul de împădurire din suprafața totală a municipiului număra 7,1 %, iar locuințe date în exploatare au fost 5 660.

Căsătorii au fost înregistrate – 5 198, iar 2 686 de cupluri au divorțat.

Cât de mult s-au schimbat cifrele în cei doi ani vedeți în datele statistice de mai jos.

diez.md

Un cetăţean român şi trei din Republica Moldova sunt cercetaţi de DIICOT pentru trafic internaţional de droguri de mare risc, în cauză fiind ridicate 20 de kilograme de heroină, cu o valoare de piaţă de aproximativ 1.500.000 de euro.

"În urma unei ample operaţiuni desfăşurată pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Constanţa, Ialomiţa şi Călăraşi, procurori din cadrul D.I.I.C.O.T. - S.T. Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti efectuează cercetări faţă de un cetăţean român şi trei din Republica Moldova, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc", informează un comunicat transmis duminică AGERPRES.

Există suspiciunea rezonabilă că suspecţii, membrii unui grup infracţional organizat, au livrat droguri de mare risc (heroină) în România, prin intermediul unei firme de transport persoane, pe ruta Istanbul - Chişinău, în vederea comercializării pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor limitrofe.

"În cauză au fost ridicate 20 de kilograme de heroină, valoarea de piaţă a drogurilor fiind de aproximativ 1.500.000 de euro. În urma activităţilor desfăşurate au fost ridicate şi indisponibilizate sumele de 19.990 de euro, 784 USD, 2.125 de lire turceşti, 2.087 de lei moldoveneşti şi 2.580 de lei", precizează DIICOT.

Cercetările continuă în vederea documentării întregii activităţi infracţionale.

agerpres.ro

Patru bănci comerciale din Republica Moldova - Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank (MICB), Victoriabank şi Mobiasbanca au fost incluse în topul celor mai mari bănci comerciale din Europa de Sud-Est - "SEENEWS TOP 100 SEE BANKS".

Clasamentul a fost realizat de Business Intelligence for Southeast Europe, în baza rapoartelor financiare la 31 decembrie 2018. Potrivit datelor clasamentului, MAIB - cea mai mare instituţie financiară din ţară, s-a clasat pe poziţia 64, anul trecut poziţionându-se pe locul 67. Pe parcursul anilor, banca a urcat consecvent în top, pentru prima dată fiind listată în anul 2010, când s-a clasat pe poziţia 100.

Banca a finalizat anul 2018 cu un profit de 530,1 mil. lei. Activele MAIB s-au ridicat la 23,6 mlrd. lei, iar capitalul la 3,8 mlrd. de lei. Prin reţeaua sa vastă de 66 sucursale şi 118 agenţii banca deserveşte cca 1 000 000 de clienţi atât persoane fizice, cât şi IMM şi corporaţii.

MICB a urcat cu patru poziţii în clasament, ocupând locul 79 (83 în anul 2017). În 2018, banca a obţinut un profit de circa 500,3 mil. lei. Activele MICB constituie 16,4 mlrd. lei, iar capitalul -2,5 mlrd. lei. La finele anului 2018, banca deţinea 63 de sucursale şi 131 de agenţii.

Victoriabank a coborât cu trei poziţii în clasament. În anul 2017, instituţia financiară s-a clasat pe locul 85, iar în anul 2018, s-a poziţionat pe locul 88. La sfârşitul anului 2018, Victoriabank a înregistrat un profit de 167,1 mil. lei. Activele băncii constituie 14,3 mlrd. lei, iar capitalul - 2,41 mlrd. lei. Banca are 34 de sucursale şi 59 de agenţii.

Mobiasbanca a intrat în clasament pentru prima dată, situându-se pe locul 100. În anul 2018, aceasta a obţinut un profit de 301,1 mil. lei. Activele Mobiasbanca depăşesc 11 mlrd. lei, iar capitalul - 1,6 mlrd. lei. Banca are 53 de sucursale pe întreg teritoriul Moldovei şi peste 166 mii de clienţi activi.

În perioada 2018-2019, tabloul pieţei bancare din Republica Moldova s-a schimbat, odată cu apariţia noilor investitori strategici. În cele patru bănci sistemice ale Republicii Moldova menţionate mai sus s-a schimbat componenţa acţionarilor. În anul 2018, HEIM Partners Limited, un consorţiu internaţional format din Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare, Horizon Capital şi AB Invalda INVL, a achiziţionat pachetul de acţiuni în mărime de 41,09% din capitalul social al MAIB. Banca Transilvania (România) şi BERD au devenit acţionari majoritari ai Victoriabank. Cea mai mare bancă din Ungaria, OTP Bank Nyrt, a cumpărat peste 96% din acţiunile Mobiasbanca, iar Doverie United-Holding (Bulgaria) a cumpărat 63,89% din MICB. Astfel, la începutul anului 2019, peste 70% din activele sistemului bancar erau gestionate de companii renumite internaţionale cu o reputaţie financiară solidă.

tvrmoldova.md