Cum poţi proteja imaginea şi reputaţia companiei tale într-o situaţie de criză, datorită PR-ului? Te invit să afli răspunsul şi să parcurgi cei 10 paşi fundamentali.
Pentru început îţi voi face cunoştinţă cu termenul: ,,Criza de afaceri”. Se poate defini ca un proces neplanificat şi nedorit cu o durată limitată, cu posibilităţi limitate de influenţă, care acţionează negativ asupra obiectivelor organizaţionale ale companiei.
Însă, când este observată la timp, riscul ei poate fi diminuat şi redus, prin aplicarea şi implimentarea unor strategii, astfel încât imaginea şi reputaţia businessu-lui să fie protejată:
1. Pentru ca o companie să poată observa la timp apariţia crizei şi pentru a lua anumite măsuri pentru depăşirea acesteia, este necesar de a avea grijă de simptomele crizei. Acestea reprezintă acţiuni vizibile ale cauzelor crizei, anumiţi factori pe baza cărora se poate identifica criza în cadrul companiei. Primele semne se manifestă prin scăderea cotei de piaţă şi a comenzilor din partea cumpărătorilor, după care scad vânzările, profitul şi lichiditatea companiei.
2. Cauzele apariţiei crizei se pot clasifica în: cauze interne şi externe.
Astăzi suntem cu toţii martori la o recesiunea economică. Aceasta reprezintă agravarea condiţiilor în întreaga economie. Ea are o anumită durată şi după ce se termină, urmează îmbunătăţirea situaţiei. Companiile care au personal cu calificări înalte operează mult mai uşor în condiţii de recesiune.
Astfel, când este vorba de criza ramurii economice, simptomele ei sunt saturaţia pieţei şi schimbarea nevoilor cumpărătorilor. Companiile care operează cu succes află la timp că dorinţele şi nevoile cumpărătorilor s-au schimbat şi astfel reuşesc să reducă efectele negative ale crizei.
3. Managerul de PR ar trebui să fie o persoană cu experiență în gestionarea situaţilor de criză, precum și să posede abilități de comunicare în public. El ar trebui să fie întotdeauna disponibil pentru reprezentanții mass-media şi să fie pregătit și pentru întrebările dificile ale jurnaliștilor.
4. Compania aflată într-o situație de criză are la dispoziţie următoarele forme de comunicare: Comunicatul de presă, Conferința de presă, Interviul, Telefonul şi Televiziunea. Aceste tipuri de comunicare se cer a fi transmise şi puse la dispoziţie doar într-un mod transparent, ceea ce duce la creşterea încredereii din partea întregului public.
5. Înainte ca firma să se găsească într-o situaţie de criză, este foarte important a forma o echipă care va gestiona criza.
În cadrul echipei pentru gestionarea crizei trebuie să se găsească reprezentanţii tuturor unităţilor organizaţionale. Este foarte important ca membrii echipei, pe lângă abilitățile manageriale, să aibă dezvoltate şi competenţele de comunicare, pentru a putea să facă schimb de idei şi să accepte opiniile altor angajaţi cu privire la situaţia de criză. Fiecare membru trebuie să fie dedicat la maxim obiectivelor echipei.
6. Comportamentul etic al membrilor echipei pentru gestionarea crizelor este foarte important pentru întreaga organizaţie. Multe decizii, comportamente şi comentarii ale membrilor echipei de criză pot influenţa atât organizaţia, cât şi stakeholderii ei esenţiali, precum și reputaţia.
Comportamentul etic se află într-o legătură strânsă cu responsabilitatea şi pregătirea de asumare a responsabilităţii atât din partea persoanelor individuale, cât şi din partea organizaţiei ca un întreg. Responsabilitatea nu este legată doar de starea crizei, ci aceasta trebuie luată în considerare şi înainte de apariţie a situaţiei de criză, iar membrii echipei trebuie periodic să parcurgă traininguri suplimentare și să actualizeze planul de criză.
7. Un plan de criză ar trebui să fie clar, scurt, flexibil pentru a putea fi folosit cu succes în diferite situații de criză.
Planul de criză va fi folositor în cazul în care procesul de pregătire și planificare detaliată este tratat cu seriozitate. Inițiativa pentru pregătirea afacerilor companiei într-o situație de criză o poate avea departamentul de relații publice, dar pentru crearea unui plan detaliat este necesară cooperarea și cu alte sectoare din cadrul companiei.
Unul dintre cele mai importante planuri de acțiune, atunci când este vorba de comunicarea de criză, este și planul de creare a unui centru pentru comunicare de criză care să ofere informații constante și oportune publicului larg, mass-mediei, persoanelor afectate de criză și familiilor lor.
8. Există patru modalități de a rezolva o situație de criză favorabil, astfel ca gestionarea ei să fie cu succes:
a. Pregătirea. Crearea unui plan de criză. Instruirea personalului. Asigurarea legăturilor de comunicare.
b. Aplicarea unor planuri bine stabilite şi testate.
c. Contacte bune cu media.
d. Îndreptarea atenției către rudele îngrijorate şi prieteni, dar şi deschiderea unor linii telefonice speciale destinate apelurilor acestora.
Odată ce criza s-a terminat este indicat de a îndeplini un alt plan.
9. Planurile de criză pentru perioada viitoare ar trebui făcute imediat după încheierea situației de criză, pentru că experiența și lecțiile învățate de angajații care s-au aflat în situația de criză sunt proaspete și se redau cel mai bine ăn acel moment.
10. Cu ocazia comunicării online de criză, compania ar trebui să fie activă pe toate site-urile și conturile, să actualizeze în mod regulat și să monitorizeze comentariile utilizatorilor. Ar trebui să deschidă o adresă specială pentru a facilita comunicarea cu cei interesaţi și pe care ar publica doar informații despre criza actuală. În afară de aceste activități, ar trebui să ceară ajutor, să informeze angajații pentru ca aceștia să răspundă la orice informații inexacte în public, să accepte și să utilizeze un alt termen pentru criza nou creată.
O situaţie de criză poate fi văzută și ca o șansă pentru un nou început al companiei. Criza poate reprezenta o oportunitate ca managementul companiei să-şi schimbe modul actual de gândire, să definească o structură şi cultură organizațională nouă, să înfiinţeze sectoare noi şi să definească roluri și responsabilități noi pentru angajați.
corporate PR-consultant
Tel. 069675283
