Una dintre cele mai importante întreprinderi de stat, combinatul ”Tutun-CTC”, a fost privatizată în condiții dubioase.

Concluzia le aparține auditorilor Curții de Conturi. Ei susțin că procedură de selectare a câștigătorului concursului comercial nu a fost obiectivă și nu a întrunit prevederile legale. De asemenea, nu a existat principiul concurenței, iar la etapa a doua a concursului, comisia a admis neregulamentar oferta unei companii, care a oferit prețul de aproximativ 166 de milioane de lei, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Potrivit auditorilor, în anul 2000, Parlamentul a aprobat un proiect individual de privatizare a companiei ”Tutun-CTC”, în baza concursului investițional. Agenția de Privatizare nu a întreprins însă nimic în acest sens, timp de șapte ani. Abia în perioada 2008-2018, au fost formate două comisii privind organizarea privatizării prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei și a concursurilor comerciale și investiționale. pe lângă această întârziere, procesul de privatizare nu a trecut prin toate formele de organizare, prevăzute de legislație, se arată în raportul Curții de Conturi.

Membrii Curții de Conturi au constatat că, din cauză că pachetul de acțiuni nu a fost expus la licitație, valoarea acestuia a fost micșorată cu zeci de milioane de lei.

Șeful de direcție din cadrul Agenției Proprietății Publice, Sergiu Chicu, a explicat această micșorare prin lipsa ofertelor la prețul inițial.

O altă constatare a auditorilor se referă la etapa a doua a concursului comercial, din 14 decembrie 2018, la care au fost admise trei oferte de privatizare, deși două urmau a fi descalificate din start.

Directorul ”Tutun-CTC”, Gheorghe Naforniță, nu a comentat constatările auditorilor. El a argumentat asta prin faptul că a preluat conducerea companiei după privatizare.

Raportul de audit privind vânzarea acțiunilor statului deținute în întreprinderea ”Tutun-CTC” urmează a fi remis Guvernului și Parlamentului.

NTV Moldova

În capitală și-a început activitatea prima platformă autorizată pentru stocarea și prelucrarea deșeurilor vegetale. Poligonul are o suprafață de 0,65 ha și este amplasat în sectorul Botanica, pe teritoriul Stației de epurare a apelor reziduale, transmite MOLDPRES.

Pe noua platformă vor fi depozitate frunzele uscate, iarba cosită, precum și rumegușul obținut în rezultatul îngrijirii arborilor și arbuștilor. După depozitare, deșeurile vor fi prelucrate pentru obținerea unui compost organic, care va putea fi utilizat la amenajarea rondurilor de flori, vazelor din spațiile publice, precum și la plantarea arborilor din parcuri și scuaruri.

Compostul organic va fi obținut în rezultatul amestecului deșeurilor vegetale cu nămolul deshidratat, obținut după prelucrarea apelor uzate. Acestea vor fi aranjate în straturi, iar după fermentare vor fi obținute îngrășăminte organice.

Platforma de deșeuri vegetale a fost creată în baza unui proiect-pilot, realizat de Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” în comun cu S.A. „Apă Canal - Chișinău”.

moldpres.md

Viceprim-ministrul, ministrul finanțelor, Sergiu Pușcuța, afirmă că deficitul bugetar de 7,4 miliarde de lei, prevăzut în proiectul legii bugetului, care a fost recent aprobat de Guvern și urmează să fie dezbătut în Parlament, va fi acoperit atât din resurse interne, cât și din finanțări de peste hotare. Ministrul susține că diferența directă dintre venituri și cheltuieli, este de 2,6 miliarde din suma totală de 7,6 miliarde deficit. Cealaltă parte, de 4,8 miliarde de lei se referă la componenta investițională, care, în opinia lui Sergiu Pușcuța, „nu este un deficit ce ar crea pericole substanțiale pentru sustenabilitatea bugetului”, transmite IPN.

Sergiu Pușcuța afirmă că deficitul bugetar de 7,4 miliarde de lei este compus din două componente mari: deficitul pe componenta de bază și deficitul pe componenta investițională. „Conform formulei de calcul a bugetului, se calculează deficitul total. Dacă e să ne referim la componenta investițională, aceasta este componenta care prevede că în deficit se reflectă toate sumele împrumuturilor sau finanțărilor externe atrase de Republica Moldova ale căror destinație este investițională. Componenta de bază este componenta pe care o percepem ca diferența directă dintre venituri și cheltuieli. La componenta de bază deficitul planificat pentru anul 2020 constituie 2,6 miliarde de lei”, a declarat ministrul în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune Moldova 1.

Pentru acoperirea deficitului pe componenta de bază, în proiectul legii bugetului este prevăzută plasarea valorilor mobiliare de stat, vânzarea lor către instituțiile financiare ce ar genera venituri de două miliarde de lei. De asemenea, sunt prevăzute circa 500 de milioane de lei venituri din privatizări și 200 de milioane din recuperarea activelor de la cele trei bănci devalizate în urma fraudei bancare – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Totodată, ministrul amintește că pentru 2019 deficitul pe componenta de bază a fost de 3,5 miliarde.

În ceea ce privește deficitul de 4,8 miliarde care se referă la componenta investițională, Sergiu Pușcuța susține că deficitul respectiv este unul care nu creează pericole substanțiale pentru sustenabilitatea bugetului. „Deficitul investițional este unul convențional”, a concretizat ministrul.

Potrivit lui, un angajament al Guvernului în cadrul proiectului legii bugetare a fost de a nu diminua angajamentele făcute față de cetățenii țării pe plan social. Astfel, bugetul a devenit unul al investițiilor, dar și unul de susținere socială. „Toate aceste angajamente, și cele sociale, și cele salariale, dar și cele de investiții se regăsesc în proiectele de legi pentru anul viitor. Toate aceste activități se regăsesc în partea de cheltuieli a bugetelor și sunt evidențiate și sursele de finanțare a acestora”, a continuat Sergiu Pușcuța.

Ministrul finanțelor recunoaște că proiectele bugetelor se aflau la o etapă avansată de elaborare în cadrul Ministerului Finanțelor și în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și că actualul executiv le-a preluat și „a corectat anumite momente și a plasat accentele reieșind din programul de guvernare”. „Noi am văzut proiectul pe data de 14 noiembrie, chiar în prima zi când am intrat în serviciu. Acest document a fost prezentat, el ca proiect era gata. Noi l-am preluat și l-am ajustat cu acele modificări pe care noi le-am considerat corecte. Am corectat unele carențe, care în viziunea noastră mai erau. Mă refer la partea de cheltuieli, partea investițională, aici noi am purces la un exercițiu de a diversifica acele investiții pentru a le face mai impunătoare și mai importante pentru dezvoltarea economică a țării, totodată păstrând aspectul social”, a notat șeful Ministerului Finanțelor.

Ministrul finanțelor susține că la elaborarea bugetelor s-a luat ca bază tendințele macroeconomice care au fost prezentate de Ministerul Economiei, inclusiv creșterea planificată a Produsului Intern Brut de 3,8%, ratele de schimb ale monedei naționale față de valutele străine prognozate, de asemenea, s-au luat în calcul importurile, exporturile planificate. „Veniturile prevăzute în proiectului bugetului de stat care a fost aprobat în Guvern nu au suferit modificări, comparativ cu proiectul elaborat de executivul anterior”, a menționat Sergiu Pușcuța.

Acest lucru este menționat în nota informativă a Ministerului Finanțelor la proiectul de lege privind bugetul de stat pentru 2020, aprobat de guvern.

Astfel, este prevăzută obținerea de împrumuturi externe pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe în valoare de 7 miliarde 017,2 milioane lei (echivalentul a 379,9 milioane dolari), iar pentru susţinerea bugetului - în sumă de 2 miliarde 279,5 milioane lei ( echivalentul a 123,4 milioane dolari). Pentru anul 2020, creditorul principal al guvernului Republicii Moldova va fi Banca Mondială, prin intermediul Agenției Internaționale de Dezvoltare (AID) și Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care va acorda împrumuturi în valoare de 2 miliarde 939,3 milioane lei (echivalentul a 159,1 milioane dolari), ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 31,6% din volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe.

Totodată, 59,5% din volumul împrumuturilor din partea Băncii Mondiale vor fi destinate realizării proiectelor finanțate din surse externe, iar 40,5% - susținerii bugetului. Împrumuturile de stat externe pentru susținerea bugetului din partea Băncii Mondiale vor fi acordate în cadrul Programului de guvernanță economică (DPO) - 923,5 milioane lei (echivalentul a 50 milioane dolari) pentru următoarele programe: modernizarea sectorului sănătății - 199,7 milioane lei (echivalentul a 10,8 milioane dolari); modernizarea administrației fiscale - 51,5 milioane lei (echivalentul a 2,8 milioane dolari); ameliorarea competitivității - 16,3 milioane lei (echivalentul a 0,9 milioane dolari). Se planifică că locul doi după volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe va fi deținut de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu 1 miliard 798,2 milioane lei (echivalentul a 97,5 milioane dolari), ceea ce reprezintă o pondere de 19,3% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe, urmată de Banca Europeană de Investiții cu 1 miliard 678,5 milioane lei (echivalentul a 90,9 milioane dolari), ceea ce reprezintă o pondere de 18,1% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe.

De la guvernele altor state, în special Federației Ruse și Republicii Belarus, Moldova planifică să obţintă pentru realizarea proiectelor împrumuturi în valoarea de 1 miliard 504,4 milioane lei (echivalentul a 81,4 milioane dolari), ceea ce reprezintă o pondere de 16,2% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe. Totodată, în 2020, pentru susținerea bugetului din partea Fondul Monetar Internațional, va fi acordată ultima tranșă în cadrul actualului program de finanţare în valoare de 222,4 milioane lei (echivalentul a 12 milioane dolari) și din partea Uniunii Europene tranșa III pentru asistența macrofinanciară, în sumă de 450,7 milioane lei (echivalentul a 20 milioane euro).

InfoMarket

Guvernul a aprobat bugetul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul viitor. Acesta va fi de 8,38 miliarde de lei. La capitolul venituri, este vorba de o creștere cu 14,4 la sută, comparativ cu anul 2019.

Peste patru miliarde de lei vor fi cheltuite pentru asistenţa medicală spitalicească, iar 2,2 miliarde de lei - pentru asistenţa medicală primară, inclusiv aproape 655 de milioane de lei pentru medicamente compensate. Modernizarea instituțiilor medicale pe parcursul anului viitor va costa 20 de milioane de lei. Mărimea primei de asigurare va fi de nouă la sută, calculată din salariu, şi va fi achitată în părţi egale de către angajat şi angajator.

Guvernul a mai decis majorarea substanţială a indemnizațiilor unice acordate tinerilor medici şi farmacişti, care se vor angaja în localităţile rurale. Conform noilor prevederi, absolvenții universității de medicină vor primi 120 mii de lei, faţă de 45 de mii, cât era până acum. De asemenea, tinerii care au absolvit colegiile de medicină şi farmacie şi se angajează în sate vor primi o indemnizaţie de 96 de mii de lei. Până acum, ei ridicau un ajutor de 36 de mii de lei.

NTV Moldova

După semnarea Acordului de Asociere în anul 2014, exporturile Republicii Moldova au cunoscut un avans considerabil, dar şi o reorientare spre vest. Or, în prezent, livrările de mărfuri şi produse s-au redus. Exporturile, care acum ceva timp erau motorul economiei moldoveneşti acum şi-au redus turaţiile. Iar deficitul de cont curent se adânceşte tot mai mult ca urmare a majorării importurilor pe fundalul consumului accentuat al populaţiei.

“Se observă o tendinţă descendentă în ceea ce priveşte ponderea exporturilor pe direcţia Est, Vest. Astfel, în UE ponderea a scăzut de la 69% la 65% şi cu 5% în Est. Totodată, observăm că Turcia devine al 5-lea partener comercial, după România, Italia, Germania şi Federaţia Rusă. Pe de altă parte, se atestă evoluţii negative pe anumite poziţii tarifare care aveau o pondere mare la exporturi. Este vorba de băuturile alcoolice, textile, zahăr şi mierea de albine”, explică directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Potrivit lui, tendinţa din comerţul exterior poate fi explicată prin reducerea reexporturilor, dar şi prin creşterea exporturilor locale. Baza pentru îmbunătăţirea comerţului internaţional şchiopătează. Elanul pe care l-au avut cei de la guvernare, dar şi agenţii economici e în descreştere. Acordul de Liber Schimb a trecut pe planul secund în agenda guvernanţilor. De fapt, acum era momentul de a renegocia unele prevederi ale documentului, însă acest lucru a fost omis. În acelaşi timp, este inexplicabilă situaţia pe interior: lipsa dialogului cu investitorii, cu agenţii economici care produc şi exportă. Instituţiile statului pierd controlul asupra domeniilor-cheie care împing exporturile şi care facilitează investiţiile. Eşecul se datorează faptului că avem şi o imagine şifonată a statului când vorbim despre investitori.

Competitivitatea redusă scade capacitatea exporturilor

“Principala sursă a dezechilibrului contului curent derivă din creşterea decalajului dintre exporturi şi importuri, care în ultima instanţă vorbesc despre existenţa unor carenţe de competitivitate a economiei moldoveneşti şi prezintă riscuri pentru stabilitatea macroeconomică pe termen lung. Problema nu ţine de nivelul deficitului, ci de faptul că acesta este determinat de importuri de produse energetice, de consum şi de inputuri industriale şi nu de utilaje, echipamente şi know-how ce ar impulsiona pe termen lung exporturile şi ar echilibra contul curent. În plus, în contextul stagnării investiţiilor străine şi al declinului anticipat al remiterilor, finanţarea deficitului de cont curent va deveni o problemă din ce în ce mai acută, punând presiuni asupra monedei naţionale şi a datoriei externe. În acest context, creşterea nivelului de competitivitate a economiei naţionale trebuie să fie prioritatea fundamentală a Guvernului”, se arată în Raportul de ţară al Expert Grup.

Creşterea PIB-ului s-a stabilizat în jurul nivelului de 4%, fără să se producă schimbări structurale semnificative în economia naţională. Deşi nivelul volatilităţii s-a redus, această fixare a creşterii indică asupra unor riscuri majore.

Înainte de toate, creşterea PIB-ului este insuficientă pentru a atinge convergenţa care să ne aducă la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Mai mult decât atât, un asemenea ritm îndepărtează cu câteva decenii convergenţă la PIB per capita din ţările ECE.

Totodată, o creştere atât de lentă nu permite un salt calitativ spre un nou model de dezvoltare economică. Astfel, paradigma creşterii rămâne aceeaşi: consumul gospodăriilor casnice constituie peste 80% din PIB şi este puternic dependent de remiteri. Pe termen lung, un asemenea model cu greu poate „supravieţui”, iar incapacitatea de a accelera şi a diversifica economia sorteşte populaţia la un nivel de trai scăzut. Creşterea economică de peste 5% din prima jumătate din 2019, cel mai probabil, va fi temporară, fiind determinată de baza de comparaţie mică şi de efectele reformei fiscale din 2018 care vor dispărea rapid.

Remiterile, din ce în ce mai volatile

“Remiterile devin din ce în ce mai volatile, incerte, iar pe termen lung tind să scadă, iar principalul factor care a atras puţinele investiţii până acum – forţa de muncă ieftină – este afectat de migraţie, de un sistem educaţional ineficient şi de creşterea mai rapidă a salariilor, decât a productivităţii. Drept urmare, capacitatea ţării de a genera valoare adăugată scade, fapt relevat de încetinirea creşterii economice din ultimii ani, care foarte probabil se va agrava şi în perioada următoare. Gravitatea situaţiei este relevată şi de reducerea productivităţii muncii, precum şi de quasi stagnarea ratei de ocupare (ambele au rămas cele mai scăzute din Europa) – în special, de creşterea ocupării informale şi de reducerea celei formale. Astfel, dacă în următorii ani Republica Moldova nu va identifica surse sustenabile de atragere a investiţiilor care să creeze valoare adăugată şi exporturi, capacitatea economiei de a genera locuri de muncă şi venituri pentru populaţie şi pentru bugetul public se va epuiza definitiv, iar creşterea economică va fi tot mai mică şi mai incertă”, precizează economiştii de la Expert Grup în Raportul de ţară.

Având în vedere deficitul de investiţii, guvernele moldoveneşti au prioritizat în mod tradiţional politicile pro-business şi au marginalizat alte obiective importante legate de dezvoltarea durabilă. Ca urmare a acestei abordări înguste a politicilor economice, Moldova a rămas la fel în deficit acut de investiţii şi cu un cadru instituţional slab care ţine de protecţia mediului, drepturile angajaţilor şi spălarea banilor.

Guvernul nu ar trebui să atragă investiţii cu orice preţ (de exemplu, prin acordarea cetăţeniei către investitori fără filtre adecvate, prin amnistii de capital şi fiscale, prin slăbirea cadrului regulator şi a instituţiilor de protecţie a muncii sau a mediului).

În schimb, Moldova are nevoie de o politică economică echilibrată care să stimuleze prin toate mijloacele posibile (fiscale, de reglementare, financiare) investiţiile care să contribuie la dezvoltarea durabilă pe termen lung a ţării. Astfel de investiţii ar îndeplini concomitent următoarele 5 criterii: (i) generează o valoare adăugată ridicată; (ii) sunt orientate către export; (iii) creează locuri de muncă decente; (iv) pun în aplicare tehnologii ecologice şi contribuie la decuplarea activităţii economice de la utilizarea resurselor naturale; şi (v) respectă cele mai înalte standarde de transparenţă şi integritate a proprietarilor investiţiei. Guvernul ar trebui să activeze toate instrumentele posibile pentru a atrage anume investiţiile care îndeplinesc toate criteriile menţionate mai sus.

Din cauza procesului activ de îmbătrânire a populaţiei, ponderea gospodăriilor casnice neproductive pentru economia naţională (pensio­narii) va creşte. Pentru a asigura o majorare durabilă şi mai accelerată a pensiilor, este imperativă reformarea în continuare a sistemului public de pensii, prin introducerea pilonilor II şi III. Diversificarea sistemului de pensii, prin sporirea responsabilităţii fiecăruia în gestionarea veniturilor viitoare din pensii, va asigura o convergenţă a valorii medii din pensie cu veniturile medii din salarii. De asemenea, activizarea politicilor de îmbătrânire activă ar diminua cohorta de pensionari şi ar mări ponderea populaţiei economic active pe piaţa muncii.

Victor Ursu

capital.market.md

Potrivit documentului adoptat de guvern, din anul viitor va fi anulată necesitatea de a înregistra facturile fiscale în registrul electronic comun al facturilor fiscale. Se introduce regimul de impozitare inversă.

Companiile internaționale care prestează servicii electronice pentru persoane fizice în Moldova, cum ar fi Facebook, Google, diverse aplicații electronice prin care se efectuează activitate electronică, vor fi obligate să se înregistreze la SFS și să plătească TVA. Această măsură va aduce la bugetul de stat în jur de 100 mln lei. În același timp, termenul de achitare a TVA la importul de servicii va fi multat pe data de 25 a lunii următoare după luna de import sau achitare. Va fi schimbat termenul de achitare a accizelor – data de 25 a lunii următoare după luna când marfa accizabilă a fost scoasă de la depozit.

De asemenea, se introduce un termen unic de achitare a impozitului imobiliar – 25 septembrie, dar se păstrează reducerea de 15% pentru contribuabilii care achită acest impozit până la 30 iunie. Din 2020, formula de calcul a accizelor suplimentare pentru autoturismele de lux se va modifica: mașinile cu o valoare mai mare de 0,6 mln lei vor fi clasificate ca mașini de lux și nu de la 1,5 mln lei, așa cum sunt astăzi, și față de ele vor fi aplicate accize progresive de la 2% (pentru o mașină cu o valoare vamală de 600 mii lei) la 10% (1,5 mln lei). Codul fiscal clarifică subiectele taxelor pentru apă, diferite categorii sunt stabilite pentru tarife diferite. Pentru apa de îmbuteliere extrasă din surse subterane și izvoare minerale naturale taxa va fi de 16 lei pe 1 metru cub. Conform proiectului de lege, este planificată prelungirea cu încă un an (până la 1 ianuarie 2021) a scutirii existente de impozitul pe venit pe veniturile primite de persoanele fizice rezidente de la dobânzile la depozitele bancare, depozitele în asociații de împrumuturi și economii și unele titluri corporative. se propune scutirea asociațiilor de coproprietari din condominii de impozitul pe venit. Persoane rezidente din Moldova care, fără a formaliza o formă legală de desfășurare a activităților, achiziționează de la alte persoane care nu sunt implicate în activități antreprenoriale, produse de horticultură, precum și obiecte din lumea regnului vegetal, în vederea vânzării ulterioare către personae juridice, începând cu 2020 vor putea profita de regim fiscal simplificat. Întreprinderile mici și mijlocii care exportă produse trimiteri poștale internaționale în valoare de până la o mie de euro vor fi scutite de taxele vamale.

Proiectul de lege prevede includerea în lege a unei norme care oferă agenților economici dreptul la deducere la plățile efectuate în favoarea angajaților, din care au fost reținute toate impozitele pe salarii. Vorbim despre stimulente financiare suplimentare (asistență financiară pentru sărbători, ziua de naștere, pentru achiziționarea abonamentelor la clubul sportiv etc.), din care se rețin aceleași impozite ca și în cazul salariilor. Aceste cheltuieli vor fi deductibile în scopuri fiscale. De asemenea, va fi permisă deducerea datoriilor în sumă de până la 1 mie de lei cu o scadență restantă de peste 3 ani. Restricția actuală privind deducerea cheltuielilor de amortizare în sumă de până la 200 de mii de lei pentru vehiculele achiziționate de agenții economici care nu sunt utilizate în producția sau furnizarea de servicii va fi eliminată. Importul și / sau achiziția de materii prime utilizate pentru producția de tractoare și mașini agricole vor fi scutite de TVA cu drept de deducere. Aceste cheltuieli vor fi deductibile în scopuri fiscale.

De asemenea, sumele plătite Fondului de compensare a investițiilor vor fi incluse în lista veniturilor fără taxe. Dreptul de a alege și de a aplica regimul de deducere a amortizării pentru impozitarea mijloacelor fixe va fi extins. Beneficiile pe care le au companiile atunci când organizează servicii de catering și transport pentru angajații lor vor fi extinse și asupra zilierilor. Proiectul de lege aprobat de guvern urmează să fie aprobat de parlament până la sfârșitul anului.

InfoMarket

Guvernul a avizat astăzi pozitiv proiectul de lege cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, informează MOLDPRES

Potrivit proiectului, statul va garanta, pe un termen determinat, timp de cinci ani, după ieșirea la pensie, pentru soțul supraviețuitor a dreptului la indemnizație lunară în mărimea pensiei pentru limită de vârstă de care a beneficiat soțul sau soția decedată în funcție de durata primirii acesteia.

Mijloacele necesare în vederea acordării indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți pentru anul 2020 sunt estimate la 49 milioane 885,0 mii lei și sunt prevăzute în proiectul de lege a bugetului de asigurări sociale pe anul 2020.

De asemenea, guvernul a aprobat avizul asupra proiectului de lege privind modificarea articolului 26 din Legea privind sistemul public de pensii, înaintat cu titlu de inițiativă de șeful statului, proiect ce prevede majorarea cu 25 la sută a pensiei de urmaș pentru copiii cu vârsta de până la 18 ani, care și-au pierdut părinții, iar în cazul în care își continuă studiile în liceu, până la finalizarea studiilor liceale. Totodată, proiectul de lege stabilește condiția ca pensia de urmaș pentru copii să nu fie mai mică decât cuantumul alocației sociale pentru pierderea întreținătorului.

Totodată, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, în procesul de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu pentru anii 2020-2022, a înaintat propunerea privind revizuirea perioadelor de reexaminare a pensiilor pentru limită de vârstă eșalonat, în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă până în anul 2023. Legislația actuală prevede reexaminarea pensiilor eşalonat, până în 2027.

Guvernul a susținut în ședința de astăzi proiectul de lege ce prevede revizuirea perioadelor de reexaminare a pensiilor pentru limită de vârstă. Astfel, la 1 ianuarie 2020, pensiile vor fi recalculate pentru cei care au un stagiu de cotizare după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă de peste 15 ani, la 1 iulie 2020 - de la 10 ani, la 1 ianuarie 2021 - de la 7 până la 10 ani, la 1 ianuarie 2022 - de la 5 până la 7 ani și la 1 ianuarie 2023 – de la 2 până la 5 ani.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, în vederea realizării proiectului au fost estimate mijloace financiare pe anul 2020 în mărime de 94,4 milioane de lei, prevăzute în proiectul de lege a bugetului de asigurări sociale pe anul 2020, pe anul 2021 – 438,2 milioane de lei și pe anul 2022 – 580,9 milioane de lei.

moldpres.md

Potrivit Biroului Național de Statistică, în același timp, în expresie reală, ținând cont de inflație, aceasta a crescut cu 7,4% față de trimestrul III din 2018. În iulie septembrie 2019, salariul mediu din sectorul bugetar a fost de 6456,4 lei (+14,8% față de perioada similară 2018), iar în sectorul real al economiei – 7726,6 lei (+12,9%).

Cele mai mari salarii le-au primit angajații din sfera TIC - 16 174,6 lei (+13,7% comparativ cu perioada similară din anul trecut), în sectoarele financiar și de asigurări – 13 087,2 lei (+9,3%), dar și la întreprinderile de producere și livrare a energiei electrice, gazului, apei, aerului condiționat – 12 854,6 lei (+13,6%).

Cele mai mici salarii le-au avut în trimestrul III din 2019 angajații din domeniile agrementului și recreării – 5 065,1 lei (+45,5% față de aceeași perioadă din 2018). Potrivit BNS, salariul mediu al angajaților din domeniile hotelier și alimentației publice a fost de 5 372,3 lei (+13,1%); din agricultură, silvicultură și piscicultură – 5 180 lei (+14,3%); în educație – 6 203,4 lei (+17,9%); în domeniul serviciilor administrative și activității auxiliare – 5 966,1 lei (+12%); în sectorul imobiliar – 6 239,9 lei (+11,8%); în comerț, reparația mașinilor și motocicletelor - 6 880,2 lei (+11,8%); în domeniul transportului și serviciilor de depozitare - 7 265,7 lei (+16,7%); în construcții – 7 661,5 lei (+14,7%); în domeniul administrației de stat și apărării, asigurărilor sociale – 8 692,8 lei (+7%); în activități profesional-științifice și tehnice – 9 776,6 lei (+18,3%).

În sectorul industrial, salariile au fost în medie de 7 372,9 lei (+9,1%), inclusiv în industria extractivă – 6 668 lei (+4%), de prelucrare – 6 764,9 lei (+8,1%), la întreprinderile de alimentare cu apă, canalizare, epurare și lucrări de reabilitare – 7 071,4 lei (+13,7%).

InfoMarket

Companiile internaționale care prestează serviciile electronice pentru persoane fizice din Republica Moldova, ca Facebook, Google, diferite aplicații electronice, vor fi obligate să se înregistreze în Republica Moldova și să achite suma TVA aferentă serviciilor, potrivit proiectului legii fiscale și vamale pentru anul 2020, a declarat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc.

Conform conceptului, „compania nerezidentă care prestează servicii electronice persoanelor fizice rezidente urmează să se înregistreze la Serviciul Fiscal de Stat, cu achitarea și declararea trimestrială a TVA pe livrările de servicii în adresa persoanelor fizice rezidente. Procesul de solicitare a codului fiscal, de prezentare a informației privind TVA va putea fi efectuat la distanță prin intermediul serviciului electronic: E-commerce-VAT office amplasat pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat”.

Ministerul Finanțelor susține că astfel încearcă să asigure concurența loială dintre prestatorii de servicii electronice naționali și internaționali, în plus, estimează că în urma acestei măsuri va obține aproximativ 100 de milioane de lei la buget.

cotidianul.md