Criza economică este inevitabilă. Aceasta va afecta şi piaţa valutară, care în prezent este în mare parte dependentă de exportatori şi remitenţele moldovenilor, care muncesc în străinătate. Previziunile privind piaţa valutară sunt sumbre. Economiştii estimează o depreciere a leului moldovenesc faţă de principalele valute de referinţă, scrie capital.market.md.

În luna februarie 2020, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 95,7%, comparativ cu 96,9% în luna ianuarie, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a diminuat cu 27,8 milioane USD (-16,2%), iar cererea netă de valută din partea agenţilor economici – cu 26,9 milioane USD (-15,2%). Timp de 13 luni cererea anuală de valută a fost mai mare decât oferta, dar în luna februarie 2020 piaţa a intrat în echilibru, iar oferta în valori anuale a depăşit cererea cu 40 milioane USD. Astfel, cererea s-a redus până la 2,11 miliarde USD, iar oferta în valori anuale a crescut până la 2,15 miliarde USD.

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, spune că, în perioada ianuarie 2019-ianuarie 2020, deficitul de valută pe piaţa valutară a constituit 138 milioane USD. Iar deficitul de valută are o trăsătură strict electorală. Altfel spus, cererea de valută creşte în preajma alegerilor parlamentare.

În acelaşi timp, BNM a intrat în această zonă de deficit valutar foarte bine pregătită cu rezerve valutare de 3,065 miliarde USD, recordul absolut atins în decembrie 2019.

În 2020, piaţa valutară va fi afectată de doi factori: alegeri şi criza economică, care se face din ce în ce mai simţită. Oferta de valută va scădea puternic în acest an, iar cererea va rămâne relativ stabilă cu tendinţe de scădere. Anticipăm creşterea deficitului de valută în următoarele luni, ceea ce va pune presiune pe leul moldovenesc.

BNM va interveni activ prin vânzări de valută, dar totuşi va admite o uşoară depreciere a monedei naţionale, pentru a asigura competitivitatea economiei naţionale, pe de o parte, şi protejarea populaţiei de creşterea preţurilor, pe de altă parte.

Anul 2020 este văzut ca anul când valutele ţărilor în curs de dezvoltare vor avea tendinţe puternice de depreciere. Însă datorită alegerilor din toamnă, acest proces în Republica Moldova va fi mult mai lent decât în ţările din regiune. Acest echilibru atins pe piaţa valutară riscă să fie cel mai scurt în istoria noastră, iar piaţa în 2-3 luni va intra iarăşi în zona de deficit valutar.

În perioada ianuarie 2019-ianuarie 2020, deficitul de valută pe piaţa valutară a constituit 138 milioane USD.

“În perioada 16-22 martie 2020, toate valutele din IVM-10 (evoluţia a 10 valute de bază relevante pentru Moldova) ale partenerilor comerciali ai Moldovei s-au depreciat faţă de dolarul american. Cea mai mică depreciere a fost înregistrată de leul moldovenesc (-1,95%), iar cea mai mare depreciere a fost înregistrată de zlotul polonez (-7,26). De la începutul anului, toate valutele din IVM-10 au înregistrat deprecieri faţă de dolarul american. Cel mai puţin s-a depreciat yuanul chinezesc (-1,10%), urmat de euro (-2,27%) şi de leul moldovenesc (-3,41%). Cel mai mult, de la începutul anului, s-a depreciat faţă de dolarul american, rubla rusească (-25,27%), urmată de rubla belarusă (-16,67) şi hrivna ucraineană (-14,40%)”, a mai spus Ioniţă.

Previziuni dramatice. Remiterile se duc la vale

Remitenţele, care constituie una din sursele de valută pentru Republica Moldova, vor cunoaşte o reducere dramatică. Acest lucru se întâmplă pe fundalul creşterii şomajului în UE şi revenirii moldovenilor acasă. Piaţa valutară va fi sub presiune, iar BNM va fi nevoită să intervină cu vânzări de valută. Economiştii estimează o reducere a transferurilor din străinătate cu jumătate de miliard de USD. Economiştii sunt de părere că remitenţele vor scădea cu 30-40%. Respectiv, va creşte deficitul contului curent de la actualele 10% la 20%. Şomajul poate să atingă 30% din cei 1,2 milioane de moldoveni încadraţi astăzi în câmpul muncii.

Ultimele date ale BNM relevă că în luna februarie moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 94,64 mil. USD, cu 7% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. Cei mai mulţi bani au venit din UE – o pondere de 42,8 la sută, din CSI – o pondere de 17,8 la sută şi din restul lumii – o pondere de 39,4 la sută. Transferurile din UE în favoarea persoanelor fizice au constituit 40,52 mil. USD, în creştere cu 2,6 la sută comparativ cu februarie 2019. Din cauza Brexit, volumul transferurilor din UE în februarie 2020 a fost cu 7,42 mil. USD mai mic, iar cel al transferurilor din grupul “alte state” s-a majorat cu aceiaşi sumă.

În distribuţia pe state a provenienţei transferurilor în favoarea persoanelor fizice sunt de remarcat transferurile din Israel cu o pondere de 20,6 la sută (19,46 mil. USD) din total (în creştere cu 5,1 puncte procentuale comparativ cu februarie 2019). De asemenea, sunt de menţionat transferurile din Rusia cu o pondere de 16,8 la sută (15,85 mil. USD) din total (în scădere cu 13,4 la sută, precum şi cu 4,0 puncte procentuale comparativ cu februarie 2019).

Exportatorii aducători de valută – la pământ

Pandemia care a închis majoritatea afacerilor va avea un impact negativ asupra businessului şi exportatorilor, care aduceau valută în ţară. Analiştii avertizează că situaţia poate deveni critică când companiile vor fi nevoi­te să reducă din personal sau să-şi sisteze activitatea. Printre cele mai afectate domenii sunt turismul, transporturile şi domeniul ospitalităţii şi restaurantelor. Principalele efecte pe care le simt antreprenorii, ca urmare a pandemiei de coronavirus sunt: scăderea vânzărilor, suspendarea temporară a activităţii, disponibilizările, restrângerea activităţii, întârzierile la plata furnizorilor. Această criză are două componente: atât componenta de consum, care scade mult pentru că oamenii nu mai ies din casă, sunt speriaţi, dar scade şi partea de furnizare pentru că se aşteaptă ca, pe termen lung, poate doi ani, o mare parte din populaţie, în cazul cel mai rău, în care nu se va găsi un vaccin, va fi afectată de acest coronavirus şi va lipsi de la muncă.

Dumitru Vicol, strategist, Banca americană, Londra, Marea Britanie, citat de IPRE, a menţionat că: „Este important să înţelegem că, spre deosebire de criza din 2008, care a fost rezolvată cu bani, această criză nu poate fi soluţionată cu bani. Drept efect, în cazul optimist va fi foarte grav, iar în cazul pesimist va fi dezastruos. Însă, sunt totuşi câteva lecţii pe care le-am învăţat din criza anterioară. Lecţia principală este că după ce şomajul creşte enorm, revenirea economiei este foarte anevoioasă. Reacţia guvernelor şi băncilor la moment este destul de tranşantă, pentru că ei vor să păstreze şomajul cât mai mic. Sunt trei soluţii. O soluţie este oferirea lichidităţilor practic nelimitate, cum a fost aplicată în ţările mari, dar şi în Cehia sau România. Alte două soluţii sunt flexibilitate din punct de vedere fiscal şi măsuri de protejare a locurilor de muncă. Astfel, Guvernul trebuie să vină cu soluţii, care să ofere posibilitatea de readaptare la noile realităţi. Eu sunt de părere că job-ul actual al Guvernului este să păstreze locurile de muncă la nivelul actual, aproape de costuri, care nu pot fi calculate la moment, pentru că atunci când se distruge capitalul productiv este mult mai dificil să îţi revii. Mai mult va conta momentul revenirii, decât criza de acum. Deci, sunt importante aceste două elemente: gestionarea crizei şi forţa revenirii de după criză”.

Victor Ursu

capital.market.md

01 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul de Lege cu privire la unele măsuri de susținere a populației pe durata stării de urgență, elaborat în scopul susţinerii populaţiei în perioada stării de urgenţă, instituită de către Parlamentul Republicii Moldova, la data de 17 martie 2020, în contextul situaţiei epidemiologice din ţară şi apariţiei riscului de îmbolnăvire cu COVID-19.
 
Conform acestei Legi, în perioada stării de urgență, persoanele, inclusiv cele revenite de peste hotare, înregistrate cu statut de șomer la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, beneficiază lunar de ajutor de șomaj în cuantum de 2775 lei, chiar dacă nu au stagiul de cotizare necesar pentru a beneficia de ajutor de șomaj, conform legislației în vigoare.
 
Scopul acestor prevederi constă în susținerea populației fără un loc demuncă în perioada stării de urgență.
 
Șomerii care deja beneficiază de ajutor de șomaj sau au obținut dreptul la ajutorul de șomaj în perioada stării de urgență, în cuantum mai mic decât 2775 lei, vor beneficia de compensarea diferenței dintre cuantumul ajutorului de șomaj acordat și suma de 2775 lei, începînd cu data intrării în vigoare a Legii și pînă la ridicarea stării de urgență.
 
Pentru a beneficia de ajutor de şomaj, persoanele care nu au statut de şomer urmează să se înregistreze la subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în raza căreia îşi au domiciliul sau reşedinţa, pentru obţinerea statutului de şomer, conform legislaţiei în vigoare și solicitarea ajutorului de șomaj.
 
Persoanele care au statut de șomer dar nu beneficiază de ajutor de şomaj urmează să depună la subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în raza căreia îşi au domiciliul sau reşedinţa o cerere de solicitare a ajutorului de şomaj în cuantum de 2775 lei.
 
Șomerilor care deja beneficiază de ajutor de șomaj în cuantum mai mic decît suma de 2775 lei, li se compensează din oficiu diferența respectivă, fără necesitatea depunerii unei cereri suplimentare.
 
Pentru a beneficia de dreptul de ajutor de şomaj, persoanele sunt rugate să depună cereri de solicitare la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, prin poștă sau în format electronic, expediate la distanță, la adresa de e-mail a subdiviziunii teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă (STOFM), în a cărei rază îşi au domiciliul sau reşedinţa. Adresele electronice şi lista telefoanelor de contact ale STOFM (se anexează).
 
Cererea de solicitare a statutului de șomer și/sau a ajutorului de șomaj urmează a fi depusă după intrarea în vigoare a legii și va fi însoțită de copiile buletinului de identitate, actelor care confirmă studiile și/sau calificarea deținută și o declarație pe propria răspundere, conform modelelor care pot fi descărcate aici:
·        cererea de solicitare a statutului de șomer;
·        cererea de solicitare a ajutorului de șomaj;
·        declarație pe propria răspundere.
 
Ajutorul de șomaj se plătește lunar de către Casa Națională de Asigurări Sociale în baza informațiilor prezentate de către subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.
 
După ridicarea stării de urgență, ajutorul de șomaj pentru toți șomerii se va acorda în condițiile Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurare de șomaj.
 
Pentru mai multe informații contactați Centrul de apel al ANOFM tel: 0 8000 1000, de luni pînă vineri. 

anofm.md

Epidemia de coronavirus nu a afectat exporturile de mere. Potrivit Asociației ”Moldova Fruct”, livrările peste hotare decurg fără niciun fel de restricții. Fructele culese în 2019 sunt păstrate în frigidere și ajung, preponderent, pe piața Federației Ruse.

Potrivit directorului executiv al Asociației ”Moldova Fruct”, în depozitele frigorifice din țară sunt păstrate aproximativ 100 de mii de tone de mere din roada anului trecut, care urmează a fi exportate pe parcursul următoarelor luni.

Asociația ”Moldova Fruct” a primit asigurări din partea companiilor ruse că importul de mere moldovenești vor continua.

Potrivit Asociației ”Moldova Fruct”, din octombrie până în martie, țara noastră a exportat aproximativ 100 de mii de tone de mere, iar 90 la sută din producție a ajuns în Federația Rusă. De asemenea, merele moldovenești au fost livrate în România, Belarus și Mongolia.

NTV Moldova

Leul moldovenesc continuă să se deprecieze față de dolar și față de euro. Astfel, pe parcursul unei zile el a mai cedat dolarului american mai mult de 8 bani, iar monedei unice europene – mai mult de 20 bani, transmite Noi.md.

Banca Naţională a Moldovei a stabilit pentru ziua de 31 martie un curs oficial de schimb valutar egal cu 18,1709 lei pentru un dolar (+8,32 bani) și 20,1152 lei pentru un euro (+20,34 bani), în timp ce cu o zi mai devreme acesta a fost egal cu 18,0877 lei pentru un dolar şi, respectiv, 19,9118 lei pentru un euro.

Rata oficială de schimb valutar pentru alte monede, pentru 31 martie, constituie: 0,6473 lei pentru 1 hrivnă ucraineană, 4,1658 lei pentru 1 leu românesc și 0,2275 lei pentru 1 rublă rusească.

noi.md

Tendinţa persoanelor fizice şi juridice de a schimba leii liberi în valută creează un deficit de valută nejustificat. De această opinie sunt dealerilor valutari ai băncilor cu care a discutat luni corespondentul agenției INFOTAG.

„Participanții profesioniști ai pieţei sperau că rata monedei naționale se va apropia mult de pragul de 18,00 MDL:$1, dar că nu va depăși acest prag psihologic important. Însă dorința nejustificată a populației și a multor agenţi economici de a converti resursele libere în euro și dolari americani crește cererea de valută, care devine din ce în ce mai dificil de satisfăcut, și, prin urmare, cursul leului scade constant”, a spus interlocutorul agenţiei.

Dealerii recunosc cu regret faptul că unii deponenți reziliază anticipat contractele de depozit, schimbând leii în dolari și euro.

„În cazul persoanelor juridice se atestă o vânzare anticipată pe piața secundară a valorilor mobiliare de stat, pentru ca din banii obținuţi să reuşească să cumpere valută ieftină”, spun participanții pieţei.

Încercând să prognozeze situația cursului leului în perspectiva a două-trei săptămâni, dealerii spun că deprecierea monedei naționale se va opri atunci când cei ajunşi în panică vor rămâne fără lei pe care să-i convertească în valută.

„Este greu să spunem când se va întâmpla acest lucru cu siguranță, dar neapărat va fi şi atunci leul își va recăpăta pozițiile pe care le-a pierdut ca urmare a cererii artificiale de euro și dolari”, spun participanții pieţei.

Ei regretă că demnitarii ţării „vorbesc cu ușurință despre faptul că rata de schimb a monedei naționale se va deprecia puţin din cauza pandemiei de COVID-19”, lucru care întotdeauna este perceput într-un mod specific de populație și agenții economici”.

Întrebați în ce măsură situația este influenţată de intervențiile Băncii Naționale (BNM), dealerii spun că, în ultimul timp, banca iese pe piață peste o zi, vânzând volume mari de valută.

„De exemplu, luni, BNM a vândut valută în echivalentul a $20 mil., lăsând nesatisfăcute cererile unor bănci de a cumpăra dolari la cursul de 18,18 MDL:$1”, spun interlocutorii, care presupun că curba cursului de schimb al leului își va schimba în curând traiectoria.

INFOTAG precizează: Pentru luni, 30 martie, BNM a stabilit următorul curs oficial al leului în raport cu dolarul american și moneda unică europeană – 18.0877 MDL:$1și 19.9118 MDL: 1 euro.

infotag.md

În plină criză de echipamente de protecție cauzată de pandemia provocată de noul coronavirus, un antreprenor din Anenii Noi produce viziere gratuite pentru medicii din ţară. Acestea sunt un scut de protecţie pentru faţă din plastic, material ieftin şi ușor de găsit. Se fabrică în doar 15 minute cu tot cu printare, decupare, dar şi asamblare, scrie publika.md.

Igor Hîncu a pus pe pauză pe ocupaţia sa de bază, confecţionarea jucăriilor eco, pentru a da o mână de ajutor medicilor, poliţiştilor, şi nu doar. Prototipul l-a primit de la colegii de peste Prut.

"Procesul este destul de simplu, mai simplu decât a-i produce jucării, materia este un fel de plastic care se numeşte PET G. Concomitent se printează opt scuturi de protecţie, cam 13 minute."

Procesul de asamblare este puţin mai migălos, însă merită tot efortul, susţine antreprenorul.

"Ele pot fi fixate diferit. Cei care poartă ochelari de la distanţă mai mare, o fac cu ajutorul acestei curea, iar cei care nu poartă ochelari o pot acomoda individual. Curelușa permite fixarea în două modalităţi. Zilnic, în atelier, putem face 200-250 de astfel de scuturi."

În munca deloc uşoară Igor Hîncu este ajutat de familie.

"Dacă e să ne gândim la medicii noştri, în ce situaţie se află ei, neechipați, neajutați, munca pe care o facem noi încă este una uşoară. Trebuie să ne solidarizăm, să ne unim şi să-i susţinem, să simtă şi ei că au stima cuiva."

Antreprenorul a reuşit deja să livreze peste 200 de ochelari de protecţie Spitalului din Leova, Institutului de Medicină Urgentă din Chişinău, iar în aşteptare sunt şi alte instituţii medicale.

"Până la ora actuală pe viziere.md au fost făcute peste 77 de comenzi, iar numărul solicitărilor depăşeşte cifra de 15 mii pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Solicitarea şi nevoia este destul de mare, de aceea fac apel la oamenii care au astfel de utilaje, să se mobilizeze, să ajute cum pot ei."

La Chişinău mai sunt încă două astfel de ateliere unde sunt confecţionate astfel de protectoare, iar cei care le produc au creat şi o pagină pe internet, unde oamenii pot plasa comenzi. Cei interesaţi pot dona materie primă ori mijloace băneşti pentru achiziţionarea şi confecţionarea obiectelor atât de necesare medicilor, poliţiştilor, salvatorilor, dar altor persoane expuse pericolului în perioada pandemiei.

"Echipa Edujoc lucrează pentru medici, voi staţi acasă!"

publika.md

În prezent foarte multe întreprinderi din diferite industrii sunt în situație de criză și este probabil că multe dintre ele nu vor rezista și vor falimenta. Este vorba despre restaurante, hoteluri, centre educaționale, saloane de frumusețe și alte tipuri de servicii. Acești antreprenori s-au pomeni într-o situație în care trebuie să facă față veniturilor ratate, unii dintre ei fiind nevoiți să-și sisteze complet activitatea. Însă chiar și așa, la final de lună, ei trebuie să plătească salarii, impozite, chiria, să facă față relațiilor cu furnizorii. Opiniile au fost exprimate în cadrul unei dezbateri, organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.

Directoarea executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova, Liliana Busuioc, a menționat că în actuala situație, generată de pandemia cu COVID-19, companiile din diferite industrii sunt supuse unor riscuri enorme. Și cele mai vulnerabile sunt întreprinderile mici și mijlocii. Or, ponderea acestora în economie este de circa 98%. Asociația reprezintă 47 de companii din opt industrii, însă până în prezent a fost realizat un dialog cu mult mai multe companii referitor la provocările cu care se confruntă, dar și la eventuale soluții.

Liliana Busuioc a menționat că principalele frici ale antreprenorilor sunt legate de plata salariilor la timp, în contextul veniturilor ratate, plata impozitelor și alte plăți. Aceștia nu știu cum vor face față contractelor cu furnizorii, în special în ceea ce ține de plata chiriilor pentru spațiile comerciale. Asociația a lansat o petiție, care a fost deja semnată de circa 2 700 de companii. Acestea menționează că își doresc o relaxare fiscală, poate chiar subvenționare din partea statului, precum și suport în negocierea reeșalonării ratelor la credite etc.

Mariana Rufa, director executiv al Asociației Businessului European, a menționat că mediul de afaceri are nevoie să se ajusteze într-un context absolut nou, fără precedent pentru Republica Moldova. Hotărârile autorităților au fost discutate într-un regim rapid cu businessul, existând și anumite divergențe referitor la aplicabilitatea acelor decizii. „A fost extrem de important să asigurăm aplicabilitatea în practică a tuturor dispozițiilor pe care le emite Guvernul sau cele aprobate de Parlament și să asigurăm continuitatea pentru acele companii, care au decis să-și continue activitatea. Și aceasta pentru că activitatea a fost sistată pentru anumite tipuri de companii. Unele vor intra în șomaj tehnic chiar începând cu săptămâna viitoare”, a notat Mariana Rufa.

Mila Malairau, directoare executivă a Camerei de Comerț Americană din Moldova, a precizat că asociația cuprinde mai bine de 130 de companii cu capital american, dar și companii cu investiții din alte jurisdicții, inclusiv companii locale. Potrivit ei, asociația reprezintă vocea a practic 30 de industrii, care au fost afectate mai mult sau mai puțin de impactul pandemiei cu COVID-19. Rolul asociației, care cuprinde companii mari și mijlocii, este de a asigura un dialog între mediul de afaceri și autoritățile statului. Primele aspecte în situația creată țin de cum să fie asigurat procesul de muncă, cum urmează a fi onorate obligațiile față de stat etc. Potrivit ei, asociațiile de business au fost consultate cu privire la măsurile fiscale, moratoriile la controale, iar acum este discutată și o eventuală contribuție financiară din bugetul de stat pentru companiile care înregistrează pierderi. În opinia sa, este necesar ca acea comunicare cu autoritățile să continue, iar remedierea să aibă loc atât cu contribuția sectorului privat, cât și a celui public.

În cadrul video-conferinței a intervenit și premierul Ion Chicu. Șeful executivului a menționat că situația este destul de complicată, inclusiv din cauza incertitudinii și a imposibilității de a face estimări pe termen mediu și lung. Însă autoritățile încearcă să aibă mai multe abordări în privința suportului pentru economie, pentru că efectele situației create vor fi resimțite cu siguranță. Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat mai multe chestiuni, care vizează și care au fost discutate cu mediul de afaceri. De asemenea, săptămâna viitoare urmează un alt set de măsuri, care reprezintă o doză de suport pentru mediul de afaceri și pentru economie. „Ați văzut care sunt obiectivele noastre – păstrarea la maximum a salariaților încadrați, cu suportul atât al businessului, cât și al statului. Mai avem unele propuneri, pe care le vom enunța săptămâna viitoare, în special în materie de crearea de locuri de muncă în sectoare care vor fi foarte solicitate”, a mai spus premierul.

ipn.md

Serviciul Fiscal de Stat a anunțat că, în urma numeroaselor semnale din partea cetățenilor despre majotrarea prețurilor pentru mărfuri de importanță socială (măști medicinale, mănuși medicinale, dezinfectanți medicali), va întreprinde acțiuni de verificare a contribuabililor ce practică genul de activitate, comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice.

Zilnic, autoritatea fiscală monitorizează activitatea a 812 farmacii, privind prețurile de livrare a produselor social importante, în vederea respectării prevederilor legislației în vigoare. Ca urmare a acțiunilor întreprinse, au fost efectuate 54 controale fiscale, în rezultatul cărora au fost stabilite 6 cazuri de încălcare fiscală. Începând cu data de 27 martie 2020, Serviciul Fiscal de Stat în comun cu Inspecția Financiară va desfășura zilnic verificări la farmacii, unități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, în scopul verificării respectării modului de formare a prețurilor de comercializare a produselor social importante.

SFS cheamă cetățenii să apeleze la Linia Centrului de apel al Serviciului Fiscal de Stat 0 8000 1525 când constată o majorare a prețurilor la mărfurile social importante.

InfoMarket

în februarie 2020, transferurile din Israel în Moldova au fost de $19,46 mln (20,6% din volumul total), în creștere cu 5,1 puncte procentualefață de februarie 2019.

În același timp, Rusia s-a clasat în februarie 2020 pe locul doi cu un indicator de $15,85 mln (16,8% din volumul total) sau mai puțin decât în februarie 2019 cu 13,4% în bani, iar cota sa în volumul total este mai mică cu 4 puncte procentuale.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, în TOP-5 al liderilor după volumul de bani transferați în Moldova prin bănci, în februarie 2020, au mai intrat: Italia - 12 mln USD (12,7% din volumul total), Germania - 8,6 mln USD (9,1%) și Marea Britanie - 7,42 mln USD (7,8%). Urmează Franța - 6,19 mln USD (6,5% din volumul total), SUA - 6,04 mln USD (6,4%), Irlanda - 1,96 USD mln (2,1%), România - 1,66 mln USD (1,7%), Spania - 1,44 mln USD (1,5%), Cehia - 1,26 mln USD (1,3%), Portugalia - 1 USD , 21 mln (1,3%), Polonia - 1,11 mln USD (1,2%), Turcia - 0,91 mln USD (1%). Transferurile din alte state au însumat 9,53 mln USD (10% din volumul lor total în februarie 2020). 

InfoMarket

În contextul situației epidemiologice din țară, angajații Poliției Capitalei au demarat noi acțiuni de informare a populației. Aceștia difuzează, din mașinile de poliție, mesaje de prevenire a răspândirii și infectării cu virusul COVID-19, atât în limba română, cât și în rusă.

Polițiștii patrulează curțile blocurilor de locuit, străzile, zonele de agrement și cele unde persistă un flux crescut de persoane.

Oamenii sunt îndemnați să țină cont de mesajele audio difuzate de polițiști și să respecte măsurile de sănătate publică impuse de autorități.

Totodată, începând cu 25 martie 2020:
– Se interzice, aflarea în spații publice: parcuri, păduri, terenuri de joacă, terenuri sportive, zone de agrement;
– Se interzice prestarea serviciilor de alimentare publică în unitățile de comercializare a produselor petroliere;
– Se interzice persoanelor în vârstă de peste 63 ani, aflarea în afara domiciliului și în spațiile publice cu excepția: deplasărilor pentru asigurarea cu produse alimentare, deplasarea pentru asistență medicală ce nu poate fi amânată, deplasarea pentru alte motive justificate și care nu pot fi amânate.

Persoanele care nu respectă măsurile de profilaxie, prevenire și combatere a bolilor epidemice, dacă acestea au pus în pericol sănătatea publică, pot fi pasibile de răspundere contravențională, fiindu-le aplicată o amendă de la 450 la 500 unități convenționale (22.500 – 25.000 de lei) persoanelor fizice, și de la 1.000 la 1.500 unități convenționale (50.000 – 75.000 de lei) persoanelor juridice.

cotidianul.md