Creşterea economică de 4% pentru anul 2020 se bazează tot pe consumul populaţiei, cel care a contribuit şi până acum la avansul economiei moldoveneşti. Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată majorarea cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul cu 13,2% în 2019 faţă de anul precedent, scrie capital.market.md.
În ultimii doi ani, apetitul pentru consum al moldovenilor a crescut continuu ca urmare a majorării veniturilor populaţiei. Economiştii sunt de părere că acest lucru nu va dura la nesfârşit, căci inflaţia, care dă semne de creştere, se traduce automat într-o putere de cumpărare mai slabă.
“Prognoza tendinţelor de evoluţie a indicatorilor principalelor sectoare ale economiei naţionale prevăd o creştere reală a Produsului intern brut de circa 4,2% în anul 2019 şi cu câte 3,8% – în anii 2020-2022. Această creştere este condiţionată de o evoluţie relativ bună a sectoarelor economiei naţionale şi se află în proximitatea PIB-ului potenţial estimat pentru Republica Moldova. Structura PIB pe categorii de resurse va suporta unele modificări: se va majora ponderea comerţului interior (de la 15,5% până la 15,9% din PIB) şi construcţiilor (de la 7,8% până la 9,4% din PIB). Aceste evoluţii reflectă majorarea cererii interne. Cotele industriei şi agriculturii rămân relativ stabile: la nivel de circa 14,5% şi, respectiv, 10% din PIB”, potrivit Ministerului Economiei.
Majorarea veniturilor populaţiei şi-a redus din turaţii
Ponderea consumului final al gospodăriilor casnice în PIB va fi stabilă şi va oscila în jur de 83%-84%. Se vor observa unele îmbunătăţiri calitative ale comerţului exterior în structura PIB: soldul negativ al exportului net în PIB va descreşte de la circa 25,8% la 25,1% din PIB.
“După o creştere mai accelerată a pensiilor şi salariilor în 2019 va urma o temperare a dinamicii în 2020. Anul 2019 a fost caracterizat de promovarea unor politici bugetare de stimularea a veniturilor. Astfel, creşterea reală a pensiilor, conform estimărilor, a depăşit 9%, iar majorarea salariilor bugetare s-a apropiat de 12%. De asemenea, şi remunerarea în sectorul privat a crescut cu circa 8%. În 2020, deşi Guvernul va menţine o politică bugetară expansionistă, creşterile de venituri vor fi mai modeste. Acest fapt poate fi explicat, inclusiv prin baza de comparaţie destul de înaltă din 2019, când veniturile au cunoscut o ascensiune mai intensă şi au atins niveluri înalte”, constată Expert Grup.
În 2019, veniturile populaţiei s-au majorat, deşi în a doua parte a anului ritmurile de creştere s-au redus. Statul a jucat un rol important în sporirea veniturilor populaţiei prin majorările semnificative ale salariilor bugetare şi pensiilor. Totodată, pe parcursul anului s-a atestat o reducere a ritmului de creştere a salariului: în sectorul privat – de la 11,2% până la 6,8%, iar în sectorul public – de la 23,6 la 8,6%. Din acest considerent, şi salariul mediu şi-a temperat creşterea: de la 14,5% în trimestrul unu până la 7,4% faţă de anul precedent. În cazul pensiilor, s-au înregistrat evoluţii similare, iar majorarea s-a atenuat de la 12,6% până la 6,6%. Drept urmare, în 2019, creşterea pensiei medii a constituit 9,1%. Totodată, remiterile exprimate în termeni reali au cunoscut, practic, o scădere continuă din 2014 până în 2019. La sfârşitul anului 2018, această tendinţă s-a schimbat şi în 4 trimestre consecutive au fost înregistrate creşteri, iar în trimestrul unu-trei din 2019, remiterile s-au majorat cu 4,7%. Creşterea reală a remiterilor a fost determinată de sporirea, în termeni nominali, a acestui tip de transferuri cu 3,2%. În acelaşi timp, majorarea nominală a remiterilor s-a datorat creşterii transferurilor din UE cu 16,7%. Remiterile din CSI au fost în scădere (-11,9% în ianuarie-septembrie 2019), iar transferurile din alte state au stagnat.
Pe termen mediu, sortiţi creşterii economice de 4%
Fondul Monetar Internaţional estimează că creşterea reală a PIB-ului a atins 4,2 la sută în anul 2019 şi se aşteaptă că indicatorul dat va rămâne la nivelul de circa 4 la sută pe termen mediu. Inflaţia s-a accelerat, atingând nivelul de 7,5 la sută în decembrie 2019, datorită creşterii preţurilor la produsele alimentare şi cererii agregate solide, dar se prognozează că va reveni la nivelul ţintit de circa 5 la sută până la sfârşitul anului curent.
Totodată, Ministerul Economiei se arată optimist că pe fonul unei stabilizări politice şi economice, în anii de prognoză se anticipează o evoluţie pozitivă a volumului investiţiilor în economie: 18% în 2019, 4-5% în medie pentru următorii trei ani. Creşterea investiţiilor se va datora atât creşterii investiţiilor private, cât şi a investiţiilor publice. Aportul major la creşterea investiţiilor este aşteptat din partea investitorilor privaţi. Creşterea încrederii sectorului privat în mediul economic al ţării, menţinerea trendului de retehnologizare a proceselor de producţie motivat de dorinţa agenţilor economici de a asigura competitivitatea producţiei pe pieţele externe, în special pentru a putea valorifica oportunităţile oferite de Acordul de Asociere şi a altor acorduri de colaborare internaţională, precum şi impactul reformei fiscale de micşorare a impozitelor salariale pentru agenţii economici vor stimula investiţiile private.
Sectorul construcţiilor va continua să se dezvolte şi va avea un impact esenţial asupra creşterii investiţiilor, în special în primii ani de prognoză. Creşterea volumului de lucrări în construcţii va fi stimulat de creşterea cererii interne pentru locuinţe, inclusiv datorită implementării programului de stat “Prima Casă”, precum şi situaţiei creditare favorabile care pe termen scurt se va menţine.
Sectorul industrial înregistrează descreşteri. Potrivit BNS, în ianuarie-decembrie 2019, volumul producţiei industriale s-a micşorat faţă de luna corespunzătoare a anului precedent cu 1,0%, ca urmare a descreşterii producţiei industriale în industria extractivă (-2,8%) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-17,2%).
În acelaşi timp, în 2019, volumul producţiei agricole a înregistrat o diminuare de 2%. Micşorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei animaliere cu 6,0% şi producţiei vegetale cu 0,3%. În anul 2019, faţă de anul precedent, în gospodăriile de toate categoriile producţia de creştere a vitelor şi păsărilor (în masă vie) a scăzut cu 5,0%, producţia de lapte de toate tipurile – cu 10,9%, ouă – cu 2,2%. Starea sectorului zootehnic continuă să fie determinată preponderent de situaţia în gospodăriile populaţiei, în care la 1 ianuarie curent sunt concentrate 85,6% din efectivului total de bovine (dintre care vaci – 94,4%), 44,8% – de porcine, 97,2% – de ovine şi caprine şi se produce cea mai mare parte a producţiei animale (creşterea vitelor şi păsărilor – 54,1%, producţia laptelui – 93,6%, producţia ouălor – 57,7%).
Anul trecut doar sectorul fitotehnic a fost pe plus. Roada anului 2019 se caracterizează prin majorarea, faţă de anul 2018, (în expresie naturală) a volumului cerealelor şi legumelor boabe – cu 65,1 mii tone sau cu 1,9% mai mult (dintre ele a porumbului pentru boabe – cu 41,5 mii tone sau cu 2,0% şi a leguminoaselor boabe – cu 5,3 mii tone sau cu 11,5%), a legumelor – cu 22,7 mii tone (sau cu 8,0%), a florii soarelui – cu 17,3 mii tone (cu 2,2%), a soii – cu 4,7 mii tone (cu 8,2%), a cartofilor – cu 2,0 mii tone (cu 1,2%).
Totodată, s-a micşorat recolta sfeclei de zahăr cu 118,7 mii tone (cu 16,8%), strugurilor – cu 73,3 mii tone (cu 10,0%), fructelor şi pomuşoarelor – cu 54,6 mii tone (cu 6,1%), grâului – cu 17,9 mii tone (cu 1,5%), rapiţei– cu 8,3 mii tone (cu 9,7%), orzului – cu 7,4 mii tone (cu 4,2%).
Victor Ursu
