În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă.

Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

În nota informativă se menționează că, a fost efectuat și un studiu de fezabilitate a raionului Dubăsari privind oportunitatea deschiderii unei subzone economice libere în regiunea dată.

Potrivit datelor, valoarea totală a investițiilor în cadrul ZEL-urilor a constituit circa $402 mil., de 4 ori mai mult decât investițiile realizate în parcurile industriale. Totodată, ritmul de creștere a investițiilor în ZEL-urilor în anul 2018 a fost superior celui pe întreaga economie cu circa 12%, iar ponderea investițiilor ZEL în totalul investiților per economie a fost în anul 2018 de aproximativ 28%. De asemenea, exporturile din ZEL au constituit în anul trecut 9,3 mld. lei, în creștere cu 53% față de anul 2017. Valoarea totală a impozitelor și taxelor achitate de către rezidenții ZEL-urilor în anul 2018 a fost de peste 1 mld. lei sau de 2,4 ori mai mult decât în anul 2017.

Notă: Potrivit Legii nr. 26/2010 privind Zona Economică Liberă „Bălți”, în componența acesteia sunt incluse mai multe terenuri din mun. Bălți și Cahul, orașele Strășeni, Căușeni, Ștefan-Vodă, Cimișlia, Rezina, precum și un teren în mun. Chișinău.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

Foto: ZEL „Bălți” (Bălți)

Operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești - compania „Danube Logistics” intenționează să extindă capacitatea de transbordare ale terminalului de mărfuri generale până la 1,5 mil. tone anual.

Surse din cadrul companiei au relatat pentru agenția INFOTAG că, despre aceasta a declarat directorul general al „Danube Logistics” SRL, Mathias von Tucher, în cadrul întrevederii cu Ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan.

Vorbind despre planurile investiționale ale companiei, Mathias von Tucher a menționat că măsurile de extindere vor fi implementate într-un interval de trei ani și vor include procurarea echipamentului suplimentar, precum și construcția unui nou chei cu o adâncime a apei de șapte mentri.

„Investițiile suplimentare în mărime de circa $10 mil. în proiectul extinderii terminalului de mărfuri uscate, cu acces larg, vor permite societății Danube Logistics L să facă față numărului tot mai mare de solicitări de transbordare a cerealelor, îngrășămintelor, cărbunelui, produselor din oțel, materialelor de construcție și a altor mărfuri uscate”, a spus directorul companiei.

El a propus companiilor, care intenționează să-și transbordeze mărfurile prin terminalul extins din Portul International Liber Giurgiulești să solicite informații suplimentare la oficiul „Danube Logistics” din Chișinău.

După cum a informat INFOTAG anterior, în anul 2018 volumul transbordărilor prin intermediul Portului Internațional Liber Giurgiulești a depășit pentru prima data nivelul de un million de tone, facilitând importuri din 33 țări și exporturi către 53 de țări.

„Danube Logistics” SRL este o societate subsidiară, al cărei proprietar unic este societatea olandeză „Danube Logistics Holding” BV, care deține, împreună cu BERD, interese economice aferente participațiunii sale în cadrul „Danube Logistics” SRL.

Compania este cel mai mare investitor din Portul Internațional Liber Giurgiulești, care a investit în dezvoltarea terminalelor de mărfuri uscate și lichide, precum și a infrastructurii business park-ului de pe teritoriul portului.

infotag.md

Suma de 7,6 milioane dolari Hong Kong (970.000 de dolari SUA) plătită de Johnny Cheung Shun-yee pentru un loc de parcare reprezintă cea mai mare sumă plătită vreodată pentru a parca un automobil în Hong Kong și posibil oriunde în lume.

Locul de parcare este amplasat în clădirea de birouri The Centre, al cincilea zgârie nori din Hong Kong, care în luna octombrie 2017 a devenit cea mai scumpă clădire de birouri din lume după ce a fost vândută pentru mai mult de cinci miliarde de dolari.

profit.ro

Cresc cele mai diverse soiuri de legume şi verdeţuri, iar mai apoi le vând în bază de abonament. Vorbim despre soţii Gori din satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi, care şi-au transformat dorinţa de a mânca fructe şi legume cât mai sănătoase, într-o afacere de familie.

Coşul cu produse este distribuit săptămânal şi conţine tot ceea ce se găseşte în grădină în momentul livrării. Un abonament lunar costă în jur de 600 de lei.

"Ooo, iată m-am şi udat."

Soţii Gori cultivă legume de diferite soiuri aduse din 20 de ţări pe aproximativ 30 de ari. Unele verdeţuri nici nu sunt cunoscute la noi.

"Spanac, tomatino, fiuzales. Salate diferite. Muştar, rucola. Avem de două feluri", a declarat Valeriu Gori antreprenor satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi.


"Ocra nu este tradiţională pentru Moldova. Spanacul, mangoldul. Cheilul de vreo doi ani de zile îl introducem în Moldova", a declarat Nadejda Gori antrprenoare satul Gura Bîcului raionul Anenii Noi.

Pentru a evita să meargă la piaţă cu produsele pe care le cresc în grădină, soţii şi-au format o bază de clienţi, cărora le livrează câte un coş plin cu legume, în fiecare săptămână.

"Pentru consumator este foarte bine pentru că el îşi asigură un coş cu produse care este necesar pentru familia lui. Noi convenim la început, dacă cineva are restricţii şi nu poate să mănânce o legumă noi o înlocuim."

Pentru a diversifica coşul cu produse livrate, femeia pregăteşte şi conserve pe care le pune la dispoziţia consumatorilor. Preţul acestora variază între 40 şi 70 de lei.


"Tradiţionalul gogoşar.Salata de roşii cu castraveţi şi ceapă. Avem vânăta coaptă. Asta e noutatea anului. tomate cu adjică", a declarat Nadejda Gori antrprenoare satul Gura Bîcului raionul Anenii Noi.

Cei care locuiesc la oraş salută ideea acestor fermieri şi spun că îşi doresc să mânânce legume sănătoase pe care nu întotdeauna le găsesc la piaţă sau magazin.

"Cât ar costa, nu-i problemă, aş achita. Decât în marketuri."

"Totul este proaspăt, de casă. -Cât aţi fi disponibilă să achitaţi pentru un astfel de coş cu legume. - Nu ştiu.Acum toţi vor să cumpere legume de la oamenii care vin din sate."

Pe viitor, soţii Gori îşi doresc să obţină certificatul de calitate care ar demonstra că produsele pe care le cresc în grădină sunt eco, astfel încât acestea să poată ajunge şi la consumatorii de peste hotare.

publika.md

Potrivit cercetării Credit Suisse din Elveția, despre bunăstarea din lume, în 2019, indicele bunăstării în Moldova a fost de $12804 de persoană, iar PIB-ul pe cap de locuitor - $3669.

În ultimii 19 ani, nivelul bunăsătării populației Moldovei pe cap de locuitor a crescut de 13 ori – de la $981 în 2000 până la $12804 în 2019. Cei mai săraci din Europa sunt locuitorii din Ucraina, cu un indice al bunăstării de $8792 pentru unn adult și PIB de $3704 pe cap de locuitor.

În România, indicele bunăstării este de $43074 de persoană, iar PIB-ul pe cap de locuitor - $15596. Bunăstarea este definită în raportul Credit Suisse drept cost al activelor, inclusiv bunurilor imobile și investițiile în piața de valori, cu excepția datoriilor. Toată bunăstarea lumii pentru ultimele 12 luni (până la mijlocul anului 2019) a fost evaluate de experți la $361 trilioane. Bunăstarea per adult a crescut cu numai 1,2%, deși bunăstarea medie globală a ajuns la un nou record - $70850 de persoană. 

InfoMarket

O porţiune de pe strada 31 august, de lângă Spitalul de Urgenţă, arată ca după bombardament. Deşi acum două luni, aici a fost aşternut un strat proaspăt de asfalt, acesta deja se surpă, iar drumul e împânzit de gropi.

Tot transportul este nevoit să circule anume prin gropi, deoarece pe cealaltă parte a carosabilului stau toată ziua maşini parcate.

Culmea este că şi ambulanţele ce transportă pacienţii la Spitalul de Urgenţă tot pe aici trec!

publika.md

„Trans Oil Group” planifică să realizeze la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti un nou proiect în valoare de $22 mil. – construcţia noii uzine de prelucrare a uleiului.

Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta a anunţat şeful companiei, Vaja Jhashi, la întrevederea la port cu ministrul Economiei şi Infrastructurii, Vadim Brînzan, şi Ambasadorul SUA în Moldova, Dereck Hogan.

„Capacitatea uzinei este de 700 tone în 24 de ore, iar construcţia se va finaliza către începutul anului 2021. În cadrul proiectului vor fi utilizate cele mai moderne tehnologii, care există în prezent. Noile capacităţi de producere ale grupului „Trans Oil” în portul internaţional vor permite de majorat volumul exportului producţiei finite – ulei vegetal, în loc de materie primă – seminţe de floarea soarelui. Aceasta înseamnă că vom crea noi locuri de muncă cu un înalt nivel de tehnologizare, iar valoarea adăugată a producţiei va rămânea în Moldova”, a declarat managerul.

El i-a familiarizat pe oaspeţi cu activitatea companiei la port, menţionând că, în prezent, capacităţile „Trans Oil Group” asigură păstrarea a peste 70 de mii de tone de cerealiere.

„Urmează să fie pusă în funcţiune o linie pneumatică independentă pentru grâne cu o lungime de 515 metri şi o capacitate de transport de 250 t pe oră, care va uni ambele terminale ale grupului din port. În rezultatul acestui proiect, terminalele „Trans Oil Group” din portul Giurgiuleşti vor putea asigura trecerea a 1,6 mil. tone metrice pe an. Volumul investiţiilor în construcţia liniei pneumatice a constituit circa 1,6 mil. dolari”, a spus Vaja Jhashi.

El a menţionat că „această linie pentru culturi cerealiere este un proiect unic nu doar pentru Moldova, dar, în genere, în spaţiul european şi asiatic”.

„Sunt multe proiecte, în cadrul cărora, prin intermediul pneumaticii, se asigură transportarea unui anume tip de materiale de construcţie, dar pentru a face acelaşi lucru în cazul culturilor cerealiere şi a porumbului sunt necesari anumiţi parametri. E vorba şi de viteza fluxului şi de însuşi procesul de transportare. Producţia pe bandă circulă în loturi, dar cu asigurarea ambalajului aerian. Proiectul a fost realizat prin atragerea unei companii ruse şi a unei companii ucrainene. Pentru noi este foarte important să folosim noile tehnologii în business-ul nostru şi să le aducem în Moldova”, a subliniat şeful companiei.

infotag.md

Piața Globală a exporturilor de nuci este de circa 2,5 miliarde de dolari SUA anual, iar Republica Moldova deține 4,3% din această piață, exportând anual nuci în volum de 100-120 milioane de dolari, scrie pe o rețea de socializare economistul Veaceslav Ioniță, informează MOLDPRES.

Potrivit economistului, nucile joacă un rol important în exporturile producției agricole din Republica Moldova. Astfel, exportul lor este mai mare decât exportul tuturor fructelor și sâmburoaselor luate împreună.

Cel mai mare exportator de nuci din lume sunt Statele Unite ale Americii, ponderea cărora în total exporturi este de 39,5 la sută, urmată de Mexic, cu 22,5 la sută. Ucraina e pe locul cinci, cu o cotă de 5,3 la sută.

Potrivit datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, în anul 2017, suprafața totală a plantațiilor de nuci din țară era de 24 mii de hectare (inclusiv plantațiile de nuc de tip pădure, a fâşiilor forestiere și a aleilor de-a lungul drumurilor). Recolta anuală de nuci se ridică la 18-40 mii de tone, în funcție condițiile climaterice.

Recent, producătorii de nuci au solicitat subvenții de la stat pentru crearea unor noi plantații. „Costurile de înființare a unei plantații de nuc diferă. Astfel, consider că, pentru 100-125 pomi per hectar este necesar ca valoarea subvenției să fie de 14 mii de lei, pentru 126-178 pomi – 20 mii de lei per hectar, iar pentru densitatea de 178-358 de pomi suma să constituie 30 mii de lei per hectar. Cred că este un lucru firesc, deoarece cheltuielile de înființare sunt diferite. Cu cât schema de plantare este mai densă, cu atât subvențiile trebuie să fie mai mari. Totodată, este necesar ca producătorii să treacă la producerea nucilor în sistem intensiv și să planteze soiuri noi. De multe ori, producătorii înființează livezile de nuc fără a lua în calcul dacă soiul plantat este sau nu productiv sau solicitat pe piață, iar o bună parte din plantații oferă mai puțin de jumătate de tonă per hectar, fiind soiuri slab productive și livezi bătrâne”, a declarat Oleg Tîrsînă, președintele Uniunii Asociațiilor Producătorilor de culturi Nucifere.

moldpres.md

În contextul angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere RM-UE, Serviciul Vamal promovează continuu noi facilități pentru agenții economici conformi, implicați în comerțului internațional, prin simplificarea procedurilor de vămuire. Astfel, în vederea accelerării traficului de mărfuri, începând cu 01 octombrie 2019, autoritatea vamală aplică procedura de validare a declarațiilor vamale pe culoarul albastru de control vamal, comunică mybusiness.md.

Culoarul albastru de vămuire reprezintă culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea verificărilor documentare și fizice, cu direcționare spre linia a doua de control vamal. Prin urmare, declarațiilor selectate pe culoarul albastru sunt validate automat, acestea fiind supuse unor verificări ulterioare.

Selectarea declarațiilor vamale pe culoarul albastru permite agenților economici să dispună de marfă imediat, fapt ce le conferă o serie de avantaje, precum excluderea cheltuielilor de staționare, reducerea timpului de vămuire, riscurile de depășire a termenelor de livrare a mărfurilor fiind, astfel, diminuate. Totodată, acest mecanism contribuie la accelerarea circuitului internațional în scopul facilitării comerțului transfrontalier, dar și la redirecționarea capacităților instituționale spre a doua linie de control.

Din punct de vedere tehnic, dacă până acum sistemul informațional distribuia declarațiile vamale, în baza analizei de risc, pe trei culoare de vămuire (verde - fără control, galben - control documentar și roșu – control documentar și fizic al mărfurilor), acum se pune în aplicare și culoarul albastru, ale cărui principii sunt similare cu cele ale culoarului verde (liber de vamă), aplicându-se, suplimentar, controlul ulterior prin reverificarea declarațiilor vamale.

Este important de menționat că această procedură simplificată se aplică tranzacțiilor economice care nu sunt asociate unor riscuri fiscale majore și nu necesită efectuarea controlului fizic al mărfurilor.

Reiterăm că Serviciul Vamal este angajat plenar în dezvoltarea și implementarea consecventă a instrumentelor de simplificare a procedurilor vamale pentru agenții economici de bună-credință, promovând, în continuare, conformarea voluntară la respectarea legislației și îmbunătățirea climatului de legalitate a medului de afaceri.

Statisticile oficiale indică un milion de moldoveni plecaţi la muncă în străinătate. Migraţia mai accentuată s-a atestat după criza din anul 1998 când sărăcia a afectat populaţia. Cea mai mare parte a conaţionalilor a plecat pe şantiere şi ca îngrijitori. Însă Banca Mondială, într-un studiu, arată că în prezent aproape jumătate dintre moldovenii plecaţi la muncă în străinătate sunt cu studii superioare.

„Migraţia poate să contribuie la prosperitatea din regiune” a spus Asli Demirguc-Kunt, economistul-şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală. „Migranţii tind, în mod disproporţionat, să provină din cadrul populaţiei active şi, de aceea, pot să reducă presiunile demografice prin mărirea dimensiunii forţei de muncă, creşterea productivităţii şi accelerarea creşterii economice”.

Ponderea imigranţilor din Europa a crescut rapid în ultimele patru decenii, unul din trei imigranţi din întreaga lume îndreptându-se spre Europa. Migraţia intra-regională este, de asemenea, ridicată în Europa şi Asia Centrală, 80% dintre emigranţi alegând să se mute în alte ţări din regiune. Cu toate acestea, opoziţia la migraţie este de multe ori puternică, deoarece beneficiile tind să fie pe termen lung, în timp ce costurile – inclusiv deplasarea şi şomajul – sunt imediate şi concentrate pentru anumite grupuri.

Factorii de decizie trebuie să ajute aceste grupuri prin implementarea de programe de reconversie profesională a acestora şi ajustarea sistemelor de învăţământ pentru tineret, astfel încât să nu mai concureze cu imigranţii cu calificare redusă. Componentele unor astfel de eforturi ar putea să includă prestaţii sociale temporare şi ajutoare de şomaj, potrivit raportului.

Persoanele cu un nivel superior de educaţie tind să emigreze mai des

De asemenea, migraţia dă naştere unor preocupări legate de „exodul creierelor”, al forţei de lucru calificate din ţările de origine, deoarece persoanele cu un nivel superior de educaţie tind să emigreze mai des în cadrul regiunii. Persoanele absolvente de învăţământ superior reprezintă 55% din populaţia totală a emigranţilor din Bosnia şi Herţegovina, peste 40% din emigranţii din Armenia şi Letonia şi aproape 40% din populaţiile de emigranţi din Albania, Moldova, Macedonia de Nord, Republica Kârgâzstan, Kazahstan, România şi Tadjikistan. Astfel de tipare permanente reprezintă mai degrabă un simptom şi nu o cauză a problemei de bază.

Întărirea guvernanţei şi consolidarea instituţiilor din ţările de origine sunt politici pe termen lung care pot să abordeze cauzele de bază ale emigraţiei permanente. Politicile care vizează păstrarea forţei de lucru calificate includ promovarea sectorului privat şi stimularea creării locurilor de muncă, investiţiile în învăţământul superior şi creşterea oportunităţilor pentru femei în economie.

O mai mare conectivitate este, de asemenea, un aspect important al creşterii implicării diasporei, deoarece este mai probabil ca emigranţii care rămân conectaţi cu ţara mamă să investească şi să se întoarcă. Raportul indică faptul că este mai probabil ca mărirea stimulentelor pentru a rămâne în ţara de origine să descurajeze migraţia externă comparativ cu politicile care limitează beneficiile din străinătate.

Jumătate din transferurile de bani vin din UE

Ultimele date al Băncii Naţionale arată că în luna august 2019, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 99,38 mil. USD (în scădere cu 2,6 la sută comparativ cu august 2018).

Conform provenienţei geografice, transferurile în favoarea persoanelor fizice provin din următoarele trei zone: din UE – o pondere de 46,3 la sută, din CSI – o pondere de 22,5 la sută şi din restul lumii – o pondere de 31,2 la sută.

În distribuţia pe state a provenienţei transferurilor în favoarea persoanelor fizice sunt de remarcat transferurile din Rusia cu o pondere de 21,4 la sută (21,25 mil. USD) din total (în scădere cu 6,3 puncte procentuale comparativ cu august 2018). De asemenea, de menţionat transferurile din Israel – 18,4 la sută (18,26 mil. USD), Italia – 12,1 la sută (12,03 mil. USD), Germania – 8,2 la sută (8,18 mil. USD), SUA – 8,0 la sută (7,95 mil. USD), Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord – 6,6 la sută (6,51 mil. USD), Franţa – 5,0 la sută.

În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin sistemul de remitere de bani, transferurilor în euro le-a revenit ponderea de 54,5 la sută (în creştere cu 8,3 p.p., comparativ cu august 2018), urmate de transferurile în dolari SUA – 40,4 la sută (în descreştere cu 5,8 p.p.) şi cele în ruble ruseşti – 5,1 la sută (în descreştere cu 2,5 p.p.).

Pe parcursul perioadei ianuarie-august 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 802,88 milioane dolari SUA, cu 6,5 la sută mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Economiştii sunt de părere că Republica Moldova poate face faţă dinamicii populaţiei, concentrându-se pe calitatea vieţii. Experienţa din regiune, dar şi la nivel global indică faptul că ţările înregistrează succese atunci când investesc în sănătate, în educaţie şi în oportunităţi de muncă, în special pentru tineri. Rata fertilităţii poate creşte dacă se fac investiţii în sănătate şi educaţie şi atunci când există legi şi programe pentru susţinerea familiilor, care permit femeilor şi bărbaţilor să reconcilieze munca cu numărul dorit de copiii.

În 2030 aproape o treime din populaţia ţării – îmbătrânită

Statisticile arată că în anul 2030 aproximativ 29% din populaţia ţării va avea vârsta de peste 60 de ani şi această pondere va creşte până la 33,6% în 2050. Vulnerabilităţile în rândurile persoanelor vârstnice se vor mări ca urmare a sarcinii demografice în creştere, gradului mare de dependenţă, speranţa la o viaţă sănătoasă scăzută, lipsa serviciilor de sănătate. Aceste lucruri vor avea un efect major atât asupra sistemului de asigurări sociale de stat, cât şi asupra sistemului de asistenţă socială. Procesele de îmbătrânire a populaţiei din Republica Moldova, spre deosebire de tendinţele globale, sunt mai pronunţate în mediul rural. Totodată, ponderea femeilor în vârstă de 50 ani şi peste este mai mare decât a bărbaţilor de aceeaşi vârstă, ceea ce reconfirmă legităţile specifice ale îmbătrânirii populaţiei în funcţie de sex. În totalul populaţiei feminine, persoanele în vârstă de 50 ani şi peste reprezintă 30,8%, pe când ponderea în rândul bărbaţilor este cu 6% mai mică – 24,8%.

Din totalul populaţiei în vârstă de 50 de ani şi mai mult, cea mai mare parte locuieşte în zona de Nord (32,1%) şi de Centru (28,3%). Se atestă discrepanţe semnificative în coraportul vârstnicilor pe medii de reşedinţă, în funcţie de regiunile ţării. Dacă în medie pe ţară, 59% dintre vârstnici locuiesc în mediul rural, în zona Centru în mediul rural locuiesc circa 80% din vârstnicii zonei respective, pe când în municipiul Chişinău, dimpotrivă, 91,7% din persoanele în vârstă locuiesc în mediul urban.

Victor Ursu

capital.market.md