Vineri, 01 Mai 2020 16:30

Una dintre provocările anului 2020 va fi piaţa forţei de muncă

gastarbaitersAsistăm zilele acestea la o discuţie pe tema pieţei muncii, afectată grav de pandemie. Unii sunt de părere că mulţi cetăţeni de-ai noştri, rămaşi fără lucru în Italia, Spania, Marea Britanie sau oriunde în alt loc, vor reveni acasă. Şi aceste sute sau mii de persoane vor pune o mare presiune pe piaţa muncii. Unii sau o mare parte vor intra în şomaj.

Şi, probabil, au dreptate. Să luăm, de exemplu Italia. Potrivit Ministerului Muncii şi Politicilor Sociale din Italia, în anul 2018 circa 48 la sută dintre moldoveni munceau în domeniul servicii publice, sociale sau îngrijeau de persoane în vârstă, iar 20 la sută erau angajaţi în comerţ şi catering, cele mai afectate pe timp de criză. În plus, peste 4900 de moldoveni au afaceri în Italia, 51 la sută dintre care în construcţii, care au şi ei mari probleme, generate de stoparea activităţilor. Vor reveni acasă cetăţenii Republicii Moldova care au rămas în stradă? În acelaşi an 2018, potrivit datelor ministerului, rata şomajului printre aceştia se ridica la 14 la sută, cu puţin sub nivelul de 14,9 la sută în 2017. Deci, circa 14 mii din conaţionalii noştri se aflau în şomaj. Pandemia va dubla sau chiar tripla această cifră. Unii s-ar putea să se întoarcă acasă şi chiar să pornească o afacere, dacă, desigur, au economii, altă parte va aştepta în şomaj vremurile mai bune pentru a reveni la locul vechi de muncă, iar alţii nu vor porni pe drumul reîntoarcerii, mai ales că, conform aceluiaşi Minister al Muncii şi Politicilor Sociale, 75,6 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova au autorizaţii de rezident pe termen lung, ceea ce, în opinia sociologilor italieni, este „o cifră semnificativă”.

S-ar putea ca aceeaşi situaţie să fie şi în cazul altor ţări în care muncesc moldovenii, deşi, cred, plecatul în străinătate nu e automat o soluţie.

Ministrul Afacerilor Interne, Pavel Voicu, anunţa, în cadrul unui brie­fing la 15 aprilie că, începând cu data de 24 februarie, frontiera de stat a Republicii Moldova a fost traversată de peste 500 000 de persoane. Au fost ei dintre cei care au căutat o viaţă mai bună peste hotare sau nu, nu se precizează. Un sondaj realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul în perioada martie-aprilie 2020, la care vom mai reveni, arată că în luna martie, doar 7,6 la sută dintre moldovenii care muncesc peste hotare s-au întors acasă, jumătate dintre care sunt optimişti şi siguri că nu-şi vor pierde locul de muncă, 32 la sută cred că veniturile lor vor scădea în următoarea perioadă. Iar circa 84 la sută din cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotare, conform spuselor rudelor, nu planifică să revină în Republica Moldova în următoarele trei luni.

Criza s-a accentuat şi pe piaţa internă a forţei de muncă, după stoparea activităţii companiilor. În cadrul unei reuniuni video, organizată de Ministerul Economiei şi Infrastructurii, administraţia Zonei Economice Libere Ungheni a informat că din 42 rezidenţi, la momentul respectiv activau 10 rezidenţi, 25 rezidenţi şi-au sistat activitatea total, iar 7 şi-au sistat activitatea parţial. Prin urmare, din numărul total de angajaţi de circa 2930, activează 180 angajaţi. Aceeaşi situaţia era şi la ZEL Expo-business Chişinău, din numărul total de 51 rezidenţi, continuau să activeze 13, iar 38 de companii şi-au sistat activitatea total sau parţial. La ZEL Bălţi, din numărul total de 11400 locuri de muncă, 92 la sută şi-au sistat activitatea temporar, angajaţii fiind în şomaj tehnic.

Deja s-a anunţat că, din săptămâna viitoare, companiile Draexlmaier, Sumitomo Electric Bordnetze SE, Gebauer&Griller îşi vor relua treptat activitatea, iar ministrul Economiei şi Infrastructurii, Sergiu Răilean, menţionează că „companiile mari, în special cele din sectorul automotive, sunt dependente de riscurile externe, de activitatea furnizorilor şi partenerilor”. “Sperăm că în următoarele luni marile industrii îşi vor reporni motoarele şi companiile noastre vor reveni la activitate. Până atunci, însă, trebuie să ne protejăm angajaţii, pentru că ei vor fi cei care vor asigura funcţionarea întreprinderilor”, a spus Sergiu Răilean.

Un studiu realizat în perioada 30 martie–6 aprilie 2020, în baza informaţiilor furnizate de 315 companii din toate sectoarele economiei naţionale, producători de bunuri şi furnizori de servicii, arată că 88 la sută dintre companii sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse şi servicii.

Studiul a fost prezentat de Camera de Comerţ Americană.

Un alt studiu a fost realizat de Asociaţia Naţională a Companiilor din Domeniul TIC, pe un eşantion de 91 de companii, la care am făcut referire în numărul precedent. Administratorii acestor companii cred că principalele provocări pentru următoarea perioadă, la fel de incertă ca şi pandemia şi criza care va urma, sunt reducerea veniturilor, la care au arătat 73,6 la sută din respondenţi, optimizarea cheltuielilor administrative (60,4 la sută). Aproape jumătate (48,4 la sută) din respondenţi spun că este necesară reducerea cheltuielilor pentru angajaţi.

Iar optimizările, despre care vorbesc antreprenorii, înseamnă nu doar reduceri de costuri administrative şi de alt fel, dar şi reduceri de personal. Cei care au prins criza din 2008-2009 au simţit pe pielea lor ce înseamnă optimizare. Mai ales când este vorba de personal.

Câţi angajaţi îşi vor pierde locul de muncă, nu se ştie. Chiar dacă am vorbi de sute sau mii, nu ar fi decât o speculaţie, în condiţiile în care nu există evaluări statistice. Ceea ce este cert e că Ministerul Economiei e mereu „pe fir” şi, în cooperare cu asociaţiile oamenilor de afaceri, evaluează impactul pandemiei asupra economiei, căile de urmat pentru a minimaliza efectele negative care vor urma, depune eforturi pentru a identifica resurse de susţinere a mediului de afaceri. Proiectul modificărilor la Bugetul de stat, aprobat de Guvern presupune măsuri de susţinere a mediului de afaceri, pentru care se alocă peste un miliard de lei. Sunt prevăzute resurse pentru a atenua efectele crizei economice, precum alocarea suplimentară a 168 milioane de lei pentru fondul de şomaj şi alocarea a 200 milioane de lei pentru fondul de ajutor social. Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă va primi suplimentar 10 milioane de lei pentru a organiza programe menite să crească posibilităţile de angajare pentru persoanele neangajate.

Dacă răspândirea persistă şi după trimestrul doi al anului 2020, impactul COVID-19 va avea efecte mai severe, care vor duce la o recesiune mai profundă şi la pierderi de lungă durată în ceea ce priveşte producţia şi locurile de muncă, se constată într-un raport al Băncii Mondiale.

Ministerul Finanţelor anunţă că a finalizat negocierile cu Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, parte a grupului Băncii Mondiale, Acordul de finanţare în sumă de 52,9 milioane de euro, menit să sprijine necesităţile imediate ale sectorului sănătăţii în combaterea pandemiei, dar şi să susţină gospodăriile şi lucrătorii care-şi pierd locurile de muncă, prin acordarea indemnizaţiilor de ajutor social.

Important în următoarele luni pentru companii, în pofida optimizărilor pe care deja le fac, dar şi celor ce o să vină, în funcţie de evoluţia pandemiei şi impactul final, este să păstreze forţa de muncă, pentru ca atunci când vor fi repornite motoarele economiei, mai devreme sau mai târziu, să nu ajungă în faţa unui deficit de forţă de muncă, fapt ce ar face şi mai dificilă reluarea activităţii.

Disponibilizările nu vor putea fi evitate, dar eliberarea în masă a personalului nu este automat soluţia cea mai bună. Inclusiv pentru viitorul companiilor.

Studiul CBS AXA, la care am făcut referire mai sus, arată că jumătate din cei angajaţi sunt siguri că nu-şi vor pierde locul de muncă, 28 la sută sunt îngrijoraţi de o posibilă concediere, iar 10 la sută sunt aproape siguri că-şi vor pierde locul de muncă. Rămânem, totuşi, optimişti.

Situaţia în alte ţări e dramatică. România a pierdut peste 1 000 000 de locuri de muncă, de la declanşarea stării de urgenţă, conform raportărilor oficiale, mai mult decât cele 700 000 de locuri de muncă pierdute în 4 ani, între 2008- 2012. În SUA, aproximativ unul din zece angajaţi (reprezentând 16,8 milioane de oameni) şi-a pierdut locul de muncă în ultimele trei săptămâni pe fondul crizei economice generate de coronavirus. Datele reprezintă cele mai multe locuri de muncă pierdute în cea mai scurtă perioadă, din 1948 încoace.

Organizaţia Internaţională a Muncii estima anterior o pierdere de locuri de muncă de circa 25 de milioane. Conform agenţiei, restricţiile impuse de către autorităţi pentru stoparea răspândirii pandemiei afectează 2,7 miliarde de muncitori, echivalentul a patru cincimi din forţa de muncă la nivel mondial.

În timpul crizei din 2008-2009, Republica Moldova a pierdut circa 108 mii de locuri de muncă, dacă este să luăm în considerare reducerea numărului populaţiei ocupate, iar rata şomajului a crescut de la 4,0 la sută, în 2008, la 6,4 la sută în 2009 şi 7,4 la sută în 2010.

Vlad Bercu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика