La începutul acestui an, la Tiraspol a fost deschisă o fabrică de producere a bomboanelor caramel, făcute manual. Este prima din țară de acest fel și se numește „Мастерская карамели". Afacerea a fost lansată de antreprenorul Dmitrii Gordinskii, care a învățat despre fabricarea lor în orașul Lviv din Ucraina, un oraș renumit pentru bomboanele caramel realizate manual, unde există o rețea întreagă de ateliere dedicate dulciurilor din caramel și unde sunt organizate diverse masterclass-uri de producere a lor.

„De circa 18 ani, am o afacere în sectorul IT, care nu are nici o legătură cu producerea bomboanelor. Mi-am dorit însă să creez o afacere pentru suflet. Am aflat că există astfel de bomboane, care încă nu se produc în Transnistria și am decis să fac un experiment", a povestit Dmitrii Gordinskii pentru mybusiness.md.

Procesul de producere a bomboanelor are loc chiar în fața clienților, în spatele unei vitrine de sticlă. Aici poate fi admirat un adevărat orășel al dulciurilor, unde rolul principal revine deserturilor din caramel. Copiii își petrec mult timp în fața vitrinei, pentru a urmări procesul de pregătire a bomboanelor. În paralel ei pot servi cremă caramel fierbinte. Această vitrină este făcută dintr-o sticlă durabilă, ea nu va crăpa și nu va răni pe nimeni. Sticla poate rezista ușor greutatea unui adult care se sprijină pe ea.

Întreprinderea s-a deschis de Ziua Îndrăgostiților, pe data de 14 februarie 2019. În mod firesc, a fost preparat un număr mare de bomboane în formă de inimă, care au fost distribuite trecătorilor. O astfel de campanie a dus la faptul că într-o singură zi, majoritatea populației Tiraspolului a aflat despre existența noii fabrici.

Se colaborează și pe segmentul B2B, iar fabrica poate produce bomboane de diferite mărimi și forme, cu diverse logouri și inscripții pe ele.

Din preferențele cumpărătorilor: copiii iubesc acadelele, iar adulții sunt mai practici - cumpără bomboane de mărimi mai mici și cu gusturi diverse, pentru întreaga familie. Există aproximativ nouă varietăți, cum ar fi caramelele cu gust de cais sau de cola.

De la bun început, Dmitrii și-a dorit să creeze un produs natural, dar accesibil și deși bomboanele sunt făcute după aceiași tehnologie ca în Ucraina, ele costă de trei ori mai puțin. Acest lucru se datorează faptului că procesul de producere a fost optimizat. De exemplu, colegii din Lviv, au un personal mai numeros, o echipă de cinci angajați, pe când la Tiraspol, întregul proces de producere este asigurat de doi oameni.

Pe viitor, întreprinderea planifică să-ți extindă asortimentul, producând marshmallow și bomboane iris. Tot aici vor fi organizate diverse masterclass-uri pentru copii.

Pe data de 19 decembrie 2019, "Мастерская карамели" a fost desemnată laureat al celei de-a 17-a ediții a concursului „Приднестровское качество”.

madein.md

Consiliul UE a încheiat formalitățile de aprobare a acordului prin care se extinde gradul de liberalizare a comerțului cu produse agricole reglementate de DCFTA, încheiat pe data de 11 iulie a acestui an între Guvernul Maia Sandu și UE, transmite IPN cu referință la un comunicat UE.

Republicii Moldova i se acordă cote tarifare suplimentare fără taxe vamale pentru exportul strugurilor de masă (dublu față de cantitatea curentă) și prune (cu o creștere de 50%), precum și o nouă cotă fără taxe vamale pentru cireșe (1500 de tone).

Ca urmare a acordului, vor crește și oportunitățile de export ale producătorilor din UE, prin acces suplimentar fără taxe vamale pe piața din Moldova. De asemenea, ținând cont de modelele comerciale din ultimii ani, se prevede ridicarea pragurilor care declanșează mecanismul anti-eludare pentru grâu, orz, porumb, zahăr și cereale prelucrate. (Mecanismul anti-eludare prevede posibilitatea de a reintroduce taxa vamală atunci când importurile de anumite produse agricole și produse agricole prelucrate depășesc un prag dat).

La Bruxelles se subliniază că acordul se înscrie în angajamentul UE față de cetățenii și întreprinderile moldovenești și este în contextul oportunităților și beneficiilor oferite de Zona de comerț liber profund profund și cuprinzător (DCFTA). Modificările în cauză rezultă și din evaluarea celui de-al treilea an al Acordului de asociere UE-Republica Moldova și sunt un răspuns la eforturile Guvernului Sandu de a dezvolta ZLSAC. UE încurajează Republica Moldova să continue implementarea reforme necesare în spiritul Acordului de asociere.

Pentru a intra în vigoare, acordul urmează a fi aprobat de Comitetul de asociere Republica Moldova- UE în domeniul comerțului.

Valoarea nominală maximală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare se va majora, din 1 ianuarie 2020, cu 10 lei și va fi cuprinsă între 35 și 55 de lei. Normă se conține în Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020), votată în parlament în lectura finală 19 decembrie.

Totodată, modificările aprobate la Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/2017) prevăd expunerea în redacție nouă a alin. (4) al art. 5 („Numărul și valoarea tichetelor de masă”), care va stabili că valoarea totală a tichetelor de masă transferată pe cardul de plată al salariatului ce desfășoară munca în schimburi trebuie să fie egală cu numărul total de ore lucrate pe parcursul lunii precedente împărțit la opt, înmulțit cu valoarea nominală a tichetului acordat salariatului. Rezultatul se va aproxima, conform regulilor matematice, până la un număr întreg.

Legea aprobată mai prevede excluderea din Legea nr. 166/2017 a noțiunii „tichet de masă pe suport de hârtie” și, concomitent, abrogarea articolelor și normelor ce reglementează activitatea de operare cu tichetele de masă pe suport de hârtie.

Amintim că, la 6 septembrie 2019, în MO a fost publicată și Legea nr.122 care vine cu modificările ce țin de calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru valoarea tichetelor de masă oferite de angajator angajaților. Această prevedere vă fi pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020.

În acest sens, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale) vor fi excluse cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

Dacă Republica Moldova ar intenţiona să plătească în acest moment toată datoria publică acumulată, fiecare cetăţean al Republicii Moldova ar trebui să scoată din buzunar 16,8 mii de lei, adică 966 USD. Suma este mai mare cu 22,3% în semestrul unu al anului 2019 faţă de perioada similară a anului 2016, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Datoria publică a Republicii Moldova a crescut considerabil an de an. Autorităţile se laudă că ţara noastră are una din cele mai mici datorii la nivelul statelor din regiune, raportat la produsul intern brut. Cu toate acestea, datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că datoria statului, care va trebui plătită de fiecare moldovean, creşte în mod continuu.

Spre comparaţie, în anul 2016 datoria în contul unui moldovean era de numai 12140 lei, dar trebuie să ţinem cont că statistic şi populaţia ţării era mai numeroasă atunci. În comparaţie cu statele din UE spre care tinde Republica Moldova, cele mai ridicate niveluri ale ponderii datoriei publice guvernamentale în PIB le înregistrează Grecia (178,6%), Italia (131,8%), Portugalia (125,7%), Belgia (103,1%), Spania (98,3%), Franţa (97%) şi Marea Britanie (87,7%). Un nivel mai scăzut al datoriei publice guvernamentale înregistrează România (35%), Cehia (34,6%), Bulgaria (25,4%), Luxemburg (23%) şi Estonia (9%).

Nominal, datoria scade pe fundalul reducerii finanţărilor externe

Majorarea soldului datoriei sectorului public în anul 2019 a fost condiţionată de majorarea soldului datoriei de stat (2368,4 mil. lei sau 4,6% comparativ cu sfârşitul anului 2018), aceasta continuând să înregistreze o pondere majoritară în totalul datoriei sectorului public (90,7%). Celelalte componente ale sectorului precum datoria BNM, întreprinderilor sectorului public şi unităţilor administrativ-teritoriale au înregistrat valori diminuate comparativ cu cele de la sfârşitul anului 2018.

Totodată, diminuarea soldului datoriei de stat în valori nominale se datorează atât diminuării intrărilor de împrumuturi de stat externe pentru finanţarea proiectelor investiţionale, cât şi diminuării finanţării interne nete pozitive, aprobată pentru anul 2019. Astfel, pentru anul 2019 se estimează că finanţarea externă netă va constitui 192,6 mil. dolari SUA, cu 53,8 mil. dolari SUA sau 21,8% mai puţin decât valoarea aprobată, iar finanţarea internă netă va înregistra o diminuare de 1545,5 mil. lei sau cu 60,8% pe fonul renunţării la emisiunea VMS suplimentare pentru completarea rezervei de lichidităţi. Din totalul intrărilor brute prognozate pentru anul 2019, 53,1% se vor îndrepta spre finanţarea proiectelor investiţionale, iar 46,9% – pentru suport bugetar.

“La finele anului 2019, soldul datoriei de stat va fi compus preponderent din datorie de stat pe termen lung şi cu rată fixă a dobânzii, asigurându-se încadrarea în limitele stabilite în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu 2019-2021. Astfel că, la situaţia din 31 decembrie 2019, datoria de stat scadentă în decurs de un an nu va depăşi 25,0% din total, iar datoria de stat cu rata dobânzii variabilă nu va depăşi 40,0% din total. Pentru VMS emise pe piaţa primară rata medie a dobânzii poate constitui aproximativ 6,3% anual, pentru împrumuturile externe fixe – aproximativ 2,0% anual, iar pentru datoria externă variabilă – rata dobânzii va oscila în dependenţă de evoluţia ratelor internaţionale precum Libor 6 months şi Euribor 6 months. În dependenţă de cererea pieţei, Ministerul Finanţelor în continuare va susţine majorarea ponderii obligaţiunilor de 2,3 şi 5 ani în circulaţie cu rată fixă a dobânzii, în anul 2019 emisiunile fiind prognozate în totalitate în monedă naţională”, potrivit proiectului Bugetului pentru anul 2020.

Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2019 va constitui 28,1%, dintre care 11,6% – datorie de stat internă şi 16,5% – datorie de stat externă. Cheltuielile legate de serviciul datoriei de stat în anul 2019 se estimează în sumă de 1 669,6 mil. lei, ceea ce constituie o diminuare cu 275,0 mil. lei sau cu 14,1% comparativ cu valoarea aprobată pentru anul 2019.

Împrumuturile externe, perfuzia Moldovei – 62%

Conform estimărilor, soldul datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2020 nu va depăşi 67 528,2 mil. lei, dintre care 61,9% datorie de stat externă şi 38,1% – datorie de stat internă, înregistrând o majorare cu 9 245,7 mil. lei faţă de valoarea precizată pentru sfârşitul anului 2019, preponderent din contul finanţării externe nete pozitive prognozate pentru anul următor.

La finele anului 2020, soldul datoriei de stat va fi în continuare compus preponderent din datorie de stat pe termen lung şi cu rată fixă a dobânzii. Pentru VMS emise pe piaţa primară, rata medie a dobânzii poate constitui aproximativ 7,0% anual, pentru împrumuturile externe fixe – aproximativ 2% anual, iar pentru datoria externă variabilă rata dobânzii va oscila în dependenţă de evoluţia ratelor internaţionale precum Libor 6 months şi Euribor 6 months. În dependenţă de cererea pieţei, se va tinde în continuare spre majorarea ponderii obligaţiunilor de 2, 3 şi 5 ani în circulaţie cu rată fixă a dobânzii, în anul 2020 emisiunile fiind prognozate în totalitate în monedă naţională. Împrumuturile externe noi care vor fi contractate, vor avea maturitatea de minim 15 ani, preferinţă fiind acordată creditorilor multilaterali.

Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2020 se va încadra în valoarea de 29,6%, cu 1,5 p.p. mai mult faţă de cea precizată pentru finele anului 2019.

Pentru anul 2021, se estimează că soldul datoriei de stat se va majora cu 10,4%, iar în 2022 acesta se va majora cu 9,7% şi va constitui 81 828,4 mil. lei, situându-se la nivelul de 30,2% pondere în PIB.

Pe parcursul anului 2020 vor fi valorificate împrumuturi de stat externe în sumă de 9 296,7 mil. lei (echivalentul a 503,3 mil. dolari SUA) şi rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 2 916,4 mil. lei (echivalentul a 157,9 mil. dolari SUA). Ca urmare, la situaţia din 31 decembrie 2020, conform estimărilor, soldul datoriei de stat externe nu va depăşi 41 820,9 mil. lei (echivalentul a 2208,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o majorare cu 7 591,5 mil. lei (echivalentul a 306,4 mil. dolari SUA) sau cu 22,2% faţă de plafonul precizat al datoriei de stat externe la situaţia din 31 decembrie 2019. În valori nominale, majorarea plafonului datoriei de stat externe se explică prin depăşirea sumelor intrărilor externe preconizate pentru anul 2019 faţă de rambursările pentru acelaşi an. Totodată, ca pondere în PIB, se estimează că soldul datoriei de stat externe va înregistra la finele anului 2020 o majorare cu 1,8 p.p. faţă de valoarea precizată pentru anul 2019 şi nu va depăşi 18,3%.

În anul 2020 se preconizează emisiunea netă a VMS pe piaţa primară în sumă de 2000,0 mil. lei, răscumpărarea VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat în sumă de 240,0 mil. lei, precum şi răscumpărarea VMS pentru crearea rezervei de lichiditate în sumă de 105,8 mil. lei. Astfel, la situaţia din 31 decembrie 2020, conform estimărilor, soldul datoriei de stat interne nu va depăşi 25 707,3 mil. lei sau 11,3% în PIB.

În perioada anilor 2021-2022, în scopul finanţării deficitului bugetului de stat se prevăd a fi direcţionate venituri din emisiunea netă a VMS pe piaţa primară în sumă a câte 1 500,0 mil. lei anual. Totodată, se preconizează răscumpărarea VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat în sumă de 260,0 mil. lei în anul 2021 şi 290,0 mil. lei în anul 2022. Concomitent, în anul 2021 vor fi răscumpărare VMS emise pentru crearea rezervei de lichiditate în sumă de 89,4 mil. lei.

Astfel, în perioada anilor 2021-2022 soldul datoriei de stat interne se va majora de la 26 857,9 mil. lei la finele anului 2021 până la 28 067,9 mil. lei la finele anului 2022.

Victor Ursu

capital.market.md

Sunt pensionară de patru ani, am activat la grădinuță în funcția de asistent de educator timp de 7 ani. Aveam contract individual de muncă pentru perioada 1 octombrie 2019 – 1 octombrie 2020. Pe 2 decembrie curent, m-am prezentat la serviciu, însă directoarea mi-a spus că de astăzi sunt eliberată în baza art. 86 y1 din Codul muncii, ea angajând o persoană fără studii în domeniu. Vreau să știu dacă am fost eliberată corect sau nu?

Raisa Crivoi, membru al FSEŞ, Râşcani

Deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limita de vârstă, potrivit art.86 alin. (1), lit. y1 din Codul muncii, constituie temei de sine stătător pentru desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată. Or, art.86 alin. (1), lit. y1 din Codul munci constituie un drept al angajatorului, dar nu o obligație pentru concedierea salariatului pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limită de vârstă.

Concedierea salariaților membri de sindicat pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limita de vârstă se admite doar cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate. În același timp, pentru concedierea salariatului pe motivul deținerii statutului de pen­sionar pentru limită de vârstă (art. 86 alin. (1), lit. y1) din Codul munci), angajatorul trebuie să asigure respectarea condițiilor legale în acest sens. Or, angajatorul urmează să dispună de probele necesare sau să poată dovedi faptul că salariatul respectiv are statut de pensionar pentru limită de vârstă, adică având vârsta și vechimea asigurată nece­sară, el beneficiază de pensie, iar pensia care i s-a stabilit sau de care beneficiază salariatul supus concedierii este pentru limită de vârstă, ci nu constituie un alt tip de pensie. În cazul în care angajatorul nu dis­pune de asemenea probe, art. 86 alin.(1), lit. y1) din Codul muncii nu poate fi aplicat ca temei pentru concedierea salariaților.

La rândul său, în cazul solicitării de către angajator a opiniei con­sultative, pentru concedierea salariaților în temeiul art. 86, alin. (1), lit. y1) din Codul muncii, organul sindical urmează să-și exprime opinia prin prisma respectării de către angajator a condițiilor necesare pen­tru aplicarea acestui temei de concediere a salariatului respectiv.

Angajarea unei alte persoane în funcția de asistent de educator care nu are studii în domeniu nu poate afecta dreptul angajatorului de a concedia salariatul pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limită de vârstă.

Ion PREGUZA

expert în Departamentul juridic al CNSM

vocea.md

Deputaţii au aprobat un proiect pentru modificarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, informează MOLDPRES.

Potrivit proiectului, va fi reintrodus premiul anual în mărime de 50% din salariul de bază, modul de acordare urmând să fie stabilit de Guvern.

Personalul unităților bugetare din stânga Nistrului, din satul Varnița, raionul Anenii Noi, satele Copanca și Hagimus, raionul Căușeni, din municipiul Bender, precum și din cadrul subdiviziunilor din raionul Dubăsari ale Ministerului Afacerilor Interne vor beneficia de salariu majorat cu 4 clase de salarizare succesive.

Proiectul prevede și sporuri lunare de până la 1100 de lei pentru titlul științific și științifico-didactic. Persoanele distinse cu titluri onorifice vor avea un spor lunar de până la 250 de lei.

Potrivit proiectului, salariile dădacelor, asistenților educatorilor, bibliotecarilor și muzeografilor se vor majora. Totodată, se vor egala clasele de salarizare pentru educatori, învățători și profesori. Se vor majora salariile pentru persoanele cu funcții de demnitate publică din autoritățile publice locale cu o populație sub 20 000 de locuitori.

Proiectul presupune costuri financiare estimate la circa 373,4 milioane de lei în calcul anual. Cheltuielile sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2020.

moldpres.md

Cota de export la UE de cereale prelucrate este executată la 596 %, dar cote pentru exportul de prune și struguri proaspete - la 100%, comunică mybusiness.md referitor la Ministerul economiei și Infrastructurii.

PRODUSE CARE FAC OBIECTUL UNUI MECANISM ÎMPOTRIVA ELUDĂRII
Denumirea produsului	Valoare Contingent	Valorificare (tone)    19.12.2019	Completare (%)	Contingent Total
Carne de porc	4500	0	0%	100%
Carne de pasăre	600	0	0%	100%
Produse Lactate	1700	0	0%	100%
Ouă în Coajă	7000	0	0%	100%
Ouă și albumine	400	0	0%	100%
Grîu, făina și aglomerate sub forma de pelete (Wheat)	75000	328783	438%	100%
Orz, făina și aglomerate sub forma de pelete (Barley)	70000	39502	56%	100%
Porumb, făina si aglomerate sub forma de pelete (Maize)	130000	278442	214%	100%
Zaharuri	37400	6158	16%	100%
Cereale prelucrate	2500	14901	596%	100%
Țigarete	1000	4	0%	100%
Produse lactate prelucrate	500	0	0%	100%
Zahăr prelucrat	4200	1554	37%	100%
Porumb zaharat (Sweet corn)	1500	2856	190%	100%
PRODUSE SUPUSE SCUTIRII ANUALE DE TAXE PENTRU CONTINGENTELE TARIFARE
Denumirea produsului	Valoare Contingent	Valorificare (tone)    19.12.2019	Completare (%)	Contingent Total
Tomate, în stare proaspătă sau refrigerată	2000	0	0%	100%
Usturoi în stare proaspătă sau refrigerată	220	0	0%	100%
Struguri de masă, proaspeți	10000	10000	100%	100%
Mere, proaspete, altele decât mere pentru fabricarea băuturilor fermentate sau nefermentate, prezentate în vrac, de la 16 septembrie la 15 decembrie	37759	2241	6%	100%
Prune, proaspete	10000	10000	100%	100%
Suc de struguri, incl. must, nefermentat, cu o valoare brix de maximum 30	465	0	0%	100%

În conformitate cu prevederile AA/DCFTA RM-UE, agenții economici beneficiază de scutiri anuale de taxe pentru contigentele tarifare pentru exportul de mărfuri, stipulate în anexa XV.

În contextul valorificării contingentelor tarifare la exportul de fructe în UE pe parcursul anului 2019, au fost exportate:

În contextul valorificării contingentelor tarifare la exportul de fructe în UE pe parcursul anului 2019, au fost exportate:
- 10000 tone struguri de masă din 10 000 tone (100%),
- 10000 tone prune, proaspete din 10000 tone (100 %).


La exportul de cereale prin utilizarea mecanismului de prevenire a eludării, în perioada anului 2019 (19.12.19) au fost înregistrate următoarele cifre:
a. Grâu, făina şi aglomerate sub formă de pelete - 328783 tone (438 % din totalul cotei stabilite 75 000 t.),
b. Orz, făina şi aglomerate sub formă de pelete – 39502 tone (56 % din totalul de 70 000 t.),
c. Porumb, făina şi aglomerate sub formă de pelete – 278442 tone (214 % din totalul de 130 000 t.),
d. Cereale prelucrate – 14901 tone (596 % din totalul de 2500 t.),
e. Porumb zaharat – 2856 tone (190 % din totalul de 1500 t.).

Mybusiness.md

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în cadrul conferinței de presă organizată astăzi, i-a menționat și pe moldoveni, vorbind despre atitudinea locuitorilor Rusiei față de migranții din Moldova, transmite Noi.md.

Șeful statului rus a fost întrebat despre migranți, menționîndu-se faptul că situația demografică din țară este complicată, și dacă trebuie de compensat declinul populației din contul fluxului de migranți din fostele republici sovietice, în special din republicile de sud, avînd în vedere faptul că comportamentul unora dintre aceștia provoacă nemulțumirea unei părți semnificative a cetățenilor ruși? Președintele a recunoscut că se pot face mult mai multe în ceea ce privește reglementarea fluxurilor de migranți și a menționat că există doar două abordări pentru îmbunătățirea situației demografice din lume: creșterea naturală a populației și migrația.

El a amintit că, de exemplu, în Canada există un întreg minister al migrației. Dar Canada nu-i acceptă pe toți la rînd, ci este importantă vîrsta, starea sănătății și studiile. Potrivit lui Vladimir Putin, abordarea selectivă este actuală și în Rusia. Președintele a menționat că persoanele care respectă și cunosc cultura rusă și vorbesc limba rusă se adaptează mai ușor în societatea rusă. „De aceea, în Rusia le este mai ușor belorușilor, ucrainenilor și moldovenilor. Iar populația locală are o atitudine mai calmă față de acești migranți", a spus președintele Federației Ruse.

El a recunoscut că cel mai greu se adaptează imigranții din Asia Centrală. Pentru ca această situație să se schimbe, președintele consideră importantă introducerea mai activă a cursurilor de limba rusă în aceste țări, deschiderea de școli rusești și crearea de filiale ale universităților ruse.

„Acest lucru este necesar pentru ca cei care vin în Rusia să se simtă confortabil și pentru ca „locuitorii țării să nu se enerveze atunci cînd se confruntă cu lipsă de respect față de cultura și istoria noastră”, a spus Vladimir Putin. Potrivit acestuia, același lucru se referă și la migranții din Caucazul de Nord, Daghestan. "Unii dintre ei se comportă așa cum nu s-ar comporta acasă", iar acest lucru de asemenea este neplăcut, a recunoscut președintele.

„Aceasta nu înseamnă ar trebui de interzis migrația. Economia are nevoie de fluxul de emigranți, deoarece lipsa unui număr suficient de specialiști calificați pe piața muncii astăzi este deja un factor obiectiv în menținerea creșterii economice. Dar migrația trebuie reglementată cu înțelepciune, este nevoie de o abordare sistematică”, a subliniat Vladimir Putin.

noi.md

Pentru acesta au votat 56 de deputați ai PDM și PSRM.

În cadrul dezbaterilor pentru lectura a doua au fost aprobați parametrii principali ai bugetului de stat -2020: veniturile, cheltuielile și deficitul nu au fost schimbate, s-au făcut doar unele redistribuiri ale banilor în cadrul anexelor privind cheltuielile pe articole. Astfel, veniturile statului se planifică să fie anul viitor de 44 miliarde 136,6 milioane de lei și se vor majora cu 3,5 miliarde de lei (+ 8,6%), comparativ cu cifrele bugetare actualizate pentru anul 2019, iar cheltuielile se vor ridica la 51 miliarde 551,9 milioane de lei și vor crește cu 5,2 miliarde de lei (+ 11,2%). Deficitul bugetului de stat va fi de 7 mlrd 415,3 mln lei (3,25% din PIB). Proiectul de lege privind bugetul de stat pentru 2020 a fost elaborat, ținând cont de prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici, conform cărora creșterea PIB-ului în 2020 va fi de 3,8%, iar inflația medie anuală va constitui 5,7%. Se preconizează că exportul va crește cu 9%, importul - cu 7,1%, iar salariul mediu lunar nominal - cu 8,7%. Pentru lectura a doua, de la deputați și comisii parlamentare au parvenit 131 de amendamente și 2 avize, prin care se solicitau mijloace suplimentare în sumă de 3 mlrd 578,7 mln lei. Guvernul a susținut 73 de amendamente în sumă de 98 mln 466,1 mii de lei.

Amendamentele aprobate prevăd alocarea banilor suplimentari pentru transferuri bugetelor locale pentru acoperirea necesităților de finanțare stringente ale localităților pentru dezvoltarea infrastructurii. Se estimează că veniturile obținute de stat din taxe și impozite vor fi în anul viitor de 40,5 mlrd lei (91,8% din suma totală a veniturilor). Moldova planifică să obțină în 2020 credite externe pentru suport bugetar și realizarea proiectelor finanțate din surse externe în sumă totală de 9 mlrd 296,7 mln lei (echivalentul a $503,4 mln). În același timp, se planifică obținerea de împrumuturi externe pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe pentru 7 mlrd 17,2 mln lei (echivalentul a 379,9 mln USD), iar pentru sprijin bugetar - 2 mlrd 279,5 mln lei (echivalentul a 123,4 mln USD) ). În plus, Moldova intenționează să primească în 2020 granturi la buget în valoare totală de 1 mlrd 773,5 mln lei, inclusiv granturi pentru suport bugetar în sumă de 968,8 mln lei (echivalentul a 43 mln euro) și granturi pentru finanțarea proiectelor din surse externe - 804,7 mln lei (echivalentul a 43,6 mln USD). Vicepremierul, ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, a precizat că deficitul bugetului de stat va fi în 2020 de peste 7,4 mlrd lei, inclusiv pentru componenta de bază 2,6 mlrd lei (35% din deficitul total). Proiectele finanțate din surse externe vor fi de 4,8 mlrd lei în structura totală a deficitului.

Deficitul bugetar în 2020 va fi acoperit de surse externe - venituri din împrumuturi pentru a sprijini bugetul și implementarea proiectelor finanțate din surse externe, precum și surse interne - emiterea de titluri de stat și venituri din privatizare. Se așteaptă ca la sfârșitul anului 2020, soldul datoriei publice totale să nu depășească 67,5 mlrd lei (29,6% din PIB), în timp ce datoria publică internă să nu depășească 25,7 mlrd lei, iar datoria publică externă, exprimată în lei, nu mai mult de 41,82 mlrd lei. 

InfoMarket

Comercianţii profită de graba cumpărătorilor sau de amatorii de chilipiruri. Agenţia pentru Protecţia Consumatorului trage un semnal de alarmă şi ne îndeamnă să fim vigilenţi. A fost a deschis şi un ghişeu unic unde se pot cere sfaturi sau se pot depune reclamaţii.

Inspectorii de la Protecţia Consumatorului spun că pieţele din Chişinău sunt un adevărat paradis pentru cei ce vând produse contrafăcute. De la alimente, pâna la haine, încălţăminte sau jucării. Marfă de proastă calitate şi fără acte de provenineţă este şi în multe magazine.

Agenţia pentru Protecţia Consumatorului şi-a deschis porţile pentru a oferi ajutor celor interesaţi. Mai mulţi elevi şi studenţii din Chişinău au învăţat să facă diferenţa între produsele originale de cele false.

La Agenţia pentru Protecţia Consumatarului se fac, în medie, cam 40 de sesizări în fiecare zi. Sunt tot mai mulţi cetăţeni nemulţumiţi şi de aceea a mai fost lansat un număr de telefon la care se pot face reclamaţii - 022.51.51

Agenţia a deschis şi un ghişeu unic unde oferă consultaţii şi se pot depune sesizări.

Anul trecut, 241 de cazuri au fost soluţionate pe cale amiabilă. În alte 80 de cazuri s-a ajuns în instanţele de judecată.

tvrmoldova.md