Renault confirmă Dacia electrică, botezată pentru moment Urban City

Dacia Urban City este numele provizoriu pe care îl poartă modelul electric ce va fi vândut de marca românească în Europa. Dezvăluirea a fost făcută de cei de la Renault în cadrul conferinței de presă anuale, în care au fost anunțate rezultatele financiare pentru 2019.
Pe slide-ul de prezentare, alături de noul ZOE, care a fost deja lansat, apar alte trei mașini complet electrice: Twingo ZE, Dacia Urban City și apoi primul vehicul electric construit de grup pe o nouă platformă.
profit.ro
Termenul de prescripție pentru încălcările în trafic, fixate de camere, este de un an
Numărul șoferilor care achită amenzile pentru încălcările fixate de camerele de supraveghere a traficului rutier este în creștere, dar rămâne mic în comparație cu scrisorile expediate în adresa conducătorilor auto. Odată ce, în baza scrisorilor, se întocmește un proces verbal, rata de achitare depășește 90%, însă o problemă rămâne identificarea șoferilor.Solicitat de IPN, directorul Serviciului tehnologii informaționale al MAI, Andrian Șova, a declarat că un mecanism utilizat la identificarea șoferilor care au încălcat Regulamentul circulației rutiere este aplicația e-data, care a fost pusă la dispoziția inspectorilor de patrulare. Cu ajutorul acesteia, de pe telefonul mobil sau alt dispozitiv, polițistul poate vedea dacă există încălcări, introducând numărul de înmatriculare. Și aceste verificări au loc în timpul patrulării, în cadrul filtrelor organizate. Odată identificat șoferul, îi este întocmit procesul-verbal cu aplicarea amenzii.
Andrian Șova a precizat că anterior termenul de prescripție pentru acest tip de încălcări era de trei luni, însă acesta a fost prelungit până la un an. În această perioadă de 12 luni este mai puțin probabil ca un șofer să nu fie supus verificărilor în trafic, explică responsabilul de la MAI.
Andrian Șova spune că se întreprind mai multe măsuri pentru a optimiza procesul de constatare a încălcărilor în trafic, înștiințarea șoferilor despre aceste încălcări și achitarea amenzilor. Este planificată extinderea sistemului de monitorizare video, dar și automatizarea procesului, ca să fie evitat la maximum factorul uman. La fel, se lucrează la o aplicație mobilă care să le permită șoferilor să verifice dacă au aplicate amenzi pentru încălcările în trafic, cu posibilitatea achitării online a amenzii în condițiile în care pe larg este folosită semnătura electronică.
Pe parcursul anului trecut, Inspectoratul Național de Patrulare a întocmit 163 de mii procese verbale, dintre care 54% au fost generate de sistemul automatizat. Suma amenzilor achitate este de aproape 56 de milioane de lei.
GUVERNUL A APROBAT UN PROIECT DE LEGE PENTRU PROTECŢIA CLIENŢILOR ORGANIZAŢIILOR DE CREDITARE NEBANCARĂ
Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri modificări legislative menite să atenueze riscul de supraîndatorare a populaţiei prin aplicarea unor costuri excesive la creditele acordate de organizaţiile de creditare nebancară.
Potrivit agenţiei INFOTAG, ministrul Finanţelor, Serghei Puşcuţa, a spus că una dintre dispoziţii prevede limitarea costurilor totale ale creditului nebancar, luat pentru o perioadă de până la doi ani, în mărime care să nu depăşească valoarea debursată conform contractului (dacă suma creditului este de 10 mii lei, atunci clientul trebuie să restituie cel mult 20 mii lei, ţinând cont de dobânzi şi penalităţi pentru întârzieri - "I.").
"Pentru împrumuturile în valoare de până la 50 mii lei, acordate de organizaţia de creditare, se propune interzicerea efectuării schimbărilor clauzelor contractuale care, în rezultat, măresc obligaţia pecuniară iniţială a consumatorului. De asemenea, se propune interzicerea încheierii oricăror alte acte juridice cu debitorul care înregistrează întârzieri mai mari de 30 de zile în executarea obligaţiilor conform contractului de credit", a spus el.
Proiectul de lege prevede şi alte măsuri, inclusiv interzicerea acceptării depozitelor de la populaţie, majorarea capitalului organizaţiilor de creditare nebancară de la 300 mii lei la 1 milion lei, precum şi obligaţia ca aceste instituţii financiare să prezinte rapoarte cel puţin unui birou al istoriilor de credit.
Potrivit informaţiilor prezentate, în Registrul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare sunt înregistrate aproximativ 160 de organizaţii de creditare nebancară cu active totale de peste 10 mlrd. lei. Aceste organizaţii au acordat împrumuturi în sumă de 7,5 mlrd. lei şi 1,5 mlrd. lei sub formă de leasing financiar. Numărul total de clienţi este de 570 mii persoane.
Suprafețele agricole irigate vor fi extinse
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului va transmite în acest an 12 sisteme centralizate de irigare asociațiilor de fermieri. La rândul lor, agricultorii vor trebui să atragă resurse pentru reparația şi punerea în funcțiune a sistemelor. Autoritățile sunt pregătite să acopere o parte din finanțare.
Potrivit ministrului Agriculturii, Ion Perju, în condițiile în care sectorul agricol este afectat frecvent de secetă, restabilirea infrastructurii de irigare este o prioritate, însă este nevoie și de asocierea fermierilor în organizații specializate.
Staţia de irigare din satul Varniţa se află în apropierea râului Nistru. Comparativ cu alte sisteme de irigare din țară, aceasta este funcțională. Totuși, sunt necesare investiții pentru lucrări de reparație. Zece fermieri din sat au format o asociație, pentru a putea atrage subvenții de la stat. Activitatea de bază a lor este cultivarea legumelor. Stația le va fi transmisă pentru utilizare pentru o perioadă de 25 de ani.
Fermierii au găsit deja soluţii pentru a reduce costurile, dar şi pentru a spori capacitățile de irigare. În localitatea Varniţa sunt irigate acum 300 de hectare, în timp ce capacitatea staţiei este de 1.000 de hectare.
Conform datelor Ministerului Agriculturii, în țară sunt 88 de sisteme de irigare centralizată. Dintre acestea, doar 21 sunt funcționale.
NTV Moldova
În R. Moldova ar putea fi construit un parc eolian care va asigura 15% din consumul anual de energie
Președintele țării, Igor Dodon, a avut marți o întrevedere cu Ana Maria Mihaescu, consultant al firmei Energo Continent, care dezvoltă un parc eolian de 120 de MW în sudul Republicii Moldova, comunică MOLDPRES cu referire la Serviciul de presă al Președinției.
Proiectul a fost inițiat în 2010 în colaborare cu Fondul de Investiții InfraVentures al IFC – divizia de investiție a Băncii Mondiale și are ca scop producerea energiei eoliene. Producția anuală a acestui proiect poate asigura circa 15% din consumul anual de energie al Republicii Moldova.
Energo Continent, în cazul în care va primi confirmarea că proiectul se încadrează în continuare în Strategia energetică a Republicii Moldova, va finaliza demersurile de atragere a investitorilor strategici în finanțarea și implementarea proiectului.
Igor Dodon a salutat intențiile investitorului, menționând interesul Moldovei pentru promovarea proiectelor de energie regenerabilă. În acest context, șeful statului a dat asigurări că va susține realizarea acestui proiect.
A fost lansat un nou program bilateral, România-Moldova 2021-2027, finanţat de Uniunea Europeană
Anunţul a fost făcut de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei din România, care nu a specificat bugetul total al programului.
Instituţia a menţionat că, potrivit Documentului Comun pentru programele NEXT emis de Comisia Europeană în luna ianuarie, în cadrul noului program bilateral, România-Republica Moldova 2021-2027, se recomandă concentrarea tematică a finanţării pe câteva obiective, care includ: lupta cu şomajul, educaţie, sănătate şi incluziune socială. Totodată, vor fi finanţate proiecte concentrate pe infrastructură sustenabilă, inteligentă şi intermodală şi conectivitate digitală. Printre alte domenii prioritare se regăsesc: capacitatea instituţională, societatea civilă, minorităţile, precum şi managementul frontierelor.
În perioada imediat următoare va demara procesul de programare prin constituirea unui comitet comun de programare, în cadrul căruia, în urma consultărilor şi analizelor se va lua decizia cu privire la obiectivele şi activităţile pentru care se va acorda finanţare. Amintim că în perioada 2014 – 2020, România cooperează cu Moldova în cadrul unui program bilateral finanţat din Instrumentul European de Vecinătate (ENI). Programul are un buget total de 89,1 milioane euro, dintre care 81 milioane euro reprezintă fonduri ENI şi 8,1 milioane euro reprezintă cofinanţarea pe care trebuie să o asigure beneficiarii din ţările participante. Aria eligibilă include judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi din România şi întregul teritoriu al Republicii Moldova. Scopul programului a fost selectarea proiectelor care vizează crearea de parteneriate între entitățile de pe ambele părți ale frontierei, ce aduc beneficiu comunităților din zona de frontieră.
Marina Tauber: Ilan Șor este mult mai aproape decât crede multă lume
Deputata Partidului Șor Marina Tauber susține că ține legătura în permanență cu liderul formațiunii și că Ilan Șor conduce activ, la fel ca anterior, formațiunea. Totodată, parlamentara susține că Ilan Șor s-ar afla „mult mai aproape decât crede multă lume”, răspunzând la întrebarea unde se află actualmente politicianul, transmite IPN.
În plus, deputata spune că Ilan Șor ar putea să susțină în curând personal o conferință de presă în Chișinău. Marina Tauber a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la postul N4 că în continuare există riscuri pentru viața și sănătatea lui Ilan Șor. „Eu am declarat acest lucru, cu toată responsabilitatea, de mai multe ori și noi, echipa lui, l-am convins să nu apară în spațiul public atât timp cât nu există garanții interne, externe că nu există niciun risc în legătură cu securitatea lui”, a afirmat politiciana.
De asemenea, deputata a declarat că Partidul Șor va participa la viitoarele alegeri prezidențiale care urmează să aibă loc anul curent. Marina Tauber spune că PPȘ va veni cu un candidat pentru scrutinul prezidențial, dar deocamdată nu face public cine ar fi acesta. „Dacă n-ar exista limite de vârstă, desigur că Ilan Șor era să fie candidatul din partea Partidului Șor, ceea ce este evident și ceea ce este solicitat din partea oamenilor. Există această discriminare. (...) Și dacă există această problemă, noi vom pregăti o surpriză foarte interesantă pentru toată lumea și cu siguranță vom face tot posibilul ca președinte al țării să fie din partea Partidului Șor și vom lupta foarte puternic pentru asta”, a declarat parlamentara.
Totodată, Marina Tauber este de părere că în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, Partidul Șor ar putea obține un rezultat mult mai bun decât cel pe care l-a avut la alegerile din februarie anul trecut.
ipn.md
Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de Lege privind organismele de plasament colectiv alternative
Acesta va permite introducerea în legislația națională a unor directive ale Parlamentului European și Consiliului European, în special privind fondurile alternative de investiții, fondurilor cu capital de risc, fondurile europene pentru investiții de lungă durată. Agenția InfoMarket a scris anterior că proiectul dat de lege stabilește cadrul legal pentru crearea, autorizarea și funcționarea Organismelor de plasament colectiv alternative (OPCA), determină cerinţele faţă de organizarea, licențierea şi activitățile desfășurate de societățile de administrare şi depozitarii activelor OPCA. Acesta mai stabilește angajamentele legate de administrarea OPCA cu capital de risc și investiții de lungă durată, dar și normele ce țin de depozitarii și active OPCA.
Legea va fi aplicată față de persoanele fizice și juridice din Moldova, persoane fizice și juridice străine, apatrizilor care oferă servicii sau desfășoară activități legate de crearea și administrarea OPCA.
Dispozițiile legii se vor aplica și băncilor comerciale care furnizează servicii și activități de gestionare a investițiilor, cu excepțiile prevăzute de legea aprobată. În același timp, documentul nu se va aplica la: fonduri de pensii nestatale și alte scheme de participare a angajaților; autoritățile administrației publice centrale și locale, Banca Națională a Moldovei și băncile centrale ale altor state, organizații internaționale și regionale precum Banca Mondială, FMI, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și alte instituții internaționale similare; autorități și organizații naționale, regionale și locale sau alte instituții care gestionează fonduri care sprijină sistemele de securitate socială și pensii; persoanele juridice care administrează una sau mai multe organizații alternative de investiții colective, singurii investitori din care fac parte, societăți-mamă sau sucursale ale acestor persoane sau alte sucursale ale societății-mamă, cu condiția ca niciunul dintre acești investitori să nu fie o organizație de investiții colective alternative. Reglementarea, supravegherea și controlul investițiilor colective vor fi asigurate de Comisia Națională a Pieței Financiare.
Conform legii, Organismele de plasament colectiv alternative (OPCA) sunt societăți pe acțiuni sau societăți pe acțiuni create în baza unui act constitutiv și a fondurilor de investiții create pe baza unui acord de parteneriat simplu, fără a crea o entitate juridică care să funcționeze pe baza principiului împărțirii riscurilor și a cărei activitate constă în acumularea de resurse financiare de la persoane fizice și / sau juridice prin emiterea de interese participative, în scopul investițiilor ulterioare, în conformitate cu prevederile legii. OPCA vor desfășura activități ținând cont de interesele investitorilor și în conformitate cu standardele de reducere a riscului de investiții definit de prezenta lege, sub rezerva autorizării prealabile a Comisiei Naționale a Pieței Financiare.
În funcție de condițiile pentru emiterea și răscumpărarea acțiunilor, OPCA pot fi: deschise - OPCA ale căror interese de participare, la cererea oricăruia dintre acționari, sunt răscumpărate din activele OPCA, la intervale regulate, în conformitate cu procedurile și parțialitatea stabilite de regulile sau actul de constituire al OPCA; închise - OPCA, ale căror acțiuni de participare sunt răscumpărate din activele OPCA la un anumit punct stabilit prin normele sau actul constitutiv al OPCA sau în faza de încetare a activității, dar nu mai devreme de perioada inițială de cinci ani în care drepturile de răscumpărare nu pot fi exercitate.
În cazul OPCA cu capital de risc sau OPCA cu investiții pe termen lung, perioada inițială înainte de răscumpărare poate fi prelungită până la 10 ani de la data înființării. OPCA poate fi creat într-una din următoarele forme juridice: fond de investiții fără statut juridic, creat pe baza unui simplu contract de parteneriat; societate de investiții pe acțiuni înființată pe baza unui act constitutiv sub forma unei societăți pe acțiuni; societate cu investiții limitate creată pe baza unui act constitutiv sub forma unei societăți pe acțiuni.
Legea privind organizațiile alternative de investiții colective va intra în vigoare în 6 luni după publicarea ei în Monitorul Oficial.
Afacere cu lapte de măgăriță la Fălești. Un litru este vândut cu 400 de lei
Un bărbat din orașul Fălești vinde lapte de măgăriță. Produsul este la mare solicitare în Republica Moldova și chiar peste hotarele ei. Un litru de lapte de măgăriță costă 400 de lei, de 40 de ori mai mult decât laptele de vacă.
Ion Lozonschi și-a deschis ferma de măgărițe acum cinci ani, pe când suferea de o boală gravă. A aflat despre efectele miraculoase a laptelui de măgăriță și a decis să producă elixirul sănătății.
Acum cinci ani am cumpărat vreo doi măgari, au mai fătat și acum am 15 măgărițe. Am avut și 20-25, dar le-am vândut, că nu prea merge laptele. Lumea nu are bani, laptele e scump, dar și muncesc mult, a spus fermierul.
Bărbatul spune că laptele de măgăriță are aceleaşi proprietăţi ca şi laptele matern şi e considerat un adevărat medicament.
De la Chișinău sună, de la Călărași, vin de la Bălți, de pe loc cumpără lumea, din România a fost un român și a cumpărat 3 litri. A spus că vrea să fie mai tânăr, mai frumos, mai sănătos, a adăugat Ion Lozonschi.
Ion Lozonschi își iubește animalele și chiar le-a pus și nume fiecăruia.
Aceasta este Gabriela, când fată, nu vrea să stea la mulgătoare. Aceasta este Frunza
Cristina Trucin este mama unui copil de 6 ani. Ea spune că laptele de măgăriță este cel mai bun remediu pentru a întări imunitatea fiului ei.
Eu fac copilului ca profilaxie, pentru că am observat că în sezonul rece, cu viroze agresive, trecem cu brio, nu am răcit. E scump, dar ieftin față de medicamente. Dacă te duci la farmacie, cu o mie de lei nu scapi, a spus femeia.
Oamenii spun că beau lapte de măgăriță în loc de medicamente.
Am decis să cumpăr lapte de măgărițe, am citit că este foarte sănătos pentru plămâni, stomac, pentru tot. Am cumpărat două sticluțe. Am cumpărat lapte pentru mine și copilul meu, vom gusta.
Să te lecuiești nu e scump. Dai mai mult, doar să te lecuiești.
E caloric și e bun pentru tuse, pentru copii.
Zilnic, bărbatul obține între 2 și 5 litri de lapte de măgăriță, în funcție de sezon.
Serviciul Vamal a simplificat procedura de declarare a mărfurilor pentru micii exportatori
Serviciul Vamal reamintește că, începând cu 30 octombrie 2019, întreprinzătorii mici și mijlocii, care exportă cantități mici de produse prin intermediul trimiterilor poștale sunt scutiți de necesitatea depunerii declarațiilor vamale pentru fiecare tranzacție. Astfel, antreprenorii care exportă mărfuri a căror valoare facturală per livrare nu depășește suma de 1 000 de euro, pot depune o singură declarație vamală electronică pentru toate tranzacțiile efectuate în decurs de o lună.
Pentru a beneficia de procedura declarării periodice, agentul economic exportator urmează să depună o cerere în adresa biroului vamal din raza teritorială în care acesta își desfășoară activitatea. Cererea trebuie să conțină denumirea, adresa juridică și codul fiscal ale întreprinderii, lista și cantitatea estimativă a mărfurilor care ar urma să fie exportate, precum și descrierea acestora.
Scopul acestor reglementări este de a sprijini producătorii autohtoni și de a promova exporturile, prin simplificarea formalităților vamale și reducerea costurilor aferente procedurii de declarare a mărfurilor. Astfel, noua procedură aplicată de către Serviciul Vamal le permite micilor exportatori să economisească timp și resurse, care ar putea fi investite în dezvoltarea afacerii.
Instrucțiunea cu privire la procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale a fost aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 408-O/2019, care poate fi găsit aici.



