Joi, 14 Mai 2020 07:26

Banca Mondială: Sunt companiile din Moldova pregătite pentru o recuperare rapidă?

wb rm1Prognozele sunt, mai mult sau mai puţin, relative. Mai ales acum, când există mai multe întrebări, decât răspunsuri. Experţii şi instituţiile modelează economic diferite scenarii. Evoluează efectele pandemiei asupra economiei. Însă, nu se ştie cât va dura aceasta? Care va fi impactul? Va exista al doilea val sau nu? Ce asistenţă reală vom primi? Sunt multe semne de întrebare, ce provoacă incertitudine când vorbim de viitor.

Oficiul Băncii Mondiale din Moldova care a prezentat perspectivele economice pentru Republica Moldova în contextul crizei provocate de COVID-19 vorbeşte de două scenarii. În cazul primului scenariu, numit de bază, economia va înregistra o scădere de 3,1 la sută în acest an, o cifră comparabilă cu aşteptările Guvernului, dacă criza va fi oprită în mare parte până la mijlocul anului 2020, cu o recuperare ulterioară. Însă, dacă activităţile economice vor fi restricţionate până în august, scăderea economiei va fi şi mai mare – de 5,2 la sută. Aceasta ar fi cea mai mare scădere din 2009 când a avut loc ultima criză financiară globală.

„Această criză nu este foarte tipică sau una obişnuită, cum ar fi criza financiară, de exemplu, pe care am avut-o în 2008. Reducerea activităţii complică şi finanţele publice şi extinde nevoile de finanţare ale Guvernului. Deci, în aceste momente dificile este foarte important să avem răspunsuri de politici publice adecvate pentru a limita dificultăţile şi a aplica măsuri specifice pentru a-i sprijini rapid pe cei care au cea mai mare nevoie”, a menţionat Anna Akhal­katsi, manager de ţară pentru Moldova, Banca Mondială.

„Se vor diminua salariile, consumul populaţiei se va reduce, se vor reduce şi investiţiile cu aproape 15 la sută în 2020, exporturile vor fi mai mici. Cele mai afectate sectoare vor fi: construcţiile, transportul, producerea şi sectorul HoReCa. Veniturile publice, în viziunea noastră, vor scădea mai mult decât anticipează autorităţile. Deficitul va fi de 6 la sută”, a apreciat expertul BM, Marcel Chistruga.

Mult va conta viteza cu care va fi repornită economia. Iar repornirea acesteia, la rândul ei, va depinde în ce măsură sunt pregătite companiile pentru o recuperare rapidă? Am spus anterior despre faptul că multe companii din zonele economice libere şi-au sistat activităţile, total sau parţial, despre problemele firmelor IT, nemaivorbind despre HORECA, companiile de turism şi alte domenii, care au pus lacăt la uşă odată cu declanşarea pandemiei sau au livrat produse şi servicii la comandă.

În ce măsură sunt pregătite companiile pentru o recuperare rapidă, încearcă să răspundă într-o analiză amplă experţii BM, Filip Jolevski, Natasha Rovo şi Sanja Madzarevic-Sujster. Odată ce pieţele se vor deschide, va fi esenţială abordarea barierelor pentru recuperare rapidă şi rezilienţă, sunt de părere experţii.

Ei constată că, până la şocul cauzat de COVID-19, performanţa întreprinderilor din Moldova era în ascensiune. Performanţa întreprinderilor moldoveneşti s-a îmbunătăţit începând cu 2013, productivitatea anuală a muncii a înregistrat ritmuri de creştere mai mari decât media pentru Europa şi Asia Centrală în perioada premergătoare crizei. Ancheta întreprinderilor din 2019 denotă că creşterea productivităţii muncii s-a recuperat de la valorile negative înregistrate după criza financiară europeană. În 2019, creşterea productivităţii muncii în Moldova a fost cu 0,5 procente mai mare decât media în Europa şi Asia Centrală (EAC). Caracterul inovator a crescut: aproximativ 40 procente din companii au introdus un produs/serviciu nou în ultimii trei ani.

Cu toate acestea, întreprinderile au întâmpinat alte două mari constrângeri pentru dezvoltarea lor: forţa de muncă calificată şi accesul la finanţare, constată studiul Băncii Mondiale. Aproximativ o treime din companii a identificat lipsa forţei de muncă adecvat calificate în calitate de constrângere majoră, iar proporţia lucrătorilor calificaţi în rândul lucrătorilor de producere a scăzut cu 25 procente din 2013. Mai mult ca atât, respingerea cererilor de împrumuturi s-a dublat începând cu 2013, aproximativ 40 procente din companii confruntându-se cu respingerea împrumuturilor solicitate – nivel de patru ori mai mare decât în EAC, fapt ce sugerează că ţara nu şi-a revenit complet de pe urma fraudei bancare din 2014.

Economia şi modul în care îşi vor desfăşura afacerile companiile după ridicarea restricţiilor nu va mai fi la fel ca cel dinaintea crizei sanitare.

Care sunt problemele cu care se pot confrunta companiile? Experţii Băncii Mondiale anticipează o scăderii a cererii externe şi încetinirea creşterii partenerilor comerciali principali – UE şi Rusia, ceea ce va afecta preponderent companiile exportatoare. Potrivit Anchetei întreprinderilor din 2019, aproximativ una din cinci întreprinderi din Moldova realizează o parte din vânzările lor în străinătate.

Activitatea economică redusă va limita capacitatea întreprinderilor de a plăti şi a menţine lucrătorii, fapt ce le va obliga să reducă forţa de muncă sau să suporte pierderi suplimentare. Astfel, 20 procente din lucrătorii din sectorul construcţiilor sunt lucrători temporari. Rigiditatea reglementărilor în domeniul muncii poate limita capacitatea întreprinderilor de a realoca personal pentru organizarea muncii într-un mod mai flexibil în cazul măsurilor de izolare sau, pur şi simplu, pentru o restructurare mai rapidă.

Odată ce companiile şi lucrătorii trebuie să se adapteze la o nouă modalitate de muncă, productivitatea poate fi afectată negativ. Pe durata crizei COVID-19, multe companii de-a lungul lanţului valoric sunt limitate în lichidităţi, aceasta poate declanşa un efect de domino de-a lungul lanţului de plăţi, potrivit studiului BM.

Experţii Băncii Mondiale notează că Guvernul a adoptat deja un pachet de măsuri de urgenţă pentru a proteja întreprinderile de faliment imediat, urmare a şocului cererii, a lanţurilor de aprovizionare perturbate şi carantinei. Programul a inclus subvenţionarea impozitării salariilor şi a ratelor dobânzilor, amânarea obligaţiilor fiscale, reducerea TVA în anumite sectoare sau rambursarea accelerată a TVA la intrări plătit, apreciază Banca Mondială.

Ce recomandă experţii Băncii Mondiale? După sprijinul iniţial oferit companiilor sub formă de lichidităţi, menţionează ei, accentul trebuie să fie direcţionat spre politicile de susţinere a recuperării rapide şi echitabile. Pe măsură ce izolarea va lua sfârşit şi pieţele se vor deschide, întreprinderile vor avea nevoie de sprijin pentru a restabili rapid lanţurile de aprovizionare şi pentru a consolida competitivitatea.

Potrivit economiştilor, domeniile de reformă importante, care au restricţionat potenţialul de creştere chiar înainte de criză, sunt aceleaşi:
• Reformarea politicilor care restrâng concurenţa. Aceste politici includ, printre altele, bariere de intrare sau de conduită la intrarea pe piaţă (în special prin controale extinse de preţuri şi bariere în sectoarele alimentare şi de reţea; o lege a insolvabilităţii împovărătoare; proprietatea extinsă a statului (la fel, în producerea de vinuri, produse farmaceutice, metale de bază etc.); bariere legale pentru investiţiile străine directe (un exemplu este interdicţia cabotajului pentru companiile străine); bariere tarifare (încă mai mari în comparaţie cu ţările din UE sau OCED); controale/inspecţii (în pofida progreselor înregistrate, 46 procente din companii consideră că legile sunt aplicate selectiv); sau bariere pentru o justiţie echitabilă şi acces la terenuri.
• Reducerea spaţiului pentru implementarea discreţionară a politicilor şi asigurarea procesului decizional deschis şi transparent. Aplicarea uniformă a legilor impune stimulente pentru ca funcţionarii publici să exercite discreţia în mod echitabil şi transparent. Astfel de stimulente sunt mai probabile atunci când legile sunt clare; angajarea şi promovarea în administraţie se bazează pe merite în loc de conexiuni; şi meritele sunt evaluate prin prisma contribuţiilor la obiectivele legitime ale politicilor publice.
• Crearea instituţiilor care protejează concurenţa. Astfel de instituţii includ, dar nu se limitează, la o autoritate independentă şi funcţională în domeniul concurenţei, legi de achiziţii adecvate şi aplicate eficient, o justiţie independentă, o administraţie publică responsabilă şi profesionistă.
• Reducerea prezenţei statului în sectorul afacerilor. Întreprinderile deţinute de stat, 211 la număr, constituie aproximativ o treime din PIB şi angajează până la 24 procente din forţa muncii. Acestea sunt active în cel puţin 19 sectoare, unde participarea sectorului privat este economic viabilă, faţă de media de 14 în OCED. Sectorul întreprinderilor de stat este caracterizat de ineficienţe profunde, pierderi considerabile, datorii pe termen lung în ascensiune, prestare precară a serviciilor, productivitate redusă şi guvernanţă inadecvată, conchid experţii Băncii Mondiale.

Vlad Bercu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика