Trecerea la televiziunea digitală ar putea fi amînată, deoarece autoritățile nu sînt gata să încheie procesul în data de 1 martie, așa cum asigurau anterior.

O recunoaște preşedintele Comisiei parlamentare Cultură şi Mass- Media, Adrian Lebedinschi, care spune că transferul va fi efectuat în proporție de cel mult 5 la sută, față de 20, cum era planificat. "Cinci procente, noi mai reuşim luna aceasta să le acoperim, dar cred că integral 20 la sută, nu vom reuşi. Nu văd cum noi să reuşim, să acoperim integral tot teritoriul Republicii Moldova şi mă tem că o să lăsăm iarăşi cetăţenii fără sursă de informaţii, dacă pînă în prezent, ei aveau măcar Moldova 1, mă tem ca de la întîi martie nu vor avea în general sursă de informare. Poate ar fi soluţie să mai prelungim o lună, două, trei cît este necesar", a spus preşedintele Comisiei, Cultură, Educaţie, Cercetare, Tineret, Sport şi Mass-Media, Adrian Lebedinschi. Secretarul de stat al Ministerul Economiei, Vitalie Tarlev, a refuzat să ofere un comentariu, dar a precizat că, din punct de vedere tehnic, autoritățilesînt pregătite în proporție de 95 la sută să treacă la televiziunea digitală. Unii experți în audiovizual consideră că la baza tergiversăriisînt nu atît factorii tehnici, cît cei politici.

"Sper că această decizie de amînare sau mă rog viitoarea decizie de amînare va ţine clar de condiţiile tehnice şi condiţiile financiare şi nu de interesele politice a deţinerii celorlalte două reţele naţionale, care au fost atribuite deja: Primul în Moldova şi la TVR. Cunoaştem cu toţii că "Primul în Moldova" este afiliat domnului preşedinte", a spus expertul mass-media, Dumitru Ţîra. Contactată de postul nostru de televiziune pentru o reacţie, Carmena Lupei, purtătorul de cuvînt al preşedintelui Igor Dodon a întrerupt apelul şi a trimis un sms prin care ne-a informat că este ocupată. Ţara noastră urma să treacă la televiziunea digitală terestră încă în anul 2015.

Asta după ce Republica Moldova a semnat, în 2006, Acordul Conferinței Regionale pentru Radiocomunicații cu alte peste 100 de țări. În Republica Moldova s-au dat mai multe termene pentru punerea în aplicare a acestui angajament. În prezent, doar cîteva posturi TV emit în format digital, iar printre acestea sînt: Publika TV, Prime, Canal2, CANAL 3, dar acces la ele pot avea doar oamenii cu televizoare moderne, cu adaptoare incorporate sau cei care au televizoare vechi şi convertoare externe.

noi.md

Un avocat din capitală a ajuns în izolatorul CNA, după ce ar fi pretins 14.000 de euro, de la clienta sa pentru a-i soluţiona dosarul în instanţa de judecată.

Potrivit denunţătoarei, acesta i-ar fi promis că o poate ajuta să scape de răspundere penală într-un dosar în care aceasta era cercetată pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari.

Mai exact, avocatul ar fi susţinut că are influenţă asupra unor magistraţi din cadrul Judecătoriei Hânceşti, unde era pe rol cauza în care figura femeia şi complicea sa, dar şi asupra unor persoane publice din Procuratura şi Inspectoratul de Poliţie Ialoveni - instituţii care au gestionat dosarul. Pentru serviciile de intermediere, avocatul ar fi cerut 14 000 de euro, bani pe care i-ar fi primit în tranşe - 5000 de euro, 4000 de euro şi alte 5000 de euro.

În urma percheziţiilor, efectuate astăzi de procurori şi ofiţerii CNA la domiciliul şi autoturismul avocatului, acesta a fost reţinut şi plasat în izolatorul CNA pentru 72 de ore. El este cercetat penal pentru trafic de influenţă şi riscă până la 6 ani de detenţie.

Acesta este primul avocat reţinut de CNA în anul 2020. În 2019, 18 avocaţi au fost cercetaţi pentru fapte de corupere de către CNA.

a-tv.md

După ce a făcut din Bardar o mică Olandă, unul dintre cei mai cunoscuți florari de la noi, care crește narciși și lalele, vrea să renunțe la afacere. Și asta pentru că profitul este tot mai mic, din cauza că s-au scumpit carburanții, iar florile din străinătate sunt mai ieftine. În ultima perioadă, în jur de o sută de proprietari de flori s-au despărțit de afacerile mirositoare.

Familia Luchița, din Bardar, crește flori de vreo 20 de ani. Acum însă, pentru prima dată, s-a gândit să renunțe la afacere, pentru că ar aduce mai mult pagube decât profit. Ca să aibă flori primăvara devreme, oamenii trebuie să mențină în seri temperaturi mai mari decât afară, iar asta înseamnă cheltuieli duble la gaz, cărbune și apă. Acum o săptămână, au apărut primii narciși și abia răsar lalelele.

„Printre producători, narcisa este considerată cea mai ieftină floare. Profitul de la una singură ajunge la cel mult un leu, iar cumpărătorul o poate avea doar cu cinci lei”.

Și clienții îi trec tot mai rar pragul. Respectiv, banii pe care îi obține nu-i nici măcar pentru a planta bulbi noi.

„Oamenii încearcă să economisească, să cheltuie doar atât cât este necesar. Buchetele chiar și pentru cele mai frumoase amante oricum au devenit mai mici”, spune Gheorghe Luchița, proprietarul unei sere cu flori.

Vrea să renunțe la afacere și din cauza hiperconcurenței cu fermierii din străinătate. Bărbatul spune că atunci când taxele de import erau mai ridicate, pe piețele moldovenească ajungeau mai puține flori din străinătate. Acum însă, plantele olandeze sau poloneze, au invadat tarabele de la noi, fiind și mai ieftine.

„Are rezerve de gaz natural proprii, pe care le obține cu un preț foarte avantajos. Fermierii practic nu au cheltuieli de încălzire iarna”, mai menționează Luchița.

Atunci când Bardarul a început să semene cu o mică Olandă, crescătorii de flori locuiau pe o stradă specială, numită strada Lalelor. Aici își duceau traiul peste 40 de familii, acum însă au rămas doar două. Și domnul Nicolae era unul dintre cei mai faimoși crescători de flori din Bardar. Avea lanuri imense de lalele. Singurele dovezi despre afacerea de cândva sunt doar aceste fotografii, făcute în urmă cu 10 ani. Acum a rămas cu o singură seră, iar ca să supraviețuiască s-a angajat ca electrician.

„Au fost plantate cândva în fața lui Ștefan cel Mare, Parlament și iată, la Președinție”, a spus Nicolae Popa, proprietarul unei sere cu flori.

Iar Lidia Vulpe, și ea proprietara unor sere de flori, crede că acest gen de afaceri riscă să dispară în Republica Moldova pentru că tinerii nu o văd ca pe o sursă de venit.

„Tinerii deja își au activitatea lor. -Copiii nu vă ajută? -Asta și spun. Copiii în glodul nostru nu vor să lucreze”, povestește Lidia Vulpe.

În urmă cu cinci ani, autoritățile din Bardar se lăudau cu plantația imensă de lalele, cea mai mare din țară, care livra în jur de un milion de flori anual. Acum, această plantație, practic, nu mai există. Iar suprafața terenului nu a mai fost estimată pentru pentru că s-a micșorat considerabil. Vânzătorii de flori recunosc că nu prea preferă lalelele moldovenești pentru că sunt mai pretențioase.

„Sunt soiuri olandeze. Toate absolut, rezistența lor e mult mai mare, adică mai bine se păstrează, plus la toate nu au miros. Sunt hibrizi”, spune o femeie.

Oamenii din Bardar spun că, în ultimul timp, în jur de o sută de familii ar fi renunțat la afacerile cu flori. Am încercat să obținem un comentariu despre acest fenomen de la Ministerul Economiei. După câteva zile de așteptare, nu am primit niciun răspuns.

tv8.md

Directorul general interimar al Moldexpo, Irina Ghilfanova, a comunicat la ședința clubului presei economice că acest lucru s-a reușit datorită optimizării cheltuielilor. Ea a menționat că în 2015-2018, veniturile întreprinderii au fost aproximativ aceleași – de la 29,6 la 32,7 mln lei pe an, dar cheltuielile au crescut de la 24 la 30 mln, ceea ce a redus din profitul companiei.

În 2015, profitul a fost de 4,8 mln lei, în 2016 - 4,1 mln lei, în 2017 - 2,7 mln lei, în 2018 - 1,1 mln lei.

Conform situației din august 2019, când Ghilfanova a preluat conducerea Moldexpo, datoria debitoare a întreprinderii era de 12,6 mln lei, dintre care 5,4 mln lei – datorii de peste 3 ani. Din suma totală a datoriilor, 11 mln lei sunt restanțe pentru arenda terenului, 1,5 mln lei – pentru activitate expozițională. În cinci luni de activitate a noii conduceri, datoria debitoare a Moldexpo a fost redusă cu 1 mln lei.

InfoMarket

Despre aceasta a anunţat președintele Moldovei, Igor Dodon, după ședința tradițională a conducerii de vârf a țării. El a specificat că în Fondul Rutier din acest an sunt prevăzute 2,7 mlrd lei, sau cu 1 mlrd lei mai mult faţă de anul 2019.

Banii sunt planificați pentru întreținerea drumurilor naționale şi locale. Astfel, 600 mln lei vor fi direcționate către autoritățile raionale, iar alte 400 mln lei vor ajunge în sate pentru reparația drumurilor locale. Totodată, pe lângă cele 2,7 mlrd lei, Guvernul va aloca încă 1 mlrd lei suplimentar pentru programul „Drumuri bune”. „Astfel, anul acesta vom avea finanțare din surse interne și externe: 2,7 mlrd lei din Fondul Rutier, la care se adaugă 1 mlrd lei pentru programul „Drumuri bune ”, plus încă 5 mlrd lei din surse externe pentru repararea secțiunilor importante ale drumurilor naționale.

Un astfel de program ambițios de reparație a drumurilor în Moldova încă nu a fost”, a declarat şeful statului. Potrivit lui Igor Dodon, reparația drumurilor locale în cadrul programului „Drumuri bune” va începe în lunile aprilie-mai. În prezent, în localităţi concrete sunt stabilite porţiunile de drum ce urmează a fi reparate.

InfoMarket

În anii electorali, încasările din accize la Bugetul Public Naţional sunt în scădere. Asta arată o analiză făcută de expertul economic Veaceslav Ioniţă.

De exemplu, în 2009, încasările au fost cu 34 de milioane de lei mai mici decât în 2008. În 2014, diferenţa a fost de 40 de milioane, cu anul precedent iar în 2018, de 26 de milioane, faţă de 2017.

Expertul economic spune că acest lucru dă de bănuit faptul că unii politicieni sunt finanţaţi la negru.

"Am observat un lucru straniu când am examinat încasările de la accize. Aici sunt trei produse de bază, ca să înţeleagă transportatorii, produsele petroliere, ţigările şi produsele alcoolice. Deci încasările de la accize, într-un mod suspect, interesant, în anii electorali scad. Cea mai mare bănuială rezonabilă este că în an electoral, anumiţi importatori de produse accizate, să nu dăm acum nume cine sunt ei, cu toate că bănuielile sunt cine sunt, practică contrabandă pentru a finanţa programele electorale", a menţionat Ioniţă.

În 2020, care tot este an electoral, accizele la unele produse au crescut, de exemplu: cele pentru alcool, ţigări cu filtru, motorină sau benzoli. În cazul ţigărilor, creşterea este de 17 la sută. La motorină accizele au crescut cu 13%, iar la benzoli, cu 10 la sută.

Veaceslav Ioniţă sugerează că în verificarea acestor date ar putea interveni Serviciul Fiscal, Serviciul de Informaţii şi Securitate sau procurorii.

publika.md

Despre aceasta a declarat premierul Ion Chicu în cadrul şedinţei pentru examinarea problemelor în sectorul zootehnic. La ședință au participat ministrul Economiei şi Infrastructurii, Anatol Usatîi, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ion Perju, secretarii de stat ai acestor instituţii şi a Ministerului Finanţelor Tatiana Nistorică, Dorel Noroc și Iuliana Drăgălin, reprezentanți ai asociațiilor de specialitate și producători autohtnoi.

Ion Chicu a propus discutarea celor mai mari provocări care le confruntă sectorul zootehnic național, care au fost colectate în cadrul reuniunii cu businsess-ul, organizate de Guvern în luna decembrie 2019. Şeful MADRM, Ion Perju, a vorbit despre impactul cotei TVA de 20% asupra dezvoltării afacerilor în zootehnie, despre dificultățile care le confruntă producătorii noștri la exportul produselor, precum și a subliniat pierderile sectorului din cauza lipsei infrastructurii de certificare a producției de origine animalieră. În prezent, în UE pot fi exportate doar mierea și praful de ouă din categoria acestor produse.

La rândul său, Anatol Usatîi a informat despre progresul în procesul de acreditare a laboratoarelor capabile să testeze produsele de origine animalieră, care vor oferi producătorilor autohtoni certificate pentru exportul pe piața de desfacere europeană. Reprezentanții sectorului zootehnic au solicitat susținerea Guvernului în promovarea exportului, asistență financiară în monitorizarea lanțului de trasabilitate a calității produselor și identificarea unor măsuri de protejare a pieței interne. Totodată, a fost accentuată necesitatea avansării încheierii Acordului de Liber Schimb cu China.

Secretarul de Stat al Ministerul Finanţelor, Dorel Noroc, a prezentat informația despre procesul de administrare al cotei TVA pe tot lanțul de producere și a expus opinia că procesul de administrare poate fi considerabil îmbunătățit. Pe platforma Ministerului Finanțelor a fost constituit un grup de lucru, condus de vicepremierul Serghei Pușcuța, care, în comun cu reprezentanții asociațiilor și a oamenilor de afaceri din domeniul zootehnic, vor examina problemele de ordin fiscal ale sectorului și vor identifica soluții. În finalul ședinței, prim-ministrul a solicitat avansarea rapidă în procesul de acreditare a laboratoarelor de încercări a produselor de origine animalieră și a îndemnat reprezentanții asociațiilor și producătorii să se implice în activitatea grupului de lucru.

Totodată, Ministerului Finanțelor i-a cerut să identifice mijloace financiare pentru monitorizarea calității produselor de origine animalieră, pe tot lanțul valoric. Ion Chicu s-a arătat convind că pot fi identificate modalități de administrare fiscală capabile să crească competitivitatea sectorului zootehnic autohton. El a solicitat implicarea activă în elaborarea propunerilor pentru politica fiscală, ţinând cont că acestea trebuie să fie definitivate și puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2021.

„ Între timp, vom găsi măsuri pe termen scurt care vor susține producătorii autohtoni”, a menționat șeful Executivului.

InfoMarket

Oficial, moldovenii trăiesc din ce în ce mai bine, însă doar în statistici, deoarece în buzunar acest lucru nu se vede. Potrivit datelor Băncii Mondiale, 16,3% dintre moldoveni sau aproape jumătate de milion din totalul populaţiei trăieşte cu 5,50 USD/zi.

Numărul populaţiei care trăieşte cu 5,50 USD/zi s-a îmbunătăţit după anul 2000 când a început procesul migraţiei. Astfel, dacă acum 19 ani, 90,3% din totalul populaţiei trăia cu 5,50 USD/zi, atunci zece ani mai târziu – deja 28,9% din populaţie, iar în anul 2015 indicatorul era de 16,1%. La reducerea numărului populaţiei care trăieşte cu 5 USD pe zi a influenţat şi reducerea propriu-zisă a numărului populaţiei până la 2,7 milioane, de la 3,5 milioane.

Lunar, aceste persoane au un venit lunar în echivalentul a 110 USD. Mai grav este că vorbim despre oameni care muncesc, dar oricum, trăiesc sub limita traiului decent. În trimestrul III, câştigul salarial mediu lunar în sectorul bugetar a constituit 6456,4 lei (+14,8% faţă de trimestrul III 2018), iar în sectorul real al economiei – 7726,6 lei (+12,9% faţă de trimestrul III 2018).

Sărăcia este inegal distribuită în ţară. Cele mai mari venituri sunt obţinute în municipiul Chişinău, iar cele mai mici – în zona de dezvoltare Sud, puţin peste 2000 de lei. În zona Centru nivelul mediu al veniturilor a fost de 2200 de lei, iar în zona de Nord – de 2500 lei. Veniturile obţinute din salariu continuă să rămână sursa principală de venit pentru cetăţeni. Aproximativ 43,7% din veniturile totale la nivel naţional o reprezintă veniturile obţinute din salariu, iar bunăstarea cetăţenilor este dependentă de existenţa locurilor de muncă şi de nivelul salariului în economie.

O sursă importantă pentru bunăstarea oamenilor sunt şi remitenţele celor care muncesc în străinătate. Ponderea lor în totalul veniturilor moldovenilor este de 15%. Pe parcursul anului 2019 transferurile din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova au fost în continuă scădere. Statistica transferurilor nete şi ajustate sezonier, care este publicată de către Banca Naţională a Moldovei, arată o contractare aproape în fiecare lună, cu excepţia lunilor aprilie şi septembrie, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cumulativ, în zece luni ale 2019, volumul transferurilor nete ajustate sezonier s-a diminuat cu 5% faţă de anul precedent. Această diminuare este sensibilă pentru gospodăriile din Republica Moldova, deoarece ponderea transferurilor este în jur de 15% din totalul bugetului unei familii medii şi tocmai 20% – în zonele rurale. Diminuarea transferurilor a fost compensată însă de creşterea semnificativă, în prima jumătate a anului 2019, a salariilor în termeni reali de aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Totodată, impactul net a scăderii transferurilor asupra veniturilor totale ale populaţiei nu este cunoscut din cauza tergiversării publicării statisticii pe venituri de către Biroul Naţional de Statistică.

76% din totalul angajaţilor muncesc la privat

Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că populaţia ocupată a R. Moldova constituia 948 mii de persoane în trimestrul trei al anului 2019. Din totalul populaţiei ocupate, peste 73% muncesc în sectorul privat, iar 27% în sectorul public. Dintre aceştia, 76% sunt salariaţi, iar 88,5% – au contract pe o perioadă nedeterminată de timp.

Statistica ajustată privind populaţia ocupată publicată de către Biroul Naţional de Statistică în 2019 indică asupra creşterii deficitului forţei de muncă. Diminuarea populaţiei se manifestă printr-o ofertă mai scăzută pe piaţa muncii, care în acelaşi timp este însoţită de o creştere în ultimii ani a cererii din partea companiilor.

Discrepanţa dintre cererea şi oferta forţei de muncă se observă şi în statistica locurilor vacante. În ultimii ani, numărul locurilor înregistrate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a majorat de la 6 mii în 2016 la 12-14 mii în anul curent. Printre consecinţele majore a deficitului forţei de muncă se numără creşterea mai rapidă a salariilor decât productivitatea muncii, ceea ce se întâmplă deja în Republica Moldova, precum şi scăderea atractivităţii ţării pentru investitorii străini.

“Noua lege a salarizării aprobată în 2018 a continuat să fie implementată şi în 2019 cu anumite efecte pozitive, însă problema echităţii şi sustenabilităţii sistemului de remunerare în sistemul bugetar rămâne actuală. Legea permite pentru al doilea an consecutiv, majorarea salariilor pentru toţi angajaţii sectorului bugetar (cu 10% în 2020), lucru care va permite creşterea salariului mediu lunar brut de la 6524 lei (7953 lei în sectorul real), la 7437,4 lei (9328 lei în sectorul real, prognozat). Acest lucru a fost posibil datorită majorării sumei valorii de referinţă – de la 1500 la 1650 lei, ceea ce a contribuit la majorarea cheltuielilor de personal cu 1212,9 mil. lei şi aprobarea alocaţiilor suplimentare, la propunerea autorităţilor, de 85,2 mil. lei.

În acelaşi timp, menţinerea unui număr mare de valori de referinţă a sistemului de salarizare unitar în sectorul bugetar nu asigură principiul de echitate şi sustenabilitate intenţionat iniţial. Trebuie să menţio­năm că majorarea cu 1,03 miliarde MDL a cheltuielilor de personal planificat pentru 2020 constituie una din categoriile de cheltuieli economice cu cel mai înalt grad de creştere, similar cu cel dedicat prestaţiilor sociale şi subsidiilor. Deşi, independent, nu este o măsură electorală, pe fonul adoptării „întârziate” ale unor măsuri din legea salarizării (modificarea numărului de valori de referinţă şi valorii acestora pentru anumite categorii de bugetari), scăderii taxelor şi discursului politic actual, există premise ca împreună, aceste majorări şi modificările ulterioare să fie utilizate drept instrument politic. Doar disciplina bugetară şi respectarea transparenţei bugetare va permite responsabilizarea Guvernului şi Parlamentului şi, respectiv, va permite utilizarea acestor resurse în mod eficient şi echitabil”, potrivit Expert-Grup.

Bunăstarea populaţiei ameninţată de stagnarea veniturilor

În anii următori, bunăstarea populaţiei poate fi afectată negativ de stagnarea atât a surselor de venituri externe (transferuri de peste hotare), cât şi celor interne (salarii). Diminua­rea transferurilor de peste hotare în 2019 poate indica asupra atingerii unei limite de creştere a acestei surse de venituri, care este cauzată de epui­zarea resurselor umane implicate în procesele de migraţie. Un alt factor care poate afecta negativ în următorul an transferurile de peste hotare este încetinirea economiilor unde lucrează emigranţii din Republica Moldova. Totodată, ritmurile-record de majorare a salariilor din 2018 şi 2019 se pot tempera din cauza constrângerilor bugetare şi celor de creştere mai lentă a productivităţii muncii. Totodată, acest risc pentru salarii este valabil mai curând pe termen mediu, deoarece în anul 2020 pot fi utilizate surse adiţionale bugetare pentru a stimula creşterea salariilor.

Potrivit Expert-Grup, veniturile disponibile ale populaţiei se află pe un trend ascendent în termeni reali. În ultimul deceniu, deşi cu perioade de stagnare şi descreştere, veniturile populaţiei au crescut în termeni nominali de circa 3 ori, reprezentând o creştere de circa 30% în termeni reali. Această creştere s-a reflectat şi în percepţia populaţiei asupra nivelului său de viaţă. Ponderea celor ce consideră că au nivel de viaţă „Rău sau foarte rău” a căzut la minimele istorice de 10% din totalul gospodăriilor. Majoritatea de 75% consideră că au un nivel de viaţă „Satisfăcător”. În pofida acestor tendinţe pozitive, nivelul de venituri şi consum pe cap de locuitor în Republica Moldova rămâne la doar 40% din media pe regiu­nea Europei Centrale şi de Est, fără a arăta semne de convergenţă rapidă. Creşterea în continuare a veniturilor sau accelerarea convergenţei cu ţările din Europa Centrală şi de Est este constrânsă de structura de venituri în Republica Moldova. Tot mai multe gospodării în Republica Moldova îşi obţin veniturile sale principale din activităţi ce nu sunt legate direct de performanţa economiei naţionale şi productivitatea muncii. Astăzi, peste 60% din gospodării obţin veniturile sale fie din pensii, fie din remiteri de peste hotare. Astfel, din cauza constrângerilor demografice şi de migraţie ne ciocnim cu provocări semnificative pentru creşterea durabilă şi rapidă a veniturilor unei părţi largi a populaţiei.

Victor Ursu

capital.market.md

La început de 2020 facem bilantul anului trecut, in care am avut de toate, reușite și eșecuri, așteptări și revelații, tragem linia și analizăm ce am făcut și ce se va regăsi în To-Do-ul pentru anul acesta. La Communications Boutique am încheiat 2019 prin prezentarea rezultatelor unui studiu despre piața PR din Moldova.

Ideea să facem un studiu al PR-ului din Moldova ne-a venit cam la început de toamnă. Ne-am propus să cercetăm sectorul comunicării și a relațiilor publice, să aflăm părerile specialiștilor din domeniu privind câteva subiecte: care sunt driverii de dezvoltare/stagnare a pieței, ce dificultăți întâmpină în lucru, cum sunt măsurate rezultatele unei campanii și cum ar cheltui niște bani inexistenți în cazul în care sunt rugați să viseze.

Piața PR din Moldova se dezvoltă

Datele sondajului au fost colectate printr-un chestionar trimis prin e-mail, în Messenger sau în chat-uri, direct. Sondajul a fost expediat la cca 120 de adrese de e-mail și contacte în Messenger, dintre care au răspuns 44 de persoane. Din totalul de respondenți, cei mai mulți – circa 26% activează în calitate de specialiști într-o companie internațională, 20% – la o agenție de comunicare/PR/Marketing, 18%  – în organizații non-profit (ONG, partid politic), 16% – la o instituție publică/ companie de stat, 13% – în companii comerciale/for-profit, iar circa 5% din respondenți sunt freelanceri.

La întrebarea dacă piața de PR din Moldova se dezvoltă, stagnează sau degradează, cu o diferență considerabilă, circa 63% afirmă că se dezvoltă, 30% din toți cred că stagnează, iar aproape 7% – consideră că sectorul relațiilor publice degradează.

Noile soluţii digitale

Noile soluții digitale, concurența și bugetele disponibile sunt principalii driveri ai dezvoltării pieței PR în Moldova. O spun în studiu înșiși specialiștii din domeniu.

În funcție de răspunsul la întrebarea despre starea PR din Moldova, respondenții au fost încurajați să analizeze și să identifice care sunt principalii driveri ai dezvoltării, cauze ale degradării și ai stagnării.

Din perspectiva specialiștilor moldoveni în comunicare, factorii care stimulează dezvoltarea de PR (întrebare în care respondenții puteau să aleagă mai multe variante de răspuns) sunt noile soluții digitale. Totodată, o bună parte din respondenți au mai indicat „Bugetele disponibile” (20%) și „Concurența” (20%) – ca driveri care duc la evoluția PR-ului din Moldova. „Pregătirea resurselor umane” este al patrulea factor care are o pondere în schimbarea situației în domeniu, pentru acest răspuns au optat 44% din respondenți. Iar cei mai puțini presupun că „Piața Mass-media” și „Evenimentele politice” au o influență vizibilă în mediul relațiilor publice.

În Moldova, comunicatorii se ocupă de organizarea evenimentelor (67%), brand awareness (65%), îmbunătățirea reputației (62%), social media management (62%), remedierea situațiilor de criză (60%), relațiile cu autoritățile (55%), dar și de relațiile cu beneficiarii/clienții/consumatorii (55%) și creșterea vânzărilor (27%).

Of-urile și dificultățile meseriei

În topul problemelor care le dau bătăi de cap PR-iștilor sunt bugetele reduse (55%), dificultățile în măsurarea obiectivă a PR-ului (55%) și volumul de lucru prea mare (41%). De asemenea, aceștia menționează pregătirea insuficientă a colegilor comunicatori (39%), dificultățile în comunicare cu colegii ne-comunicatori/șefii (34%) și serviciile outsource de proastă calitate (23%).

Lipsa de competențe (20%) și insuficiența de idei/abordări noi (20%) sunt lucrurile care cel mai puțin îi deranjează pe PR-iștii din Moldova. Se pare că specialiștii din sectorul PR și comunicare nu duc lipsă de idei noi și încredere în capacitățile proprii. Acest fapt bucură și sperăm că și clienții cred așa :)

Fie că e vorba de un volum mare de lucru și puțin timp de care dispun ori pentru că se dorește realizarea unor servicii mult mai calitative, instituțiile și companiile recurg la outsourcing. Am întrebat specialiștii ce tipuri de servicii au contractat de la alte organizații/freelanceri în ultimele 12 luni. Rezultatele arată că serviciile de design (71%) și producerea de content video/grafic (66%) sunt serviciile cel mai des contractate în afară, dar comunicatorii apelează la outsource și pentru organizare de evenimente (33%), traininguri (30%) și social media management (30%).

Specialiștii de PR/comunicare în Moldova se descurcă de sine stătător în comunicare internă (83%), social media management (69%), organizare de evenimente (65%), planificare strategică (58%), media relations (55%), comunicare de criză (48%).

Ce ar face un comunicator cu un buget de 10 000 euro

O mare parte ar fi alocat bani pentru social media și lucrul cu influencerii, tot în rețele de socializare – combinate, aceste două categorii ar lua, în mediu, peste 50% din bani. O altă prioritate este organizarea evenimentelor, cu aproximativ 1/3 din bani, probabil, pentru că organizarea evenimentelor este una dintre ocupațiile de bază a comunicatorilor din Republica Moldova.

Rezultate

Pe ce se bazează specialiștii de PR și comunicare când analizează rezultatele muncii lor. Google Analytics sau volumul vânzărilor? Vedeți mai jos cum demonstrează eficacitatea implementării unei campanii.

Dacă totuși peste 50% dintre respondenții studiului au menționat că întâmpină dificultăți în măsurarea obiectivă a PR-ului, haideți să vedem modalitățile de măsurare a eficienței PR-ului pe care le analizează specialiștii din domeniu.

60% din respondenți raportează eficiența muncii lor la numărul de mențiuni în social media, 58% – urmăresc Google Analytics și Pixel, 55% consideră că numărul de mențiuni în mass-media este un bun indicator al eficienței PR-ului.

Comunicatorii, de regulă, nu utilizează servicii de monitorizare media în activitatea lor de zi cu zi.

Credem că cercetările în domeniul PR și comunicare sunt importante pentru dezvoltarea industriei. Răspunsurile au fost colectate de Communications Boutique în perioada octombrie-decembrie 2019.

Despre noi

Communications Boutique este o companie de comunicare fondată în anul 2011 în Moldova. De peste 8 ani, BTQ elaborează și implementează programe de comunicare integrată printr-o gamă largă de servicii.

În plus, BTQ dispune de un sistem eficient de social media listening, unic în Republica Moldova, care permite studierea comunicării în rețelele de socializare, pe anumite cuvinte-cheie, și analiza datelor după criterii demografice și de impact: localitatea autorilor, genul, profilul unic în rețea, numărul de followeri și impactul fiecărei postări. 

Vitalie Condrațchi, fondatorul Communications Boutique

iqads.ro