România şi Bulgaria devin din nou puteri agricole, la 30 de ani de la sfârşitul comunismului, iar canalul de 64 de kilometri dintre Dunăre şi Marea Neagră a devenit o poartă către pieţele mondiale, relatează Bloomberg.
Canalul de la Dunăre până la portul Constanţa, denumit “Canalul Morţii” este notoriu în istoria României. Mii de prizonieri politici au murit pentru a-l porni şi un dictator sever a falimentat ţara pentru a lucra la finalizarea lui.
La treizeci de ani după încheierea comunismului, canalul a ajutat la transformarea unora dintre cele mai sărace state membre ale Uniunii Europene în cei mai mari exportatori de grâu, scrie Bloomberg, citată de zf.ro.
Simbolul opresiunii şi al vanităţii totalitare este acum un exemplu al transformării unei ţări care a îndurat unele dintre cele mai dure condiţii în timpul Războiului Rece.
România şi Bulgaria au primit peste 30 miliarde de euro (33 miliarde de dolari) ajutor pentru modernizarea agriculturii. România a exportat 2,3 milioane de tone de grâu de când a început sezonul, în iulie, mai mult decât orice alt stat din UE, până acum. Bulgaria s-a situat pe locul trei în clasament, cu 885.000 de tone.
Gheorghe Lamureanu îşi aminteşte proiectul canalului, redeschis de Nicolae Ceauşescu în anii ’70, când vânzările de grâu în străinătate însemnau că mulţi oameni nu puteau primi suficientă hrană. Fermierul, în vârstă de 64 de ani, a lucrat câmpurile adiacente căii navigabile mai bine de patru decenii şi foloseşte canalul pentru le iriga.
„Tranziţia din comunism a fost dificilă”, a spus Lamureanu. „Eram obişnuiţi să fim producători. Nu am ştiut niciodată cum să vindem, aşa că a trebuit să ne adaptăm”, a adăugat el.
De la aderarea la UE în 2007, fermierii locali şi-au îmbunătăţit stocurile de seminţe, au cumpărat utilaje noi şi au sporit producţia cu subvenţii agricole euroepene. Producţia depăşeşte cererea internă, România fiind, de asemenea, un element cheie pentru alte ţări din regiune care fac parte din piaţa deschisă a UE.
