Joi, 03 Octombrie 2019 08:04

O lege a deoffshorizării e prea puţin pentru Republica Moldova

offshoreAvem o idee rămasă moştenire încă de prin anii 90, odată adoptată o lege va fi şi realizată, iar lucrurile se vor schimba, vor merge bine. Şi ne-am convins, de cele mai multe ori, că nu este chiar aşa, că cei cu implementatul legilor nu se grăbesc, ba uneori chiar ei sunt acei care nu respectă buchia legii şi nimic nu se schimbă, iar lucrurile merg aşa cum au mers, ba uneori din rău în mai rău.

Legea deoffshorizării, aflată încă în fază de proiect, a generat mari speranţe că, în sfârşit, s-a găsit plasa de siguranţă care va sta în calea banilor din paradisurile fiscale. Economistul Veaceslav Negruţă afirma, într-o postare pe o reţea de socializare, că acest proiect de lege „este exact acel buton de apăsat pentru deoligarhizare reală. Oligarhiile s-au alimentat financiar şi au existat atâta timp cât prin offshore-uri erau asigurate noi active, contracte şi parteneriate preluate de la stat sau de la oameni de afaceri, ca ulterior să li se asigure venituri şi bunăstare prietenilor fideli ai oligarhului. După încercările şi eşecurile din 2012 şi 2015, în sfârşit, un proiect de lege pe deoff­shorizare ajunge în Parlament pentru dezbateri”.

Este aşa şi nu chiar, căci trebuie să mai fie oamenii care apasă acel buton. Şi dacă nu va exista o monitorizare a implementării legii, dacă aceasta nu va fi respectată şi se vor găsi mulţi să o ocolească, vom rămâne iarăşi cu o lege bună, dar efect zero sau puţin peste zero.

Ce prevede noua lege?

Proiectul de lege, ce a trecut deja de Guvern şi a ajuns pe masa Parlamentului, înseamnă, în primul rând, restricţii.

Restricţii pentru fluxurile venite din paradisuri fiscale în procesele de privatizare, concesiune, achiziţii publice şi parteneriat public-privat pentru participanţii din zonele offshore.

Persoanele fizice şi juridice din zonele offshore nu vor fi admise să participe direct sau indirect la procesele de privatizare, concesiune, achiziţii publice şi parteneriat public-privat. De asemenea, după încheierea tranzacţiilor privind privatizarea, concesionarea, achiziţia publică, se propune excluderea posibilităţii de transfer post-contractare a obligaţiilor şi a sarcinilor de executare a contractelor cu statul de către contractant – către o persoană terţă din zonele offshore (ultimul exemplu în acest sens este schimbarea acţionarilor firmei ce a luat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău, schimbare efectuată departe de ochii autorităţilor, dar şi pârghiilor de influenţare a acestora – n.r.). Adiţional, în vederea definirii beneficiarului efectiv se propune reducerea baremului de la 25 la sută la 1 la sută din acţiuni sau din dreptul de vot deţinut de o persoană fizică, în scopul excluderii riscurilor de divizare intenţionată a cotelor de participare în tranzacţiile cu bunurile statului.

Totodată, s-a propus completarea informaţiei, listei şi documentelor care vor fi prezentate de participanţi în tranzacţiile menţionate cu un document special sub formă de declaraţie/chestionar prin care se va identifica pertinenţa şi competenţa persoanei fizice şi juridice.

Mai mult, elaborarea şi stabilirea listei jurisdicţiilor ce nu implementează standarde internaţionale de transparenţă (offshore), cât şi realizarea metodologiei de stabilire a acestor jurisdicţii, se propune să fie atribuite Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

La fel, a fost propusă includerea întreprinderilor municipale, instituţii­lor publice şi societăţilor comerciale cu o cotă majoritară sau integrală de stat în lista entităţilor care vor raporta riscurile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului în tranzacţii către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

Suplimentar, având în vedere că, atât Banca Naţională a Moldovei, cât şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare au identificat fiecare câte o listă a ţărilor offshore, s-a propus analiza oportunităţii de elaborare a unei singure liste unice care urmează să fie utilizată de către toate entităţile care cad sub incidenţa legii.

De asemenea, se prevede completarea Codului penal cu norme mai aspre pentru nerespectarea prevederilor proiectului de lege pentru care a fost aprobat avizul Guvernului.

Acestea-s prevederile principale ale proiectului, care mai trebuie să treacă prin dezbaterile din Parlament şi abia după adoptare vor deveni lege.

De ce avem nevoie de această lege?

„Regimul oligarhic a încercat să transforme Republica Moldova într-o zonă offshore. A implicat statul într-o sumedenie de tranzacţii şi contracte cu firme offshore care au condus la pagube enorme pentru stat. Furtul bancar a avut loc inclusiv prin folosirea companiilor offshore. Concesionarul Aeroportului la fel e controlat de o firmă offshore”, a comentat premierul Maia Sandu.

Potrivit Global Financial Integrity, fluxurile financiare ilegale privind Republica Moldova reprezintă circa 1,2 miliarde de dolari SUA anual. Suma totală a fluxurilor ilicite de capital estimate pentru ultimii 10 ani depăşeşte 10 miliarde de dolari SUA. E mult? E puţin? Comparaţi: în 2018 veniturile la bugetul de stat au fost de 36,4 miliarde lei. Aşadar, suma fluxurilor financiare ilegale în zece ani a fost comparabilă cu veniturile la bugetul de stat pe 5 ani.

Cronica scrisă „cu bani murdari”

Invazia banilor din paradisurile fiscale nu este de astăzi sau de ieri. Preluarea unor acţiuni sau afaceri de firme offshore sunt destul de frecvente şi dacă e să ne amintim anii 90, atunci bănuiesc că totul a pornit încă de acolo.

În septembrie 2011, presa scria că, companii, care deja “şi-au dat arama pe faţă” şi persoane necunoscute au deposedat fraudulos acţionari din Slovenia şi Olanda de acţiunile (27,5%) pe care le deţin în Moldova-Agroindbank pe care le-au transferat unor companii din zonele offshore, în urma unui litigiu fals arbitrat în St. Petersburg. La fel, în urma unei decizii de judecată a fost preluat de o firmă offshore din Seychelles un pachet de 78,61 la sută din acţiunile Universalbank.

În acelaşi an se constata că, în pofida eforturilor depuse de Banca Naţională a Moldovei, există prea puţină transparenţă în ceea ce priveşte proprietarii băncilor. „Acest fapt nu numai instigă la un comportament ilegal şi pune în pericol stabilitatea financiară, dar şi creează riscuri pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, precum şi invocă temeri privind reputaţia întregului sistem bancar”, recunoaşte Guvernul şi Banca Naţio­nală a Moldovei în Memorandumul suplimentar cu privire la politicile economice şi financiare din ianuarie 2012. A trebuit să treacă şase ani ca să se facă mai multă lumină în acţionariatul băncilor.

În noiembrie 2012, este elaborat un proiect de lege, potrivit căruia agenţii economici din Republica Moldova care efectuează tranzacţii prin zonele offshore ar putea să fie obligaţi să achite o taxă de 10 la sută din suma venitului obţinut, proiect respins ulterior. Potrivit unor estimări, anual agenţii economici efectuează circa 15 mii de tranzacţii prin zonele offshore, valoarea acestora ridicându-se la 5 miliarde de lei, se constata la vremea ceea.

În primăvara anului 2013, Parlamentul a adoptat un proiect de lege, potrivit căruia companiile offshore nu vor mai avea dreptul să aibă acţiuni în băncile moldoveneşti, iar cele care deţin participaţii în instituţiile financiare vor fi obligate să le înstrăineze. Pentru a obţine permisiunea Băncii Naţionale, potenţialii achizitori vor fi obligaţi să indice identitatea deţinătorilor direcţi sau indirecţi ai acţiunilor, precum şi cota acestora.

Schimburile comerciale prin zonele offshore efectuate de agenţii economici din Republica Moldova s-au ridicat la 5,5 miliarde de lei, în anul 2012, se constată în raportul de audit al activităţii Serviciului Vamal. Aceste tranzacţii duc la majorarea artificială a preţurilor mărfurilor şi produselor, constatau experţii. Moldova a exportat mărfuri şi produse prin offshore în sumă de 1,4 miliarde de lei şi a importat în valoare de 4,1 miliarde de lei. Cele mai multe tranzacţii s-au făcut prin Panama, Belize şi Seychelles.

În octombrie 2014, ziarul The Independent scria că cel puţin 19 companii din Marea Britanie şi Republica Moldova sunt suspectate de implicare într-un caz de spălare a 20 de miliarde de dolari. Banii au venit prin Federaţia Rusă şi au ajuns la firme offshore în urma unor procese de judecată. Judecători din Republica Moldova au emis peste 50 de ordine în cadrul acestei operaţiuni, certificând plata unor datorii în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, mai scria publicaţia.

În martie 2016, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei Moldasig este bănuit că ar fi dobândit prin înşelăciune peste 17 mii de acţiuni ale Moldova Agroindbank şi a prejudiciat acţionarii băncii cu aproape 20 milioane de lei. Tranzacţiile au fost operate pe conturile unei companii offshore.

O lună mai târziu, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) a prezentat în cadrul unei dezbateri publice analiza „Vulnerabilităţile legislaţiei Republicii Moldova în domeniul financiar şi fiscal în contextul jurisdicţiilor offshore”.

„Sunt absolut necesare supravegherea şi colectarea adiţională de informaţii privind firmele originare din/sau strâns legate cu jurisdicţii offshore/…/ Mecanismul actual de stabilire a jurisdicţiilor care nu se conformează standardelor internaţionale de transparenţă este în mâinile BNM şi nu se bazează pe criterii obiective şi o metodologie de aprobare a listei. În al doilea rând, reforma trebuie să fie extinsă asupra tuturor formelor de întreprinderi, care ar putea acţiona în calitate de instrumente potenţiale de camuflare a beneficiarilor efectivi”, a comentat analistul IPRE, Iulian Rusu.

În anul 2015, investitorii străini şi-au retras investiţiile din Republica Moldova în volum de 440 milioane de dolari SUA, scrie pe pagina sa de Facebook economistul Veaceslav Ioniţă, cu referire la un raport al Băncii Naţionale a Moldovei. “BNM a prezentat raportul Investiţiilor Străine Directe pe ţări. Pentru prima dată în istoria de 25 de ani a ţării, investiţiile străine directe s-au redus cu 440 milioane de dolari SUA. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat de la declararea independenţei Republicii Moldova până în prezent. /…/ Este uşor de observat că marea majoritate a investiţiilor retrase din Republica Moldova sunt din zonele offshore”, a menţionat Ioniţă.

Şi aceste exemple pot fi continuate până la nesfârşit. Problema este că în majoritatea cazurilor operaţiunile prin zonele offshore au fost ilegale, au cauzat pierderi de milioane şi de miliarde economiei moldoveneşti, au compromis însăşi transparenţa afacerilor. De aceea este atât de important să avem o lege, dar care să fie realizată în practică, care ar face lumină într-un domeniu care e obişnuit deja să intre prin uşa din spate în afaceri şi să activeze într-un mediu tenebros.

Vlad Bercu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70