În Moldova sunt înregistrate circa 230 de mii de familii de albine, dintre care până la 40 de procente mor în fiecare an. Principala cauză rămâne a fi prelucrarea câmpurilor cu diferite substanţe toxice. Aceste date au fost anunţate la un simpozion organizat de Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova.

Potrivit specialiştilor, o bună parte din familiile de albine mor din cauza chimicalelor utilizate de agricultori.

"Colonii întregi dispar din cauza folosirii în exces şi fără calcule a multor chimicale si preparate chimice pentru tratarea diferitor câmpurilor şi livezi", a menţionat Ion Maxim, președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova.

Totuşi, specialiştii spun că, deocamdată, preţurile la miere nu vor creşte considerabil.

"La moment noi avem un preţ de achiziţii de la 28-30 de lei la miere de poliflora, la mierea de tei in jur de 45 de lei şi mierea de floarea soarelui este un preţ de 65-75 de lei", a precizat Ion Maxim.

Însă, potrivit apicultorilor, în ultimii ani, cheltuielile pentru producerea mierii depăşesc veniturile.

"Sigur că ne afectează, cred că preţul la miere pe fiecare îl afectează. Nouă ni se spune că pe piaţa internaţională aşa-i preţul", a declarat Andrei Pîslari, apicultor.

Unii specialiştii văd soluţia în mărirea capacităţii de cumpărare pe piaţa internă.

"Cred că exportul de miere este un lucru bun, dar trebuie să creştem potenţialul de consum intern al mierii", a subliniat Natalia Porhun, apicultor.

În Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova sunt înregistraţi aproximativ 7400 de apicultori.

publika.md

Anunțul a fost făcut de Ministerul Finanțelor al Moldovei, care a menținat că banii au fost alocați ca urmare a evaluării progresului înregistrat în realizarea angajamentelor asumate.

Din această sumă, circa 27,5 milioane de dolari SUA sunt pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Prima plată a fost efectuată pe data de 24 septembrie 2019, în sumă totală de 30,7 milioane dolari SUA, dintre care 18,4 milioane dolari SUA (mecanismul de finanțare EFF – Extended Fund Facility) fiind destinați pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Restul sumei, în valoare totală de 15,4 milioane dolari SUA, a fost debursată la data de 30 septembrie, anul curent. Din această sumă, 9,1 milioane dolari SUA (mecanismul de finanțare ECF – Extended Credit Facility) sunt pentru susținerea bugetului de stat. Reamintim că, pe 7 noiembrie 2016, Consiliul de Directori al Fondului Monetar Internațional a aprobat un Program pe trei ani cu Republica Moldova. Suportul financiar de aproximativ 178.7 milioane dolari SUA este acordat țării noastre în tranșe și vine să susțină reformele promovate de Guvern.

Până în prezent din contul programul de finanțare existent au fost debursate surse destinate susținerii bugetului de stat în sumă totală de 91,4 milioane dolari SUA.

InfoMarket

Republica Moldova va beneficia de un suport bugetar suplimentar de 3 milioane de dolari, ca urmare a modificării Acordului de Finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare și a Acordului de Împrumut între Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care sprijină reforma Guvernului de la Chișinău, în administrarea fiscală. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat de Parlament în două lecturi, transmite IPN.

Ministerul Finanțelor precizează într-un comunicat de presă că a fost luată decizia de restructurare a proiectului prin amendarea acordurilor. Prin prisma amendamentelor care au fost semnate pe 2 august, la Chișinău, componentele proiectului se restructurează prin revizuirea sumelor acordate realizării fiecărei componente a proiectului și prin introducerea unei noi componente. Este vorba de finanțarea în bază de rezultate – responsabilă de realizarea acțiunilor pentru a susține politicile fiscale, reforma administrării fiscale și dezvoltarea operațională a acesteia, fără a impacta aranjamentele de management financiar al proiectului negociate anterior.

„Este important de menționat că pe parcursul anilor 2017-2019, Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat au reușit realizarea acțiunilor propuse prin prisma competenței respective, ca urmare a beneficierii de asistență tehnică oferită de partenerii externi, ceea ce a făcut posibilă economisirea resurselor financiare în sumă de circa 3 milioane de dolari și respectiv, redistribuirea acestora ca suport bugetar”, a declarat ministrul finanțelor, Natalia Gavrilița, de la tribuna Parlamentului.

Amendamentele propuse au ca obiectiv sporirea performanței proiectului și asigurarea obiectivelor de dezvoltare, precum și a alinia mai bine proiectul la activitățile curente de modernizare fiscală a Serviciului Fiscal de Stat, inclusiv prin modernizarea infrastructurii sistemului IT al instituției. Astfel, va fi acordat suport pentru achiziția și instalarea unui sistem integrat de administrare fiscală, inclusiv furnizarea de hardware și software relevante și organizarea instruirilor, instrumente de raportare managerială și gestionare a documentelor.

Acordul de finanțare între Moldova și AID și Acordul de Împrumut între Moldova și BIRD au intrat în vigoare la 16 decembrie 2016 și reprezintă tratate care sprijină programul de reformă al Guvernului prin finanțarea proiectului de modernizare a administrării fiscale. Acordul de finanțare cu AID prevede contractarea unui împrumut în sumă de 5,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), iar Acordul de împrumut cu BIRD –12,58 milioane de dolari.

ipn.md

Proprietarii care vor să-și consolideze terenurile, dar pe teritoriul acestora sunt drumuri care servesc activității agricole, drumuri prelucrate în scop agricol dar netransferate în natură, precum și de fâșii forestiere proiectate, dar neplantate, le vor putea cumpăra de la APL-uri care sunt proprietari de aceste drumuri. O decizie în acest sens a fost adoptată de deputații din Parlament în două lecturi, transmite IPN.

Potrivit autorului proiectului, Radu Mudreac, deputat din partea Partidului Socialiștilor, vânzarea-cumpărarea se va efectua la cererea proprietarului terenului supus consolidării, în condițiile în care proprietarul acestor terenuri este una și aceeași persoană și dacă nu se vor afecta procesele tehnologice de prelucrare a terenurilor adiacente.

În proiect se menționează că, prețul normativ al terenurilor cu destinație agricolă, loturilor de pământ de pe lângă casă și al loturilor pomicole se calculează reieșind din cuantumul de 621,05 lei pentru o unitate de grad-hectar. Pentru alte terenuri, cum ar fi cele destinate construcțiilor (finalizate și nefinalizate), inclusiv a terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, terenurilor întreprinderilor private, prețul normativ se calculează reieșind din cuantumul de 19873,34 lei pentru o unitate de grad-hectar.

Potrivit lui Radu Mudreac, legislația prevede că unitățile administrativ-teritoriale pot înstrăina prin vânzare-cumpărare doar terenurile ce țin de domeniul privat al satului sau orașului la preț normativ, prin concurs sau la licitație. Însă, nu specifică clar cum se vor înstrăina drumurile tehnologice din interiorul câmpului, care servesc sau urmează să servească activitățile agricole. „In situația în care o persoană a devenit proprietar a tuturor terenurilor din cadrul unui câmp sau a unei porțiuni din acest câmp, este imperios ca această persoană, în scopul consolidării, să privatizeze prin vânzare-cumpărare și drumurile tehnologice din interiorul câmpului”, a spus deputatul.

Potrivit lui, astfel este evident că drumurile în cauză nu pot fi scoase la licitație, deoarece nimeni în afară de inițiatorul procesului de consolidare nu mai are niciun interes, cu excepția unui interes obscur, de a procura terenurile ocupate de drumurile menționate. Totodată, el spune că e necesar să nu fie afectate procesele tehnologice de prelucrare a terenurilor adiacente ale altor proprietari.

ipn.md

Republica Moldova va primi circa 1,5 milioane de dolari pentru combaterea degradării terenurilor. Banii sunt oferiţi de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură de la Roma, iar proiectul ar putea demara la începutul anului 2020, relatează Radio Moldova Actualităţi.

Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, proiectul urmăreşte asigurarea unei gestionări eficiente a terenurilor agricole, astfel încât acestea să ofere servicii ecosistemice esenţiale pentru mijloacele de trai ale populaţiei, pentru dezvoltarea locală şi naţională şi pentru sustenabilitatea mediului.

Activităţile preconizate includ şi introducerea unor practici inovative de agricultură inteligentă pentru climă şi gestionarea durabilă a terenurilor la confluenţa râurilor Nistru-Coghilnic, în Orhei şi Rezina. Rezultatele obţinute vor fi diseminate în cadrul unor acţiuni de conştientizare a importanţei conservării solului şi gestionării eficiente a resurselor naturale.

trm.md

Fluxurile financiare ilegale privind Republica Moldova reprezintă circa 1,2 miliarde de dolari anual, potrivit unui studiu al Global Financial Integrity.

Datele au fost anunţate de către președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Igor Munteanu, care a prezentat în parlament așa-numitul proiectul de lege despre deosffshorizare, care interzice companiilor offshore să participe la privatizări, concesionari, PPP, achiziții publice, etc. El a menţionat că suma totală a fluxurilor ilicite de capital estimate pentru ultimii 10 ani depășește 10 miliarde de dolari, iar schemele utilizate pentru deturnarea fluxurilor financiare reprezintă importurile subevaluate sau supraevaluarea acestora, prin utilizarea companiilor aflate în jurisdicțiile offshore. Igor Munteanu a subliniat că a doua schemă, folosită pe scară largă de companiile care încheie contracte cu instituţiile de stat, constă în supraestimarea valorii importurilor, ceea ce le permite să scoată ilegal din Moldova aproximativ 350-400 de milioane de dolari. A treia schemă vizează micşorarea fictivă a prețurilor, iar prin intermediul acesteia din ţară se scot aproximativ 170-200 milioane dolari pe an. "În sfârșit, a patra schemă de fluxuri ilegale vizează practica de majorare fictivă a preţului de export.

Prin intermediul schemei respective în Moldova anual ajung aproximativ 80-100 milioane dolari din jurisdicții offshore. Cel mai des această schemă este utilizată pentru finanțarea ilegală a partidelor politice", a spus Munteanu.

InfoMarket

Parlamentul a declarat ilegală concesionarea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”. Potrivit agenției INFOTAG, decizia a fost aprobată, vineri, după prezentarea în ședința legislativă a raportulului Comisiei de anchetă pentru evaluarea modului de pregătire și desfășurare a concesionării Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău”.

Potrivit hotărârii de Parlament aprobate, Guvernul va evalua posibilitatea înaintării unei acțiuni în instanțele naționale privind declararea nulității contractului de concesiune, respectiv de aplicare a măsurilor de sechestru asupra întregului patrimoniu al statului gestionat de „Avia Invest” SRL, dar și asupra patrimoniului acesteia.

Totodată, Guvernul va evalua oportunitatea înaintării unei cereri de chemare în judecată privind dizolvarea „Avia Invest” de către instanța de judecată. Urmează să fie examinată posibilitatea recunoașterii Guvernului în calitate de parte civilă, prin depunerea unei acțiuni civile, în cazul în care a fost pornită urmărirea penală pe fapte de escrocherie și/sau delapidarea averii străine la concesionarea aeroportului.

Parlamentul solicită Guvernului să înainteze o sesizare penală pentru verificarea și cercetarea acțiunilor și inacțiunilor membrilor Comisiei de monitorizare pe parcursul anilor 2013-2019 pe marginea activității de monitorizare a executării Contractului de concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău.

La rândul său, Ministerul Economiei și Infrastructurii va efectua un audit complex tehnico-economic asupra investițiilor efectuate de „Avia Invest”, în vederea stabilirii valorii reale a activelor sale, precum și a provenienței mijloacelor care au fost utilizate de către „Avia Invest” în perioada 2013-2019.

De asemenea, urmează a fi instituită o nouă componență a Comisiei de Monitorizare, în care membrii săi să nu fi participat în vreun fel la concesionarea „Aeroportului Internațional Chișinău”. Comisia de Monitorizare va notifica Concesionarul privind rezilierea Contractului de concesiune privind încălcarea obligației respectării securității aeronautice în urma săvârșirii faptelor de trecere ilegală în perioada 14 – 17 iunie 2019 a frontierei de stat.

Parlamentul solicită Procuraturii Generale să verifice modul în care a fost introdusă taxa de modernizare la aeroport și să examineze toate documentele și corespondența purtată între cei implicați în concursul de concesiune, inclusiv prin adresarea de Comisii Rogatorii în Federația Rusă.

Guvernul și Procuratura Generală urmează să raporteze Parlamentului, în termen de două luni, despre executarea recomandărilor Comisiei de anchetă.

infotag.md

Dezvoltatorul imobiliar Prime Kapital a început, joi, lucrările la cel mai mare mall din zona Moldovei, care va avea peste 300 de magazine şi o suprafaţă închiriabilă de peste 100.000 de metri pătraţi.

Complexul comercial se va numi Moldova Mall şi va fi construit la marginea municipiului Iaşi, pe actualul amplasament al ERA Shoping Park, investiţia ridicându-se la peste 120 milioane de euro.

Potrivit investitorilor, Moldova Mall va fi cel mai mare centru comercial din Moldova şi al doilea ca mărime din ţară, după cel din Băneasa.

Noul mall de la Iaşi va avea o suprafaţă închiriabilă de peste 100.000 de metri pătraţi şi va reuni peste 300 de magazine. Proiectul include un hypermarket Carrefour şi peste 15.000 de metri pătraţi destinaţi petrecerii timpului liber (40 de restaurante, un cinematograf IMAX şi 4DX, sală de fitness, locuri de joacă pentru copii) şi 3.000 de locuri de parcare.

Durata estimată a construcţiei este de 18 luni.

”Alături de Silk District, amplul proiect de regenerare urbană al fostei platforme Tomiris din Iaşi, Mall Moldova întăreşte angajamentul Prime Kapital în dezvoltarea economică a oraşului şi judeţului Iaşi precum şi în creşterea calităţii vieţii membrilor acestei comunităţi prin atragerea şi reţinerea tinerelor generaţii fără de care dezvoltarea viitoare a Iaşului nu ar fi posibilă. Investim prin intermediul celor două proiecte peste 350 de milioane de euro în comunitatea locală, fapt ce va aduce la dezvoltarea de mii de locuri de muncă şi contribuţii de sute de milioane de euro la bugetele locale pe parcursul următorului deceniu”, a declarat Mihail Vasilescu, partener Prime Kapital.

Investitorii afirmă că Mall Moldova va avea un design spectaculos, proiectul fiind poziţionat la intrarea în Iaşi, pe drumul european către Roman şi Bacău.

Municipiul Iaşi are în prezent două mall-uri, ambele deţinute de omul de afaceri ieşean Iulian Dacălu.

a1.ro

Veste bună pentru şoferi. Începând de astăzi, Chişinăul are două parcări gratuite noi, cu o capacitate totală de 400 de locuri. Una dintre ele este amplasată la intersecţia străzilor Bucureşti şi Bulgară, iar cea de-a doua - pe strada Nicolae Testemiţanu, între Spitalul Republican şi Institutul Oncologic.

Spaţiul unde au fost amenajate cele două parcări se află în posesia Ministerului Afacerilor Interne. Destinaţia terenurilor a fost schimbată, după semnarea unui memorandum între minister şi Primăria Chişinău.

Potrivit reprezentanţilor MAI, terenurile nu erau demult utilizate de către instituţie. De aceea, s-a decis ca spaţiul să fie reamenajat. A fost aplicat marcajul şi a fost instalat un panou informativ pentru şoferi. Începând de astăzi, parcările vor funcţiona zilnic, între orele 07:00 şi 19:00 şi sunt gratuite.

"Aici încă din 2008 nu mai sunt activităţi, nu mai este amplasat nimic. Locaţia Nicolae Testemiţanu încă din 2011 este pustie. Erau în paragină. Ne-am gândit că o să fie utile pentru fluidizarea traficului, în special în arterele care sunt foarte solicitate pe parcursul zilei", a spus IANUŞ ERHAN, secretar de stat al MAI.

Parcarea de pe strada Testemiţanu are o capacitate de până la 250 de maşini. Cea de pe Bucureşţi poate primi până la 150 de autoturisme, însă ulterior ar putea fi extinsă.

"Teritoriul acesta ar putea fi folosit pentru construirea unei parcări supra etajate şi aproximativ cu o capacitate de vreo mie de locuri. Pentru zona istorică, zona centrală a municipiului Chişinău avem nevoie aproximativ de patru asemenea parcări", a spus ADRIAN TALMACI, primar interimar al Capitalei.

Parcările i-au bucurat foarte mult pe şoferi. Aceştia spun că deseori sunt nevoiţi să caute zeci de minute un loc de parcare, mai ales în orele de vârf.

"Eu cred că este o veste foarte bună, va elibera foarte mult centrul oraşului. Este un motiv bun ca să nu ne mai parcăm pe trotuar."

"Demult trebuia şi cât mai multe!"

"Super! Mulţumesc, dacă este şi gratuită, în genere este minunat!"

În prima zi de lansare a noilor parcări, puţini şoferi s-au grăbit să-şi lase maşinile în locuri autorizate şi asta pentru că nu au înţeles din start noua destinaţie a terenului.

"- De la începu v-aţi parcat pe bordură, apoi aţi trecut aici. De ce? - M-au anunţat că este parcare şi de asta. - Aveţi deseori obiceiul să vă parcaţi pe bordură, dacă nu găsiţi lor? - Pe bordură nu, dar dacă este cazul."

"- De ce nu v-aţi parcat acolo?

- Îmi trebuie două minute şi plec.

- Mai bine pe bordură?

- Nu-i mai bine, dar e repede. "

Cele două parcări vor fi supravegheate zilnic de către câţiva angajații ai Inspectoratului General de Carabinieri.

publika.md

Un proiect de lege care vine cu măsuri imediate pentru micul business este gata și urmează a fi înregistrat săptămâna viitoare în Parlament. Până atunci, toți cei interesați pot veni cu propuneri de îmbunătățire a acestuia. Despre aceasta a anunțat deputatul Radu Marian, pe o rețea de socializare, transmite IPN.

Proiectul de lege prevede acceptarea cecurilor emise de mașini de casă și control în calitate de documente confirmative pentru deducerea cheltuielilor. Volumul total al cheltuielilor care pot fi deduse prin cec nu pot depăși 0,5% din venitul impozabil anual.

Se propune excluderea sintagmei „L.Ș.” din facturile fiscale și alte documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător. „Deși legea demult timp nu mai obligă pe nimeni să ceară ștampilă, încă se insistă pe ele. Prevederea proiectului propus vine să le amintească tuturor utilizatorilor că ștampila nu e necesară”, explică Radu Marian.

Potrivit proiectului, va fi necesară o singură declarație vamală o dată la trei luni pentru exportatorii de mărfuri de producție autohtonă, dacă fiecare lot de marfă nu depășește un salariu mediu lunar pe economie.

De asemenea, facturile fiscale scanate și trimise pe email vor fi percepute ca dovadă contabilă. Potrivit deputatului, actualmente, legislația națională nu exclude în mod direct acest fapt, însă, deoarece cadrul normativ nu cuprinde o trimitere directă la o astfel de normă, există interpretări.

Proiectul avantajează întreprinderile mici care au raportate salarii medii mai mari să participe la achiziții publice, încurajând firmele să plătească pe curat salariile și contribuțiile sociale. „De exemplu, dacă o companie care participă la concurs de achiziții publice înregistrează o creștere salarială de cel puțin 16% în momentul participării la tender față de un an în urmă, aceasta va avea prioritate”, scrie Radu Marian.

Liberii profesioniști, în special cei din domeniile creative, IT și knowledge intensive, vor avea un regim fiscal care ar impulsiona intrarea acestora în legalitate. Respectiv, nu se propune crearea unui regim fiscal nou, ci ajustarea regimului de activitate profesională în domeniul juridic și medical, extrapolând modul de impozitare a acestora și asupra altor profesioniști individuali, cum ar fi inginerii, oamenii de creație, specialiștii IT:

Proiectul mai prevede instituirea unui singur raport anual pentru SRL-urile nou create. Deși în acest moment există un regim simplificat de raportare pentru întreprinzătorii individuali care au până la trei angajați, ei trebuind să prezinte un singur raport unificat, totuși acest lucru nu există pentru SRL-uri și alte forme de organizare.

Propunerile de completare a proiectului de lege sunt așteptate până pe 8 octombrie pe adresa electronică: radu.marian[at]parlament.md