Dacă Republica Moldova ar intenţiona să plătească în acest moment toată datoria publică acumulată, fiecare cetăţean al Republicii Moldova ar trebui să scoată din buzunar 16,8 mii de lei, adică 966 USD. Suma este mai mare cu 22,3% în semestrul unu al anului 2019 faţă de perioada similară a anului 2016, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Datoria publică a Republicii Moldova a crescut considerabil an de an. Autorităţile se laudă că ţara noastră are una din cele mai mici datorii la nivelul statelor din regiune, raportat la produsul intern brut. Cu toate acestea, datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că datoria statului, care va trebui plătită de fiecare moldovean, creşte în mod continuu.

Spre comparaţie, în anul 2016 datoria în contul unui moldovean era de numai 12140 lei, dar trebuie să ţinem cont că statistic şi populaţia ţării era mai numeroasă atunci. În comparaţie cu statele din UE spre care tinde Republica Moldova, cele mai ridicate niveluri ale ponderii datoriei publice guvernamentale în PIB le înregistrează Grecia (178,6%), Italia (131,8%), Portugalia (125,7%), Belgia (103,1%), Spania (98,3%), Franţa (97%) şi Marea Britanie (87,7%). Un nivel mai scăzut al datoriei publice guvernamentale înregistrează România (35%), Cehia (34,6%), Bulgaria (25,4%), Luxemburg (23%) şi Estonia (9%).

Nominal, datoria scade pe fundalul reducerii finanţărilor externe

Majorarea soldului datoriei sectorului public în anul 2019 a fost condiţionată de majorarea soldului datoriei de stat (2368,4 mil. lei sau 4,6% comparativ cu sfârşitul anului 2018), aceasta continuând să înregistreze o pondere majoritară în totalul datoriei sectorului public (90,7%). Celelalte componente ale sectorului precum datoria BNM, întreprinderilor sectorului public şi unităţilor administrativ-teritoriale au înregistrat valori diminuate comparativ cu cele de la sfârşitul anului 2018.

Totodată, diminuarea soldului datoriei de stat în valori nominale se datorează atât diminuării intrărilor de împrumuturi de stat externe pentru finanţarea proiectelor investiţionale, cât şi diminuării finanţării interne nete pozitive, aprobată pentru anul 2019. Astfel, pentru anul 2019 se estimează că finanţarea externă netă va constitui 192,6 mil. dolari SUA, cu 53,8 mil. dolari SUA sau 21,8% mai puţin decât valoarea aprobată, iar finanţarea internă netă va înregistra o diminuare de 1545,5 mil. lei sau cu 60,8% pe fonul renunţării la emisiunea VMS suplimentare pentru completarea rezervei de lichidităţi. Din totalul intrărilor brute prognozate pentru anul 2019, 53,1% se vor îndrepta spre finanţarea proiectelor investiţionale, iar 46,9% – pentru suport bugetar.

“La finele anului 2019, soldul datoriei de stat va fi compus preponderent din datorie de stat pe termen lung şi cu rată fixă a dobânzii, asigurându-se încadrarea în limitele stabilite în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu 2019-2021. Astfel că, la situaţia din 31 decembrie 2019, datoria de stat scadentă în decurs de un an nu va depăşi 25,0% din total, iar datoria de stat cu rata dobânzii variabilă nu va depăşi 40,0% din total. Pentru VMS emise pe piaţa primară rata medie a dobânzii poate constitui aproximativ 6,3% anual, pentru împrumuturile externe fixe – aproximativ 2,0% anual, iar pentru datoria externă variabilă – rata dobânzii va oscila în dependenţă de evoluţia ratelor internaţionale precum Libor 6 months şi Euribor 6 months. În dependenţă de cererea pieţei, Ministerul Finanţelor în continuare va susţine majorarea ponderii obligaţiunilor de 2,3 şi 5 ani în circulaţie cu rată fixă a dobânzii, în anul 2019 emisiunile fiind prognozate în totalitate în monedă naţională”, potrivit proiectului Bugetului pentru anul 2020.

Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2019 va constitui 28,1%, dintre care 11,6% – datorie de stat internă şi 16,5% – datorie de stat externă. Cheltuielile legate de serviciul datoriei de stat în anul 2019 se estimează în sumă de 1 669,6 mil. lei, ceea ce constituie o diminuare cu 275,0 mil. lei sau cu 14,1% comparativ cu valoarea aprobată pentru anul 2019.

Împrumuturile externe, perfuzia Moldovei – 62%

Conform estimărilor, soldul datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2020 nu va depăşi 67 528,2 mil. lei, dintre care 61,9% datorie de stat externă şi 38,1% – datorie de stat internă, înregistrând o majorare cu 9 245,7 mil. lei faţă de valoarea precizată pentru sfârşitul anului 2019, preponderent din contul finanţării externe nete pozitive prognozate pentru anul următor.

La finele anului 2020, soldul datoriei de stat va fi în continuare compus preponderent din datorie de stat pe termen lung şi cu rată fixă a dobânzii. Pentru VMS emise pe piaţa primară, rata medie a dobânzii poate constitui aproximativ 7,0% anual, pentru împrumuturile externe fixe – aproximativ 2% anual, iar pentru datoria externă variabilă rata dobânzii va oscila în dependenţă de evoluţia ratelor internaţionale precum Libor 6 months şi Euribor 6 months. În dependenţă de cererea pieţei, se va tinde în continuare spre majorarea ponderii obligaţiunilor de 2, 3 şi 5 ani în circulaţie cu rată fixă a dobânzii, în anul 2020 emisiunile fiind prognozate în totalitate în monedă naţională. Împrumuturile externe noi care vor fi contractate, vor avea maturitatea de minim 15 ani, preferinţă fiind acordată creditorilor multilaterali.

Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2020 se va încadra în valoarea de 29,6%, cu 1,5 p.p. mai mult faţă de cea precizată pentru finele anului 2019.

Pentru anul 2021, se estimează că soldul datoriei de stat se va majora cu 10,4%, iar în 2022 acesta se va majora cu 9,7% şi va constitui 81 828,4 mil. lei, situându-se la nivelul de 30,2% pondere în PIB.

Pe parcursul anului 2020 vor fi valorificate împrumuturi de stat externe în sumă de 9 296,7 mil. lei (echivalentul a 503,3 mil. dolari SUA) şi rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 2 916,4 mil. lei (echivalentul a 157,9 mil. dolari SUA). Ca urmare, la situaţia din 31 decembrie 2020, conform estimărilor, soldul datoriei de stat externe nu va depăşi 41 820,9 mil. lei (echivalentul a 2208,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o majorare cu 7 591,5 mil. lei (echivalentul a 306,4 mil. dolari SUA) sau cu 22,2% faţă de plafonul precizat al datoriei de stat externe la situaţia din 31 decembrie 2019. În valori nominale, majorarea plafonului datoriei de stat externe se explică prin depăşirea sumelor intrărilor externe preconizate pentru anul 2019 faţă de rambursările pentru acelaşi an. Totodată, ca pondere în PIB, se estimează că soldul datoriei de stat externe va înregistra la finele anului 2020 o majorare cu 1,8 p.p. faţă de valoarea precizată pentru anul 2019 şi nu va depăşi 18,3%.

În anul 2020 se preconizează emisiunea netă a VMS pe piaţa primară în sumă de 2000,0 mil. lei, răscumpărarea VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat în sumă de 240,0 mil. lei, precum şi răscumpărarea VMS pentru crearea rezervei de lichiditate în sumă de 105,8 mil. lei. Astfel, la situaţia din 31 decembrie 2020, conform estimărilor, soldul datoriei de stat interne nu va depăşi 25 707,3 mil. lei sau 11,3% în PIB.

În perioada anilor 2021-2022, în scopul finanţării deficitului bugetului de stat se prevăd a fi direcţionate venituri din emisiunea netă a VMS pe piaţa primară în sumă a câte 1 500,0 mil. lei anual. Totodată, se preconizează răscumpărarea VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat în sumă de 260,0 mil. lei în anul 2021 şi 290,0 mil. lei în anul 2022. Concomitent, în anul 2021 vor fi răscumpărare VMS emise pentru crearea rezervei de lichiditate în sumă de 89,4 mil. lei.

Astfel, în perioada anilor 2021-2022 soldul datoriei de stat interne se va majora de la 26 857,9 mil. lei la finele anului 2021 până la 28 067,9 mil. lei la finele anului 2022.

Victor Ursu

capital.market.md

Sunt pensionară de patru ani, am activat la grădinuță în funcția de asistent de educator timp de 7 ani. Aveam contract individual de muncă pentru perioada 1 octombrie 2019 – 1 octombrie 2020. Pe 2 decembrie curent, m-am prezentat la serviciu, însă directoarea mi-a spus că de astăzi sunt eliberată în baza art. 86 y1 din Codul muncii, ea angajând o persoană fără studii în domeniu. Vreau să știu dacă am fost eliberată corect sau nu?

Raisa Crivoi, membru al FSEŞ, Râşcani

Deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limita de vârstă, potrivit art.86 alin. (1), lit. y1 din Codul muncii, constituie temei de sine stătător pentru desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată. Or, art.86 alin. (1), lit. y1 din Codul munci constituie un drept al angajatorului, dar nu o obligație pentru concedierea salariatului pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limită de vârstă.

Concedierea salariaților membri de sindicat pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limita de vârstă se admite doar cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate. În același timp, pentru concedierea salariatului pe motivul deținerii statutului de pen­sionar pentru limită de vârstă (art. 86 alin. (1), lit. y1) din Codul munci), angajatorul trebuie să asigure respectarea condițiilor legale în acest sens. Or, angajatorul urmează să dispună de probele necesare sau să poată dovedi faptul că salariatul respectiv are statut de pensionar pentru limită de vârstă, adică având vârsta și vechimea asigurată nece­sară, el beneficiază de pensie, iar pensia care i s-a stabilit sau de care beneficiază salariatul supus concedierii este pentru limită de vârstă, ci nu constituie un alt tip de pensie. În cazul în care angajatorul nu dis­pune de asemenea probe, art. 86 alin.(1), lit. y1) din Codul muncii nu poate fi aplicat ca temei pentru concedierea salariaților.

La rândul său, în cazul solicitării de către angajator a opiniei con­sultative, pentru concedierea salariaților în temeiul art. 86, alin. (1), lit. y1) din Codul muncii, organul sindical urmează să-și exprime opinia prin prisma respectării de către angajator a condițiilor necesare pen­tru aplicarea acestui temei de concediere a salariatului respectiv.

Angajarea unei alte persoane în funcția de asistent de educator care nu are studii în domeniu nu poate afecta dreptul angajatorului de a concedia salariatul pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limită de vârstă.

Ion PREGUZA

expert în Departamentul juridic al CNSM

vocea.md

Deputaţii au aprobat un proiect pentru modificarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, informează MOLDPRES.

Potrivit proiectului, va fi reintrodus premiul anual în mărime de 50% din salariul de bază, modul de acordare urmând să fie stabilit de Guvern.

Personalul unităților bugetare din stânga Nistrului, din satul Varnița, raionul Anenii Noi, satele Copanca și Hagimus, raionul Căușeni, din municipiul Bender, precum și din cadrul subdiviziunilor din raionul Dubăsari ale Ministerului Afacerilor Interne vor beneficia de salariu majorat cu 4 clase de salarizare succesive.

Proiectul prevede și sporuri lunare de până la 1100 de lei pentru titlul științific și științifico-didactic. Persoanele distinse cu titluri onorifice vor avea un spor lunar de până la 250 de lei.

Potrivit proiectului, salariile dădacelor, asistenților educatorilor, bibliotecarilor și muzeografilor se vor majora. Totodată, se vor egala clasele de salarizare pentru educatori, învățători și profesori. Se vor majora salariile pentru persoanele cu funcții de demnitate publică din autoritățile publice locale cu o populație sub 20 000 de locuitori.

Proiectul presupune costuri financiare estimate la circa 373,4 milioane de lei în calcul anual. Cheltuielile sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2020.

moldpres.md

Cota de export la UE de cereale prelucrate este executată la 596 %, dar cote pentru exportul de prune și struguri proaspete - la 100%, comunică mybusiness.md referitor la Ministerul economiei și Infrastructurii.

În conformitate cu prevederile AA/DCFTA RM-UE, agenții economici beneficiază de scutiri anuale de taxe pentru contigentele tarifare pentru exportul de mărfuri, stipulate în anexa XV.

În contextul valorificării contingentelor tarifare la exportul de fructe în UE pe parcursul anului 2019, au fost exportate:

În contextul valorificării contingentelor tarifare la exportul de fructe în UE pe parcursul anului 2019, au fost exportate:
- 10000 tone struguri de masă din 10 000 tone (100%),
- 10000 tone prune, proaspete din 10000 tone (100 %).


La exportul de cereale prin utilizarea mecanismului de prevenire a eludării, în perioada anului 2019 (19.12.19) au fost înregistrate următoarele cifre:
a. Grâu, făina şi aglomerate sub formă de pelete - 328783 tone (438 % din totalul cotei stabilite 75 000 t.),
b. Orz, făina şi aglomerate sub formă de pelete – 39502 tone (56 % din totalul de 70 000 t.),
c. Porumb, făina şi aglomerate sub formă de pelete – 278442 tone (214 % din totalul de 130 000 t.),
d. Cereale prelucrate – 14901 tone (596 % din totalul de 2500 t.),
e. Porumb zaharat – 2856 tone (190 % din totalul de 1500 t.).

Mybusiness.md

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în cadrul conferinței de presă organizată astăzi, i-a menționat și pe moldoveni, vorbind despre atitudinea locuitorilor Rusiei față de migranții din Moldova, transmite Noi.md.

Șeful statului rus a fost întrebat despre migranți, menționîndu-se faptul că situația demografică din țară este complicată, și dacă trebuie de compensat declinul populației din contul fluxului de migranți din fostele republici sovietice, în special din republicile de sud, avînd în vedere faptul că comportamentul unora dintre aceștia provoacă nemulțumirea unei părți semnificative a cetățenilor ruși? Președintele a recunoscut că se pot face mult mai multe în ceea ce privește reglementarea fluxurilor de migranți și a menționat că există doar două abordări pentru îmbunătățirea situației demografice din lume: creșterea naturală a populației și migrația.

El a amintit că, de exemplu, în Canada există un întreg minister al migrației. Dar Canada nu-i acceptă pe toți la rînd, ci este importantă vîrsta, starea sănătății și studiile. Potrivit lui Vladimir Putin, abordarea selectivă este actuală și în Rusia. Președintele a menționat că persoanele care respectă și cunosc cultura rusă și vorbesc limba rusă se adaptează mai ușor în societatea rusă. „De aceea, în Rusia le este mai ușor belorușilor, ucrainenilor și moldovenilor. Iar populația locală are o atitudine mai calmă față de acești migranți", a spus președintele Federației Ruse.

El a recunoscut că cel mai greu se adaptează imigranții din Asia Centrală. Pentru ca această situație să se schimbe, președintele consideră importantă introducerea mai activă a cursurilor de limba rusă în aceste țări, deschiderea de școli rusești și crearea de filiale ale universităților ruse.

„Acest lucru este necesar pentru ca cei care vin în Rusia să se simtă confortabil și pentru ca „locuitorii țării să nu se enerveze atunci cînd se confruntă cu lipsă de respect față de cultura și istoria noastră”, a spus Vladimir Putin. Potrivit acestuia, același lucru se referă și la migranții din Caucazul de Nord, Daghestan. "Unii dintre ei se comportă așa cum nu s-ar comporta acasă", iar acest lucru de asemenea este neplăcut, a recunoscut președintele.

„Aceasta nu înseamnă ar trebui de interzis migrația. Economia are nevoie de fluxul de emigranți, deoarece lipsa unui număr suficient de specialiști calificați pe piața muncii astăzi este deja un factor obiectiv în menținerea creșterii economice. Dar migrația trebuie reglementată cu înțelepciune, este nevoie de o abordare sistematică”, a subliniat Vladimir Putin.

noi.md

Pentru acesta au votat 56 de deputați ai PDM și PSRM.

În cadrul dezbaterilor pentru lectura a doua au fost aprobați parametrii principali ai bugetului de stat -2020: veniturile, cheltuielile și deficitul nu au fost schimbate, s-au făcut doar unele redistribuiri ale banilor în cadrul anexelor privind cheltuielile pe articole. Astfel, veniturile statului se planifică să fie anul viitor de 44 miliarde 136,6 milioane de lei și se vor majora cu 3,5 miliarde de lei (+ 8,6%), comparativ cu cifrele bugetare actualizate pentru anul 2019, iar cheltuielile se vor ridica la 51 miliarde 551,9 milioane de lei și vor crește cu 5,2 miliarde de lei (+ 11,2%). Deficitul bugetului de stat va fi de 7 mlrd 415,3 mln lei (3,25% din PIB). Proiectul de lege privind bugetul de stat pentru 2020 a fost elaborat, ținând cont de prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici, conform cărora creșterea PIB-ului în 2020 va fi de 3,8%, iar inflația medie anuală va constitui 5,7%. Se preconizează că exportul va crește cu 9%, importul - cu 7,1%, iar salariul mediu lunar nominal - cu 8,7%. Pentru lectura a doua, de la deputați și comisii parlamentare au parvenit 131 de amendamente și 2 avize, prin care se solicitau mijloace suplimentare în sumă de 3 mlrd 578,7 mln lei. Guvernul a susținut 73 de amendamente în sumă de 98 mln 466,1 mii de lei.

Amendamentele aprobate prevăd alocarea banilor suplimentari pentru transferuri bugetelor locale pentru acoperirea necesităților de finanțare stringente ale localităților pentru dezvoltarea infrastructurii. Se estimează că veniturile obținute de stat din taxe și impozite vor fi în anul viitor de 40,5 mlrd lei (91,8% din suma totală a veniturilor). Moldova planifică să obțină în 2020 credite externe pentru suport bugetar și realizarea proiectelor finanțate din surse externe în sumă totală de 9 mlrd 296,7 mln lei (echivalentul a $503,4 mln). În același timp, se planifică obținerea de împrumuturi externe pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe pentru 7 mlrd 17,2 mln lei (echivalentul a 379,9 mln USD), iar pentru sprijin bugetar - 2 mlrd 279,5 mln lei (echivalentul a 123,4 mln USD) ). În plus, Moldova intenționează să primească în 2020 granturi la buget în valoare totală de 1 mlrd 773,5 mln lei, inclusiv granturi pentru suport bugetar în sumă de 968,8 mln lei (echivalentul a 43 mln euro) și granturi pentru finanțarea proiectelor din surse externe - 804,7 mln lei (echivalentul a 43,6 mln USD). Vicepremierul, ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, a precizat că deficitul bugetului de stat va fi în 2020 de peste 7,4 mlrd lei, inclusiv pentru componenta de bază 2,6 mlrd lei (35% din deficitul total). Proiectele finanțate din surse externe vor fi de 4,8 mlrd lei în structura totală a deficitului.

Deficitul bugetar în 2020 va fi acoperit de surse externe - venituri din împrumuturi pentru a sprijini bugetul și implementarea proiectelor finanțate din surse externe, precum și surse interne - emiterea de titluri de stat și venituri din privatizare. Se așteaptă ca la sfârșitul anului 2020, soldul datoriei publice totale să nu depășească 67,5 mlrd lei (29,6% din PIB), în timp ce datoria publică internă să nu depășească 25,7 mlrd lei, iar datoria publică externă, exprimată în lei, nu mai mult de 41,82 mlrd lei. 

InfoMarket

Comercianţii profită de graba cumpărătorilor sau de amatorii de chilipiruri. Agenţia pentru Protecţia Consumatorului trage un semnal de alarmă şi ne îndeamnă să fim vigilenţi. A fost a deschis şi un ghişeu unic unde se pot cere sfaturi sau se pot depune reclamaţii.

Inspectorii de la Protecţia Consumatorului spun că pieţele din Chişinău sunt un adevărat paradis pentru cei ce vând produse contrafăcute. De la alimente, pâna la haine, încălţăminte sau jucării. Marfă de proastă calitate şi fără acte de provenineţă este şi în multe magazine.

Agenţia pentru Protecţia Consumatorului şi-a deschis porţile pentru a oferi ajutor celor interesaţi. Mai mulţi elevi şi studenţii din Chişinău au învăţat să facă diferenţa între produsele originale de cele false.

La Agenţia pentru Protecţia Consumatarului se fac, în medie, cam 40 de sesizări în fiecare zi. Sunt tot mai mulţi cetăţeni nemulţumiţi şi de aceea a mai fost lansat un număr de telefon la care se pot face reclamaţii - 022.51.51

Agenţia a deschis şi un ghişeu unic unde oferă consultaţii şi se pot depune sesizări.

Anul trecut, 241 de cazuri au fost soluţionate pe cale amiabilă. În alte 80 de cazuri s-a ajuns în instanţele de judecată.

tvrmoldova.md

Cele mai solicitate puncte vamale ale Republicii Moldova de la hotarul cu România vor fi modernizate, în următorii trei ani. Este vorba de cele de la Sculeni, Giurgiulești și Leușeni. Anunțul a fost făcut astăzi de conducerea Serviciului Vamal, în cadrul unei conferințe de presă. Valoarea totală a proiectului este de 10 milioane de euro, bani care vor fi alocați în părți egale de către cele două țări.

Din cele cinci milioane de euro alocate de țara noastră pentru reconstrucția punctelor de trecere a frontierei 3,2 milioane sunt obținute de la Uniunea Europeană, cu titlu de grant. Restul sumei a fost alocată din bugetul de stat. Potrivit directorului adjunct al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, procesul de reconstrucție a vămilor face parte din măsurile prevăzute în Acordul de Asociere cu UE.

Postul vamal Sculeni va fi principalul beneficiar al proiectului, deoarece va obține 70 la sută din suma finanțărilor. Asta pentru că înregistrează cel mai mare flux de oameni și mașini. După trei ani de lucrări, autoritățile promit că acest punct vamal își va dubla capacitățile de traversare.

"Acesta va dispune de 16 piste de control, comparativ cu opt, câte sunt în prezent, pe fiecare sens de ieșire sau intrare în țara noastră. Deci vor fi create câte trei artere pentru autoturisme, o arteră pentru autocare, o arteră pentru corpul dimplomatic și încă trei artere pentru camioanele marfare, dintre care două vor fi destinate agenților economici autorizați. Noua construcție va include și o clădire administrativă modernă cu birouri pentru angajații agențiilor de control din post, spații pentru controlul bagajelor și călătorilor, precum și încăperi pentru persoanele reținute sau solicitanții de azil", spune Iurie Ceban.

La eveniment au participat și reprezentanți ai României. Ei spun că, în urma procesului de modernizare, punctele de trecere a frontierei vor oferi mai multă siguranță, inclusiv din perspectiva combaterii criminalității organizate.

Potrivit datelor prezentate de Poliția de Frontieră, săptămâna trecută, cele trei puncte vamale care urmează a fi modernizate au fost traversate de peste 130 de mii de oameni.

NTV Moldova

După ce Guvernul Sandu a decis impozitarea tichetelor de masă, premierul Chicu a anunţat astăzi la Forumul Economic creşterea plafonului zilnic pentru un tichet. De la 1 ianuarie 2020, angajaţii din sectorul privat vor primi tichete de masă de 55 de lei, faţă de 45 de lei, cît e valoarea din prezent, transmite NOI.md cu referire la publika.md.

"Această concluzie vine în urma vizitelor în teritoriu şi la agenţii economici. Ei au cerut să revenim la tichete şi să stimulăm în aşa fel menţinerea forţei de muncă în Republica Moldova", a spus premierul, Ion Chicu. Guvernul Maiei Sandu a decis impozitarea tichetelor, pe motiv că nu ar aduce niciun beneficiu angajatorului sau angajatului. Măsura face parte din acordul cu FMI. Astfel că angajatorul plăteşte o contribuţie socială de 18 la sută, iar angajatul de 6%. Tichetul de masă este oferit ca supliment la salariu și poate fi folosit în localuri, cantine sau rețele de magazine. Proiectul de lege privind tichetele de masă a fost iniţiat de fostul preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu. Tot astăzi, prim-ministrul Ion Chicu a anunţat că de la anul va fi extins Programul Prima Casă pentru angajaţii din sectorul privat.

"Din păcate, începînd din luna august, guvernarea a dat nişte semnale nu prea încurajatoare privind acest proiect. Ritmurile au scăzut, noi o să revenim la acest program, pentru şi asta este o metodă de a menţine tinerii în Republica Moldova", a menţionat premierul. Programul guvernamental "Prima Casă" a fost lansat la iniţiativa premierului Pavel Filip, în martie 2018.

Potrivit regulamentului, beneficiarii care au pînă la 45 de ani, trebuie să aibă o contribuţie iniţială de pînă la zece la sută din valoarea contractului. Costul maxim al locuinţei poate fi de un milion de lei. Ulterior, programul a fost extins, iar statul oferă compensaţii bugetarilor şi familiilor cu mulţi copii. În acest an, autorităţile şi-au propus să ajute trei mii de oameni să îşi cumpere o locuinţă prin programul "Prima Casă".

noi.md

Curtea Europeană a Dreputilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Roman v. Republica Moldova.

Potrivit circumstanțelor cauzei, în anul 2003 administratorii unui restaurant au efectuat mai multe lucrări de reconstrucție a acestuia, în rezultatul cărora apartamentul reclamantei, amplasat în imediata vecinătate, a fost deteriorat. Reclamanta a depus mai multe plângeri în fața autorităților în legătură cu acest fapt.

Potrivit raportului de expertiză tehnică, expertul tehnic a identificat două cauze posibile ale apariției fisurilor din apartamentul reclamantei. Prima cauză se referă la lipsa unei conexiuni între acoperișul restaurantului și cel al apartamentului reclamantei, iar a doua cauză este legată de reconstrucția neautorizată a apartamentului nr. 6, care avea un perete comun cu apartamentul reclamantei. De asemenea, expertul a concluzionat că starea tehnică a construcției corespundea cu cerințele normelor cu privire la durabilitate și stabilitate, iar lucrările de reconstrucție a restaurantului nu puteau provoca deteriorarea apartamentului reclamantei.

În perioada 2004-2005, reclamanta s-a plâns autorităților cu privire la zgomotul provocat de activitatea restaurantului și nerespectarea orelor de program. Directorul restaurantului a fost sancționat de mai multe ori pentru tulburarea liniștii în timpul nopții, iar primarul orașului Chișinău a decis să stabilească programul de închidere a restaurantului la ora 23:00. Cu toate acestea, reclamanta a susținut că orele de închidere a restaurantului nu au fost respectate, iar autoritățile naționale nu ar fi întreprins măsurile necesare pentru a remedia această problemă.

La 14 martie 2004, reclamanta a inițiat o acțiune în judecată, solicitând despăgubiri pentru prejudiciul material provocat locuinței sale în rezultatul efectuării lucrărilor de reconstrucție a restaurantului, precum și pentru prejudiciul moral provocat de nivelul ridicat de zgomot în timpul activității restaurantului.

La 19 decembrie 2005, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a admis acțiunea reclamantei și a dispus încasarea în beneficiul acesteia a prejudiciului material și moral solicitat.

La 25 aprilie 2006, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de către directorul restaurantului, a respins apelul reclamantei, a casat integral hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre prin care acțiunea reclamantei cu privire la recuperarea prejudiciului material și moral a fost respinsă.

La 11 octombrie 2006, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel din 25 aprilie 2006, menționând că, potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică, starea tehnică a construcției corespundea cerințelor normelor cu privire la durabilitate și stabilitate, iar lucrările de reconstrucție a restaurantului nu puteau provoca slăbirea casei de locuit a reclamantei. Instanța de recurs nu a motivat plângerile reclamantei cu privire la zgomotul provocat de activitatea restaurantului.

În fața Curții, reclamanta s-a plâns în baza Articolelor 6, 8 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), invocând că deciziile Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2006 și a Curții Supreme de Justiție din 11 octombrie 2006 nu fuseseră motivate suficient și că autoritățile naționale nu au întreprins măsurile necesare în vederea contracarării incidentelor de tulburare a liniștii pe timp de noapte în urma activității restaurantului.

Guvernul a contestat plângerea reclamantei în baza Articolului 6 § 1 din Convenție, menționând că deciziile instanțelor naționale de judecată fuseseră motivate suficient.

În opinia Curții, instanțele naționale au examinat în mod corect toate probele reclamantei, ultima nereușind să-și justifice acțiunea. Ținând cont de circumstanțele cauzei, Curtea a conchis că deciziile instanțelor naționale nu păreau să fi fost arbitrare, declarând acest capăt de cerere inadmisibil, în conformitate cu Articolul 35 §§ 3 (a) și 4 din Convenție.

Cu referire la plângerea reclamantei în baza Articolului 8 din Convenție, Guvernul a susținut că autoritățile naționale nu au rămas pasive la plângerile reclamantei și au întreprins toate măsurile necesare în vederea protecției dreptului reclamantei la viața privată și de familie.

Astfel, Curtea a constatat că inconvenientele suferite de către reclamantă cu privire la activitatea restaurantului au fost suficient de serioase, impunând autorităților naționale obligația de a adopta măsuri pentru respectarea dreptului reclamantei la viața privată și de familie. Prin urmare, Curtea a conchis că autoritățile naționale nu și-au îndeplinit obligațiile pozitive în baza Articolului 8 din Convenție.

În consecință, ea a hotărât că a avut loc o încălcare a Articolului 8 din Convenție, acordându-i reclamantei 4.500 euro pentru prejudiciul moral și 1.685 euro pentru costuri și cheltuieli. Ținând cont de constatarea încălcării Articolului 8 din Convenție, Curtea a conchis că nu este necesar să se pronunțe separat asupra plângerii reclamantei în baza Articolului 13 din Convenție.

În prezent, hotărârea este disponibilă în limba franceză și poate fi accesată pe pagina web a Curții.

Rezumatul hotărârii a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

bizlaw.md