Prim-ministrul Ion Chicu a mers astăzi la o companie care investește în crearea unei rețele de stații de încărcare a mașinilor electrice și producerea energiei solare, informează MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare și protocol a Executivului.

„Azi e Ziua eficienței energetice și mă bucur să cunosc o companie care contribuie atât la eficiența, cât și la securitatea energetică a Republicii Moldova”, a spus Ion Chicu.

Dezvoltatorul proiectului, Chiril Gaburici, a informat premierul despre intențiile investiționale ale companiei. Va fi creată o rețea de 70 de stații de încărcare a mașinilor electrice, dintre care 20 vor fi în municipiul Chișinău. Compania a investit deja în crearea unui parc de panouri fotovoltaice cu capacitatea de 1 Mwh în Chișinău și acum este în proces de construcție a unui parc de 20Mwh în Comrat. Astfel, mașinile electrice vor fi alimentate cu energie verde. Investitorul a menționat că în cazul în care statul ar prioritiza consumul de energie verde, investițiile în parcurile fotovoltaice ar crește. În următorii 4 ani, întreprinderea planifică investiții, pentru extinderea rețelei de încărcare electrică, în sumă de 500 mii de euro, iar alte peste 15 milioane euro - în producerea energiei solare.

Premierul a salutat investițiile în capacitățile de producere a energiei verzi și a asigurat că Guvernul va examina posibilitatea de a susține creșterea consumului energiei verzi. Aceste investiții servesc la sporirea autonomiei și a securității energetice a Republicii Moldova.

moldpres.md

Statistica spune clar: în cel de-al treilea trimestru al anului 2019, salariul mediu lunar pe ţară a constituit 7385 lei. Raportată la starea de lucruri din anul 2013, schimbarea pe care o atestam în toamna anului trecut indica dublarea remunerării.

Orice creştere are ca efect logic o schimbare în bine şi pe dimensiunea bunăstării cetăţeanului. Aceeaşi perioadă, însă, se caracterizează oarecum printr-o evoluţie a inflaţiei care nu a cruţat veniturile cetăţeanului, scrie capital.market.md.

Studiul FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG “Situaţia salariaţilor din Republica Moldova” arată că dacă creşterea nominală a veniturilor salariale din 2015 până în 2018 a fost de 40 la sută, în termeni reali aceasta nu a constituit decât 20 la sută. În termeni nominali, salariul mediu la nivel de ţară a crescut în fiecare an cu peste 10 la sută începând cu 2014. Inflaţia ridicată însă a făcut ca în termeni reali salariile să crească nesemnificativ până în 2016. Abia după acest an, prin temperarea creşterii preţurilor s-a făcut ca respectivele creşteri salariale să influenţeze bunăstarea râvnită de toată lumea, ritmul creşterii reale fiind bunăoară în anul 2018 de 9 la sută.

Analiza la care facem referinţă constată anumite diferenţe între sectorul bugetar şi cel real. În fond, această diferenţă a existat aproape întotdeauna, în fruntea plutonului fiind de fiecare dată sectorul real. Şi în ultimii ani, 2018–2019, salariul mediu pe care l-au ridicat bugetarii a fost cu 16 la sută sub nivelul salarului mediu în sectorul real. E de recunoscut că diferenţa a fost şi mai mare în anul 2016 – 19 la sută, dar statul a intervenit recunoscând că salariile mici în entităţile sale perpetuează probleme legate de calitatea muncii, a serviciilor, afectând domenii cum ar fi medicina şi educaţia.

Deşi contextul era unul care ar fi obligat statul să adopte tonalităţi rezervate, se insista totuşi pe obligativitatea ca sectorul real să garanteze un anumit nivel minim de remunerare, cerinţe pe care el însuşi nu le lua în vedere. Spuneam, cu alte ocazii, că, deşi formula politici care ţinteau întreaga economie, în zona sa de lucru – sectorul bugetar, aceste politici nu erau impuse. De aici şi abordarea selectivă care a dus la menţinerea unui nivel scăzut de remunerare şi la întârzierea creşterii bunăstării generale.

Autorii studiului consideră că e corect să se vadă în ce măsură starea de lucruri constatată este un fenomen care ne aparţine în exclusivitate şi dacă acesta se înscrie cumva în careva tendinţe regionale. Se ajunge la concluzia că, “în pofida creşterilor din ultimii ani, salariile din R. Moldova rămân printre cele mai mici la scară regională. Doar Ucraina plăteşte tribut dificultăţilor de natură geopolitică şi economică prin care trece, situaţie care face ca salariile statului vecin să fie mai mici”. Anul 2019, însă, afişează cifre aproximativ egale. Acelaşi an, însă, caracteristic pentru Moldova prin acţiuni mai dinamice, face ca salariile de la Chişinău să fie comparabile cu cele din Georgia şi Armenia. Pentru a fi mai concludenţi, cităm din acelaşi studiu: “Deşi salariile exprimate în euro au crescut cu 66% din 2011 până în 2018, iar creşterea anuală medie din ultimii patru ani a fost de 10%, a doua cea mai rapidă creştere printre ţările Europei Centrale şi de Est – doar în România salariile au crescut mai repede. Salariile brute din Republica Moldova rămân cu 44 la sută mai mici decât în ţara din Uniunea Europeană cu cele mai mici salarii – Bulgaria. Diferenţele faţă de Serbia sau Macedonia de Nord sunt de aceeaşi mărime. Salariul mediu din Republica Moldova este în continuare sub jumătatea salariului mediu din România, de trei ori mai mic decât în Polonia, de patru ori mai mic decât în Slovenia sau Estonia, de nouă ori mai mic decât în Franţa. În medie, un salariat din Germania câştigă într-o lună cât câştigă un salariat din Moldova într-un an. Aceste discrepanţe foarte mari nu pot fi estompate cu creşteri salariale cu câteva puncte procentuale peste cele ale ţărilor din vest. Mai mult decât atât, ritmul actual de creştere nu face decât să adâncească diferenţele salariale dintre Republica Moldova şi ţările din vest”.

Relevant în acest sens este exemplul Germaniei, o ţară care în ultima perioadă a investit destul de mult în industria din R. Moldova. Din 2014 până în 2018, salariul mediu din Germania a crescut de la 3527 euro până la 3880 euro, ceea ce reprezintă o creştere cumulată de 10 la sută. În acelaşi timp, salariile din Republica Moldova au crescut cu 45 la sută, de la 225 euro până la 325 euro. Exprimată în bani, însă, creşterea din R. Moldova – de doar 100 de euro – este mult mai mică decât cea de peste 350 euro din Germania. Se face limpede că această, să zicem, raportare matematică ne dezavantajează destul de grav, însă pentru contextul în care muncim şi trăim, pentru Moldova, această sută de euro înseamnă nespus de mult.

Discrepanţele au şi o geografie mai îngustă, altfel zis cifrele de la Chişinău nu coincid cu cele de la Şoldăneşti. Dimpotrivă, de multe ori decalajele sunt impresionante şi chiar alarmante. Studiul arată că salariile din municipiul Chişinău sunt cu mult mai mari decât cele din raionul Donduşeni, care are cele mai mici salarii. Salariile din Chişinău sunt cu 20 la sută mai mari decât cele din Bălţi, a doua regiune din ţară după nivelul salariilor. Printre raioane, cele mai mari salarii sunt în Criuleni, cu 37 la sută mai mari decât cele din Donduşeni.

În Republica Moldova, cele mai defavorizate raioane din punct de vedere al nivelului salarial sunt cele din nord, din cauza distanţelor destul de mari faţă de centrele economice importante. Astfel, raioanele Briceni, Ocniţa, Donduşeni, Glodeni şi Făleşti au înregistrat în nouă luni ale anului 2019 salarii medii de sub 5000 lei. Pe de altă parte, în raioanele din centru-est, Rezina, Orhei şi Criuleni salariile medii au depăşit 6000 lei. Cifrele nu sunt influenţate în niciun fel de bunăvoinţa angajatorului. Ceea ce le face să fie diferite este prezenţa sau absenţa unor unităţi industriale cum ar fi cele textile, extragerea nisipului şi a calcarului la Criuleni, producerea cimentului la Rezina sau auto la Orhei.

O comparaţie la nivel salarial indică diferenţe de salarii destul de clare şi destul de fundamentate. Bunăoară, angajaţii din sectorul Informaţii şi Comunicaţii au cele mai mari salarii medii înregistrând în perioada 2016–2019 cea mai mare creştere, în valoare de peste 4 800 lei, ajungând la o valoare medie de 15 895 lei în nouă luni ale anului 2019. Doar salariaţii din domeniul financiar şi asigurări, precum şi cei din Producţia şi Furnizarea de Energie au avut salarii medii mai mari de 10 mii lei în 2019. Lista poate fi continuată cu creşteri procentuale semnificative în ultimii ani în sectoarele Activităţi Profesionale, Ştiinţifice şi Tehnice, Construcţii, Transport şi Depozitare. Deşi tot cu termenul “creştere” s-a operat şi în cazul sectoarelor Sănătate şi Asistenţă Socială şi Învăţământ, salariile din aceste domenii rămân şi mai departe foarte mici şi sunt sub media pe ţară.

Evident, nivelul de remunerare pe care îl avem în prezent este unul care nu ne satisface, însă aşa cum corelaţia dintre remunerare, investiţie, producere, vânzări şi alte componente este obligatorie, doar un efort general în toate aceste sensuri poate duce la creşterea remunerărilor.

Constantin Olteanu

capital.market.md

Însă Moldtelecom, RED Nord, baza de odihnă „Mecita” au fost excluse din lista obiectelor pasibile privatizării, comunică InfoMarket

Guvernul a aprobat, miercuri, modificările respective în hotărârea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

Conform documentului, din lista proprietăților de stat supuse privatizării au fost excluse 6 pachete de acțiuni ale statului: RED Nord și FEE Nord din Bălți (SA Rețelele Electrice de Distribuție Nord (100%) și SA Furnizarea Energiei Electrice Nord (100%) ), SA Moldtelecom (51%), anterior exclusă din registrul de stat al persoanelor juridice SA CIMS-73 (36,78%), precum și Nodul hidroenergetic „Costești” (ÎS Nodul Hidroenergetic „Costești”) și baza de odihnă „Mecita” ( or. Zatoka, Ucraina). În același timp, 7 obiecte au fost incluse în lista proprietăților de stat supuse privatizării: compania farmaceutică Sanfarm-Prim, în care statul deține 99,11%, SA Metalferos (78,282%), Vinuri Ialoveni (60,414%), Alimentarmaș (30, 08%), precum și acțiuni în capitalul social al IT-Cafe (100%), Casa Editoriala IT Moldova (25%) și Metrompas (11,2%). Amintim că, în 2020, Agenția Proprietății Publice planifica să organizeze două runde de privatizare. În 2019, veniturile din privatizare în Moldova s-au ridicat la 191,7 mln lei, ceea ce constituie aproape jumătate față de anul precedent (366,03 mln lei). Din iunie 2019, în țară a fost instituit un moratoriu asupra privatizării proprietății de stat.

InfoMarket

În anul 2019, numărul moldovenilor care au primit un salariu de peste 10 mii lei a crescut, depășind cifra de 70 de mii de persoane, scrie cotidianul.md.

Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, este pentru prima dată când numărul celor cu salarii mai mare de 10 mii de lei pe lună a depășit numărul celor cu salarii de sub 3.000 de lei pe lună.

„În 5 ani de zile numărul salariaților cu peste 10 mii lei lunar a crescut de 4,5 ori de la 15,6 mii persoane în 2014 la 70 mii persoane 2019. În aceeași perioadă numărul celor mai rău plătiți salariați cu salariu de până în 3 mii de lei a scăzut de 3,4 ori de la 215,5 mii persoane în 2014 la 62,8 mii persoane în 2019”, spune expertul.

Dacă în 2014 ponderea celor cu salariu de până în 3 mii de lei constituia 50% din numărul salariaților, atunci în prezent ponderea lor s-a redus la 14%.

În același timp ponderea salariaților cu salariu mai mare de 10 mii lei lunar a crescut de la 3,4% în 2014 la 15,8% în 2019.

Altfel spus în prezent fiecare al 6-lea angajat are un salariu de peste 10 mii lei lunar, față de fiecare al 30-lea angajat în 2014.

„Asta în valori nominale, dar leul în 2019 are o putere de cumpărare cu 39% mai slabă decât în 2014. Deci un salariu de 3 mii lei în 2014 înseamnă 4,200 lei în 2019. Dar și așa numărul celor cu salariu la limita de jos (sub 3 mii lei în 2014 și sub 4.200 lei în 2019) este în scădere, cei drept mult mai lentă. Ponderea lor sa redus de la 50% în 2014 la 32,5%”, mai spune Veaceslav Ioniță.

În opinia expertului, pentru 2020 Biroul Național de Statistică trebuie să modifice ultimile grile de salarizare și să introducă grila de salarizare 10.001-12.000 lei și peste 12.001 lei lunar.

cotidianul.md

Data lansării Arenei polivalente este planificată pentru 1 mai, termen amânat anterior de mai multe ori de autorități. Agenția Proprietății Publice (APP) menționează că lucrările de construcție la șantierul Chișinău Arena sunt finalizate, iar în prezent își desfășoară activitatea comisia de recepție a complexului. APP afirmă că există mai multe cauze care au determinat amânarea finalizării lucrărilor, principala fiind condițiile solului. O altă cauză ține de creșterea suprafeței totale a construcției, în timpul dezvoltării proiectului, care a fost majorată cu 39%.

Într-un răspuns pentru IPN, APP precizează că, inițial, în caietul de sarcini care a fost publicat pentru participanții la tender, nu se conțineau date referitoare la caracteristicile fizico-mecanice ale terenului destinat construcției, prin urmare a fost necesară efectuarea unei investigații a solului. Rezultatele investigației au fost obținute după semnarea contractului de parteneriat public-privat din 24 august 20l8. Potrivit rezultatelor, capacitatea portantă a solului din șantier nu era suficient de solidă pentru a susține în siguranță încărcările din clădirile care urmau a fi construite, astfel, necesitatea consolidării solului era inevitabilă. Lucrările de consolidare au durat timp de cinci luni, această perioadă ne fiind prevăzută în calendarul de construcție.

O altă cauză formulată de APP ține de creșterea suprafeței totale a construcției, care s-a dovedit necesară în timpul dezvoltării proiectului și a perioadei de proiectare detaliată, în conformitate cu prevederile normelor de proiectare în vigoare din Republica Moldova. Suprafața de construcție a fost corectată și majorată cu 39%.

În acest context, potrivit APP, condițiile de reziliere, penalizare sau modificare a contractului de parteneriat public-privat, inclusiv cele ce țin de amânarea termenului de dare în exploatare „sunt stipulate în contract și vor fi aplicate, dacă va fi cazul, în strictă conformitate cu legislația în vigoare și prevederile contractului”.

APP mai menționează că actualmente complexul Chișinău Arena, este conectat la toate rețelele inginerești edilitare – gaz, electricitate, apă și canalizare. O problemă aparte care este în proces de soluționare constituie construcția, amenajarea și accesul către complex, inclusiv realizarea infrastructurii necesare.

Chișinău Arena este construită printr-un parteneriat public-privat, cu o capacitate de până la cinci mii de locuri și spații pentru activități sportive, culturale, zonă de antrenamente, piscină olimpică, club de tenis, precum și expoziții, conferințe și întruniri. Anterior, autoritățile anunțau că inaugurarea Arenei urmează să aibă loc pe 14 octombrie 2019, iar ulterior – în luna aprilie a anului curent.

La începutul lunii octombrie 2019, Procuratura Anticorupție anunța că desfășoară cercetări pe faptele pretinse a fi ilegale la realizarea contractului de parteneriat public-privat pentru proiectarea și construcția Arenei în extravilanul comunei Stăuceni din municipiul Chișinău. Până acum, s-a comunicat doar că au fost audiate mai multe persoane.

În răspunsul pentru IPN, APP menționează că nu poate indica un termen în care cauza penală ar putea fi expediată în judecată. Și aceasta pentru că „în prezent, în cadrul urmăririi penale, reieșind din complexitatea cauzei penale, sunt efectuate acțiuni de urmărire penală îndreptate spre cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei investigate, evidențierea atât a circumstanțelor care dovedesc vinovăția persoanelor implicate, cât și cele care îi dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea”.

ipn.md

Se permite importul, comercializarea și distribuirea gratuită a încălțămintei folosite, îmbrăcămintei, articolelor textile și jucăriilor folosite (unele poziții), dacă acestea au fost supuse operațiunilor de curățare, dezinfecție și dezinsecție, certificate distinct pentru fiecare lot, prin documente eliberate de instituțiile abilitate din țara de export (în cazul mărfurilor de uz personal folosite importate) sau de întreprinderile naționale specializate în efectuarea operațiunilor de curățare (în cazul mărfurilor de uz personal folosite, colectate de la persoanele fizice și juridice din țară), scrie monitorul.fisc.md.

Prevederea este inclusă în Hotărârea Guvernului ce conține un șir de modificări la HG nr. 427/2001 privind importul și comercializarea unor mărfuri de uz personal folosite, aprobată de Executiv în cadrul ultimei ședințe și publicată astăzi, 28 februarie, în MO. Documentul a intrat în vigoare la data publicării.

Guvernul a introdus și norma ce obligă comerciantul, la solicitare, să asigure accesul organelor de control și a cumpărătorilor la toate actele în baza cărora este desfășurată activitatea sa, precum și la documentele ce confirmă originea și inofensivitatea mărfurilor de uz personal folosite.

Comercializarea articolelor de încălțăminte folosită, îmbrăcăminte, articolelor textile și jucăriilor folosite se va permite doar în piețe specializate de mărfuri second hand, piețe mixte, create în condițiile art. 12 din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, precum și în unități comerciale specializate.

În același timp, documentul interzice, în scopul asigurării sănătății și securității consumatorilor, importul, comercializarea și distribuirea gratuită a următoarelor categorii de mărfuri de uz personal folosite: lenjerie de corp pentru toate vârstele; jucării moi cu material de umplutură; suzete și suporturi pentru suzete, tetine; biberoane; articole pentru stimularea dentiției; articole de igienă personală; dozatoare de aerosoli, produse cosmetice, peruci.

Conform documentului, Agenția Națională pentru Sănătate Publică va dispune fără întârziere, aplicând principiul precauţiei, măsurile necesare de sănătate publică în cazul apariţiei unei boli, izbucniri sau a unui element de risc pentru sănătatea publică ca urmare a utilizării mărfurilor de uz personal folosite.

În nota informativă la HG este stipulat că, legislaţia Uniunii Europene permite comercializarea liberă pe teritoriul ţărilor membre a mărfurilor de uz personal folosite, cu condiţia asigurării unui nivel înalt de siguranţă a consumatorilor prin aplicarea aceloraşi cerinţe de inofensivitate faţă de aceste produse ca și cele aplicate faţă de produsele noi. Ca urmare supunerii operaţiunilor de spălare, dezinfecţie şi dezinsecţie, mărfurile utilizate permise spre comercializare/donaţie, nu reprezentă risc pentru sănătatea populaţiei.

monitorul.fisc.md

Parlamentul a votat, în prima lectură, un proiect de lege care are drept scop îmbunătăţirea cadrului legal ce reglementează activitatea Organizaţiilor de creditare nebancară (OCN). Este vorba de un set de reglementări care guvernează activităţile pe piaţa creditelor nebancare, care va avea, ca finalitate, o finanţare mai responsabilă, scrie capital.market.md.

Ce prevede proiectul aprobat cu majoritate de voturi?

„Proiectul de lege prevede amendarea a 14 acte legislative, dar, în esenţă, ideile principale se reduc la următoarele. Cea mai importantă şi, în viziunea noastră, cea mai necesară, este ideea de a limita costurile la creditele oferite atât de organizaţiile de creditare nebancare, cât şi de băncile comerciale, care se acordă pe un termen mai mic de doi ani. Este vorba de limitarea acestor costuri la valoarea iniţială a creditelor. Cu alte cuvinte, beneficiarii acestor credite vor fi pasibili să plătească creditorilor, pe lângă corpul creditului, o sumă nu mai mare decât valoarea acestuia, a explicat în plenul Legislativului Iurie Filip, vicepreşedinte al CNPF, care a prezentat proiectul.

O altă prevedere, care, într-un fel, o complementează pe cea precedentă, este că, în cazul acordării creditelor în sumă de până la 50 de mii de lei, se interzice încheierea oricăror alte acte juridice cu acelaşi consumator, care, ca efect, măresc obligaţia pecuniară totală a acestuia până la stingerea obligaţiei scadente de rambursare conform contractului de credit curent şi expirarea a cel puţin 10 zile lucrătoare de la această acţiune, dacă debitorul a intrat în incapacitate de plată sau a intrat în întârziere de plată mai bine de 30 de zile, pentru a evita majorarea exponenţială a datoriilor clienţilor şi intrarea în supra-îndatorare.

Documentul mai prevede că, în cazul împrumuturilor în valoare de până la 50 de mii de lei, acordate persoanelor fizice, se interzice efectuarea schimbărilor în clauzele contractuale care conduc la mărirea obligaţiei pecuniare iniţiale ale debitorului şi la o supra-plată continuă. În acest mod se urmăreşte încurajarea creditării responsabile, inclusiv prin prisma capacităţii financiare a clientului şi a raportului datoriei la veniturile acestuia, menţionează un comunicat de la Parlament.

Posibilitatea OCN-urilor de a atrage resurse financiare de la publicul larg, limitată

Vicepreşedintele CNPF mai menţionează că „un alt set de propuneri ţine de reglementarea surselor de finanţare a organizaţiilor non-bancare. Şi anume, pe lângă capacitatea acestor organizaţii de a obţine resurse financiare de la societăţile financiare, cum ar fi bănci, societăţi de asigurare sau alte organizaţii de creditare non-bancară, atât naţionale, cât şi din afara ţării, proiectul de lege propune noţiunea de împrumut subordonat care poate fi acordat organizaţiei de creditare non-bancară de către fondatorii acestei organizaţii sau de beneficiarii efectivi, cu condiţia că acest împrumut subordonat poate fi oferit pe un termen nu mai mic de trei ani şi în valoare nu mai mică de 600 mii de lei”. Aceste propuneri urmăresc scopul de a limita posibilitatea acestor instituţii de a atrage resurse financiare de la publicul larg şi, astfel, de a presta servicii cvasi-depozitare. „Este un principiu fundamental pe care se bazează toată politica de reglementare a activităţii acestor organizaţii”, apreciază Iurie Filip.

Raportarea obligatorie a informaţiei către cel puţin un birou al istoriilor de credit

Totodată, prin proiectul dat de lege se propune de a obliga organizaţiile de creditare nebancară, similar cum este în sectorul bancar, să raporteze informaţia deţinută cu privire la creditele acordate către cel puţin un birou al istoriilor de credit, spune vicepreşedintele CNPF, Iurie Filip.

Actualmente, în Moldova activează trei birouri ale istoriilor de credit licenţiate şi pentru a evita necesitatea consumatorilor de informaţii de a solicita informaţie de la toate trei birouri, proiectul propune să fie instituită obligativitatea de schimb de informaţii între aceste birouri, astfel încât potenţialul consumator de informaţii, contactând un singur birou obţine informaţia totală despre potenţialul debitor, despre capacităţile sau îndatorarea lui cu împrumuturi şi credite.

Încălcarea legislaţiei va fi sancţionată

În final, pentru ca aceste condiţii să aibă şansa de a fi implementate, ca organizaţiile de creditare nebancară să fie motivate să respecte această legislaţie, proiectul de lege propune un amplu capitol de instituire a unor sancţiuni şi amenzi pentru încălcarea acestor prevederi, care se aplică în calitate de amenzi contravenţionale atât către managementul companii­lor, cât şi faţă de societatea însăşi. Amenzile vor fi aplicate în cazul neîndeplinirii prescripţiilor autorităţii de supraveghere privind înlăturarea încălcărilor, inclusiv în cazul unor sesizări din partea autorităţii responsabile privind nerespectarea legislaţiei cu privire la contractele de credit pentru consumatori în mărime de până la 10 la sută din veniturile din activitatea operaţională a organizaţiei (care includ dobânzile, comisioanele, penalităţile, alte plăţi aferente creditelor acordate/leasingului financiar precum şi dobânzile aferente investiţiilor financiare şi alte venituri operaţionale), calculate la finele anului precedent raportat la autoritatea de supraveghere, dar nu mai puţin de 10 mii lei.

Pentru o transparenţă mai mare a costurilor de creditare, OCN-urile vor fi obligate să publice pe paginile lor web oficiale regulamentele interne şi vor asigura existenţa unui instrument destinat rezolvării ecuaţii­lor în vederea determinării costului total al creditului nebancar/leasingului financiar.

O schimbare importantă ţine de creşterea capitalului social minim al OCN-urilor de la 300 mii de lei la 1 milion de lei, această prevedere urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

„Are capacitatea CNPF să pună în aplicare acest proiect de lege?”, este una din cele câteva întrebări adresate raportorului.

„Legea cu privire la funcţionarea organizaţiilor de creditare nebancară a intrat în vigoare în octombrie 2018. Anume din acest moment CNPF a intrat în capacitatea nu doar de a monitoriza activitatea acestor organizaţii, cum a fost anterior, dar şi de reglementare şi supraveghere. În perioada respectivă am reuşit să formăm Registrul organizaţiilor de creditare nebancară autorizate, care la moment include 166 organizaţii de creditare nebancară. Pe lângă organizaţiile de microfinanţare s-au adăugat şi companiile de leasing. Totodată, am stabilit toţi beneficiarii efectivi ai acestor organizaţii de creditare nebancară, care deţin cel puţin 1% din capitalul social sau drepturile de vot ale organizaţiei de creditare nebancară. Astfel că acum avem un tablou, după noi absolut complet, cu privire la acest gen de activitate pe piaţa financiară a ţării. La moment, CNPF dispune de suficientă capacitate, şi cantitativ, şi calitativ pentru a supraveghea acest sector”, a fost răspunsul lui Iurie Filip.

Avizul Comisiei economie: Cele mai importante modificări ţin de fortificarea stabilităţii sectorului

„Cele mai importante modificări ţin de fortificarea stabilităţii sectorului, promovarea protecţiei consumatorului şi practicilor de creditare responsabilă şi de atenuarea riscurilor de îndatorare a persoanelor fizice”, se arată în avizul Comisiei economie, buget şi finanţe.

Comisia a mai menţionat că „de asemenea, au fost majorate cerinţele faţă de capitalul social minim al organizaţiilor de creditare nebancară şi sumele amenzilor pentru încălcarea legislaţiei privind activitatea organizaţiilor de creditare nebancară”.

Proiectul urmează să fie examinat şi adoptat în lectură finală de către Parlament. Cel mai probabil în perioada imediat următoare.

Vlad Bercu

capital.market.md

Prevederea se conţine în proiectul de modificare şi completare a Codului Muncii, aprobat de Guvern.

Astfel, potrivit modificărilor, în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă va fi prevăzută posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentară cu ore libere. Angajatul va putea folosi timpul de odihnă primit în schimbul orelor de muncă suplimentare în decurs de 30 de zile de la finalizarea orelor de muncă suplimentare. De menţionat că, în versiunea actuală a Codului Muncii, nu este permisă compensarea orelor de muncă suplimentare cu timp liber.

În cazul achitării lunare a salariilor, pentru orele de muncă suplimentare angajatorul trebuie să achite 50% din salariul de bază calculat pe unitatea de timp pentru primele 2 ore și 100% pentru următoarele ore. Potrivit proiectului de lege, se va permite transferarea temporară a salariatului la o altă muncă în cadrul aceleiași unități, pe o perioadă de până la o lună, cu posibilitatea de a prelungi acest termen până la un an, cu păstrarea locului de muncă de bază. Totodată, documentul prevede şi alte modificări. De exemplu, conducătorului unității, după consultări cu reprezentanţii angajaţilor, va putea decide transferul unor zile de repaus (de lucru) în alte zile. Guvernul va dispune de acest drept pentru autoritățile și instituțiile publice. În ajunul zilelor nelucrătoare la întreprinderile ale căror activități nu pot fi întrerupte, fiecare oră de lucru, care nu poate fi scurtată, va fi achitată ca ore de muncă suplimentare. Proiectul de lege reglementează un program de lucru flexibil, în comptenţele angajatorului vor fi incluse aprobarea și / sau modificarea statelor de personal, procedura de negociere colectivă etc.

Proiectul de lege urmează a fi votat şi de către Parlamentul Moldovei.

InfoMarket

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, prin programul de atragere a remitențelor în economie, a aprobat joi primele 53 de proiecte investiționale din acest an, transmite MOLDPRES.

Din cele 53 de companii acceptate pentru finanțare nerambursabilă din partea statului, 33 se află în faza extinderii activității, iar 20 de afaceri sunt start-up-uri. Cele mai multe întreprinderi, 25 la număr, activează în domeniul agriculturii, 16 afaceri - în sectorul prestări servicii, iar 12 întreprinderi își desfășoară activitatea în industria prelucrătoare. Cele 53 de întreprinderi vor contribui la crearea a 180 de locuri de muncă. Afacerile sunt localizate în 22 de raioane, 44 dintre acestea vor activa în mediul rural, iar nouă în Chișinău.

Prezentă la eveniment, Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii a declarat că Guvernul va susține în continuare toate inițiativele de suport antreprenorial care aduc plusvaloare economiei naționale.

“Programul PARE 1+1 se bucură de succes în rândul migranților și rudelor acestora, investițiile făcute de migranții moldoveni în economia țării, din 2010 până în prezent, se ridică la un miliard de lei”, a subliniat Drăgălin.

Programul PARE 1+1 este implementat de ODIMM din anul 2010 și are drept scop mobilizarea resurselor umane și financiare ale moldovenilor aflați la muncă peste hotare în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova. Programul activează în baza algoritmului 1+1, astfel încât fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu sub formă de grant nerambursabil din partea statului. Suma grantului este de până la 250 de mii de lei.

moldpres.md

Pentru ca oraşul Chişinăul să ajungă la nivelul unei metropole europene ar fi nevoie de cel puţin 365 de milioane de euro, potrivit unui document strategic de planificare şi dezvoltare a capitalei Republicii Moldova. Acest cost este, desigur, estimativ. Documentul a fost realizat cu ajutorul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a fost plătit de ministerul Finanţelor din Austria.

Documentul, intitulat "Chişinău-oraş verde", presupune dezvoltarea pe şapte direcţii, prioritare la nivelul municipiului.

„În special, aspectele de energie, aspectele de apă, deşeurile solide, industria, utilizarea terenurilor şi nemijlocit transportul public, ceea ce este o durere foarte mare pentru Municipiul Chişinău”, a declarat RODICA IORDANOV, expert local.

Din cifra estimativă de 365 de milioane de euro, aproximativ 150 de milioane ar fi necesare pentru îmbunătăţirea transportului. Aici vorbim despre reparaţia drumurilor, construirea parcărilor sau reînoirea parcului de autobuze şi troleibuze.

„Am menţionat de 50 de troleibuze, 150 de autobuze, 200 de staţii renovate, în următorii cinci ani. Am stabilit aceste ţinte. Câte se vor realiza, încă nu ştim. Trebuie elaborat un studiu de fizabilitate, un proiect clar cu o propunere. Extindere reţelei de troleibuze este foarte importantă, daca s-ar putea face. Pentru această activitate este ce mai mare sumă estimată de buget”, a spus CIPRIAN POPOVICI, expert, România.

Suma necesară pentru dezvoltarea oraşului este enormă, iar toate aceste lucruri ce trebuie puse în practică par utopice dar, totuşi, nu sunt imposibil de realizat.

„Eu dacă aş fi autoritate publica, m-aş gândi de unde găsesc eu bani să folosesc aceste lucruri. BERD are bani pentru a finanţa aceste proiecte dar sunt şi alţi donori pe care puteţi să-i accesaţi. De aceea, acest document este foarte bun”, a precizat Ciprian Popovici.

„Doar având un astfel de document ai dreptul să le accesezi. Este vorba şi de credite şi de granturi şi de fonduri de dezvoltare, modalităţi de finanţare sunt diferit”, a menţionat VICTOR CHIRONDA, viceprimar, municipiul Chişinău.

BETA Realizarea documentului strategic de planificare şi dezvoltare a oraşului a costat aproape 300 de mii de euro, bani oferiţi de Ministerul Finanţelor din Austria. Pentru a pune în practică obiectivele din acest ambiţios program, el trebuie votat în Consiliul Municipal Chişinău.

tvrmoldova.md