Criza economică este inevitabilă. Aceasta va afecta şi piaţa valutară, care în prezent este în mare parte dependentă de exportatori şi remitenţele moldovenilor, care muncesc în străinătate. Previziunile privind piaţa valutară sunt sumbre. Economiştii estimează o depreciere a leului moldovenesc faţă de principalele valute de referinţă, scrie capital.market.md.
În luna februarie 2020, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 95,7%, comparativ cu 96,9% în luna ianuarie, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a diminuat cu 27,8 milioane USD (-16,2%), iar cererea netă de valută din partea agenţilor economici – cu 26,9 milioane USD (-15,2%). Timp de 13 luni cererea anuală de valută a fost mai mare decât oferta, dar în luna februarie 2020 piaţa a intrat în echilibru, iar oferta în valori anuale a depăşit cererea cu 40 milioane USD. Astfel, cererea s-a redus până la 2,11 miliarde USD, iar oferta în valori anuale a crescut până la 2,15 miliarde USD.
Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, spune că, în perioada ianuarie 2019-ianuarie 2020, deficitul de valută pe piaţa valutară a constituit 138 milioane USD. Iar deficitul de valută are o trăsătură strict electorală. Altfel spus, cererea de valută creşte în preajma alegerilor parlamentare.
În acelaşi timp, BNM a intrat în această zonă de deficit valutar foarte bine pregătită cu rezerve valutare de 3,065 miliarde USD, recordul absolut atins în decembrie 2019.
În 2020, piaţa valutară va fi afectată de doi factori: alegeri şi criza economică, care se face din ce în ce mai simţită. Oferta de valută va scădea puternic în acest an, iar cererea va rămâne relativ stabilă cu tendinţe de scădere. Anticipăm creşterea deficitului de valută în următoarele luni, ceea ce va pune presiune pe leul moldovenesc.
BNM va interveni activ prin vânzări de valută, dar totuşi va admite o uşoară depreciere a monedei naţionale, pentru a asigura competitivitatea economiei naţionale, pe de o parte, şi protejarea populaţiei de creşterea preţurilor, pe de altă parte.
Anul 2020 este văzut ca anul când valutele ţărilor în curs de dezvoltare vor avea tendinţe puternice de depreciere. Însă datorită alegerilor din toamnă, acest proces în Republica Moldova va fi mult mai lent decât în ţările din regiune. Acest echilibru atins pe piaţa valutară riscă să fie cel mai scurt în istoria noastră, iar piaţa în 2-3 luni va intra iarăşi în zona de deficit valutar.
În perioada ianuarie 2019-ianuarie 2020, deficitul de valută pe piaţa valutară a constituit 138 milioane USD.
“În perioada 16-22 martie 2020, toate valutele din IVM-10 (evoluţia a 10 valute de bază relevante pentru Moldova) ale partenerilor comerciali ai Moldovei s-au depreciat faţă de dolarul american. Cea mai mică depreciere a fost înregistrată de leul moldovenesc (-1,95%), iar cea mai mare depreciere a fost înregistrată de zlotul polonez (-7,26). De la începutul anului, toate valutele din IVM-10 au înregistrat deprecieri faţă de dolarul american. Cel mai puţin s-a depreciat yuanul chinezesc (-1,10%), urmat de euro (-2,27%) şi de leul moldovenesc (-3,41%). Cel mai mult, de la începutul anului, s-a depreciat faţă de dolarul american, rubla rusească (-25,27%), urmată de rubla belarusă (-16,67) şi hrivna ucraineană (-14,40%)”, a mai spus Ioniţă.
Previziuni dramatice. Remiterile se duc la vale
Remitenţele, care constituie una din sursele de valută pentru Republica Moldova, vor cunoaşte o reducere dramatică. Acest lucru se întâmplă pe fundalul creşterii şomajului în UE şi revenirii moldovenilor acasă. Piaţa valutară va fi sub presiune, iar BNM va fi nevoită să intervină cu vânzări de valută. Economiştii estimează o reducere a transferurilor din străinătate cu jumătate de miliard de USD. Economiştii sunt de părere că remitenţele vor scădea cu 30-40%. Respectiv, va creşte deficitul contului curent de la actualele 10% la 20%. Şomajul poate să atingă 30% din cei 1,2 milioane de moldoveni încadraţi astăzi în câmpul muncii.
Ultimele date ale BNM relevă că în luna februarie moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 94,64 mil. USD, cu 7% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. Cei mai mulţi bani au venit din UE – o pondere de 42,8 la sută, din CSI – o pondere de 17,8 la sută şi din restul lumii – o pondere de 39,4 la sută. Transferurile din UE în favoarea persoanelor fizice au constituit 40,52 mil. USD, în creştere cu 2,6 la sută comparativ cu februarie 2019. Din cauza Brexit, volumul transferurilor din UE în februarie 2020 a fost cu 7,42 mil. USD mai mic, iar cel al transferurilor din grupul “alte state” s-a majorat cu aceiaşi sumă.
În distribuţia pe state a provenienţei transferurilor în favoarea persoanelor fizice sunt de remarcat transferurile din Israel cu o pondere de 20,6 la sută (19,46 mil. USD) din total (în creştere cu 5,1 puncte procentuale comparativ cu februarie 2019). De asemenea, sunt de menţionat transferurile din Rusia cu o pondere de 16,8 la sută (15,85 mil. USD) din total (în scădere cu 13,4 la sută, precum şi cu 4,0 puncte procentuale comparativ cu februarie 2019).
Exportatorii aducători de valută – la pământ
Pandemia care a închis majoritatea afacerilor va avea un impact negativ asupra businessului şi exportatorilor, care aduceau valută în ţară. Analiştii avertizează că situaţia poate deveni critică când companiile vor fi nevoite să reducă din personal sau să-şi sisteze activitatea. Printre cele mai afectate domenii sunt turismul, transporturile şi domeniul ospitalităţii şi restaurantelor. Principalele efecte pe care le simt antreprenorii, ca urmare a pandemiei de coronavirus sunt: scăderea vânzărilor, suspendarea temporară a activităţii, disponibilizările, restrângerea activităţii, întârzierile la plata furnizorilor. Această criză are două componente: atât componenta de consum, care scade mult pentru că oamenii nu mai ies din casă, sunt speriaţi, dar scade şi partea de furnizare pentru că se aşteaptă ca, pe termen lung, poate doi ani, o mare parte din populaţie, în cazul cel mai rău, în care nu se va găsi un vaccin, va fi afectată de acest coronavirus şi va lipsi de la muncă.
Dumitru Vicol, strategist, Banca americană, Londra, Marea Britanie, citat de IPRE, a menţionat că: „Este important să înţelegem că, spre deosebire de criza din 2008, care a fost rezolvată cu bani, această criză nu poate fi soluţionată cu bani. Drept efect, în cazul optimist va fi foarte grav, iar în cazul pesimist va fi dezastruos. Însă, sunt totuşi câteva lecţii pe care le-am învăţat din criza anterioară. Lecţia principală este că după ce şomajul creşte enorm, revenirea economiei este foarte anevoioasă. Reacţia guvernelor şi băncilor la moment este destul de tranşantă, pentru că ei vor să păstreze şomajul cât mai mic. Sunt trei soluţii. O soluţie este oferirea lichidităţilor practic nelimitate, cum a fost aplicată în ţările mari, dar şi în Cehia sau România. Alte două soluţii sunt flexibilitate din punct de vedere fiscal şi măsuri de protejare a locurilor de muncă. Astfel, Guvernul trebuie să vină cu soluţii, care să ofere posibilitatea de readaptare la noile realităţi. Eu sunt de părere că job-ul actual al Guvernului este să păstreze locurile de muncă la nivelul actual, aproape de costuri, care nu pot fi calculate la moment, pentru că atunci când se distruge capitalul productiv este mult mai dificil să îţi revii. Mai mult va conta momentul revenirii, decât criza de acum. Deci, sunt importante aceste două elemente: gestionarea crizei şi forţa revenirii de după criză”.
Victor Ursu
