O companie germană din sectorul automotive şi-a deschis la 4 septembrie o unitate de producere în Republica Moldova. Printre clienţii săi sunt companii precum Siemens, Aptiv, Bosch, inclusiv şi clienţi din industria automotive cum ar fi Volkswagen, Daimler şi Ford, scrie capital.market.md.

Într-o situaţie dominată de o stabilitate economică, această ştire, probabil, ar fi trecută cu vederea. E normal ca investitorii străini să vină când există linişte pe piaţă. Deci, şi previzibilitate, când poţi fi sigur de ceea ce se va întâmpla mâine.

Şi e altceva, acum, când veştile negative ne copleşesc, iar economia afectată de pandemie se află într-un zbucium spasmatic. Numărul infectaţilor cu COVID-19 este în creştere, a decedaţilor – la fel, economia e în cădere, iar tot mai multă lume rămâne fără locuri de muncă. Mass-media ne „bombardează” cu veşti proaste. Este clar că ne aflăm într-un moment de cumpănă. Că ne confruntăm cu ceea ce nu a mai cunoscut lumea. Că impactul este dur, iar urmările imprevizibile. Însă, la umila mea părere, este mult prea devreme de a face concluzii. Şi asta pentru că chiar şi părerile epidemiologilor, care stau mereu cu ochiul pe virus, se schimbă mereu. Ceea ce a fost „purul” adevăr ieri, astăzi nu mai contează. Prognozele care erau date ca sigure cândva, astăzi nu mai sunt valabile.

Subiectiv vorbind, hai să aşteptăm finalul şi atunci să tragem concluzii, cei din domeniu să spună clar ce a fost asta, savanţii să pună pe masă, dacă îl vor avea, un vaccin, guvernele să ajute antreprenorii şi populaţia să depăşească această încercare grea la care au fost puşi, iar antreprenorii şi populaţia să respecte recomandările specialiştilor pentru a curma răspândirea virusului.

Să privim mai des la partea plină a paharului. Şi asta pentru că, în pofida a tot ce se întâmplă, eufemistic vorbind, paharul nu e gol.

Guvernul a aprobat proiectul de rectificare a bugetul de stat pentru 2020, ce prevede o diminuare a deficitului de la 8,5 la sută la 8,0 la sută. Este cel mai mare deficit din ultimele decenii. Potrivit documentului, veniturile scad cu 649,5 milioane de lei, cheltuielile – cu 1 miliard 856 de milioane de lei, iar deficitul este redus cu 1 miliard 207 milioane de lei.

Este o realitate dramatică. Dar, pe de altă parte, Serviciul Fiscal de Stat raportează o creştere, în opt luni ale acestui an, a încasărilor la Bugetul Public Naţional cu 74,9 milioane de lei. Iar la Bugetul asigurărilor sociale de stat creşterea încasărilor a fost şi mai mare, de 433,5 milioane de lei. Şi asta în condiţiile în care economia a intrat parţial pe linie moartă, o parte din companii, dar mai ales HORECA, turismul, şi-au stopat activităţile pe timp de stare de urgenţă, iar angajaţii au fost trimişi în şomaj tehnic. Criza însă a generat noi oportunităţi. Livrările la domiciliu au crescut enorm, precum şi vânzările online, iar o parte din angajaţi au muncit de acasă, dacă, desigur, le-au permis activităţile pe care le prestau. Cei care s-au orientat la timp, au avut o strategie bună pusă la punct, au avut de câştigat, chiar dacă au obţinut 60-80 la sută din venitule pe care le aveau până la pandemie.

Un domeniu important a fost şi el afectat, investiţiile în active imobilizate au scăzut cu 14,9 la sută în prima jumătate de an. Însă, dacă privim iarăşi la partea plină a paharului, investiţiile în clădiri rezidenţiale au crescut cu 5,7 la sută. Agenţii economici şi populaţia au investit în locuinţe şi case mai mult decât în 2019, chiar dacă se ştie că pe timp de criză ar fi trebuit să economiseşti orice bănuţ. Mai ales când câştigul salarial mediu lunar a crescut în trimestrul doi al anul 2020 cu doar 2,8 la sută faţă de primele trei luni ale anului, iar creşterea trimestrială a fost de 7,5 la sută, cea mai joasă din ultimii şase ani.

Totodată, preţurile apartamentelor în municipiul Chişinău se menţin de patru luni la acelaşi nivel – de circa 506 euro pentru un metru pătrat, cu 5 la sută mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019.

Sau un alt exemplu, în luna iunie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere cu 10,5 la sută (în preţuri comparabile) faţă de luna precedentă şi o creştere cu 3,0 la sută, comparativ cu luna iunie 2019. Totodată, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, în luna iunie a acestui an a crescut cu 23,9 la sută (în preţuri comparabile) faţă de luna mai 2020, deşi a scăzut cu 43,5 la sută comparativ cu luna iunie a anului trecut.

A avut mult de suferit şi turismul. Dar, pentru prima dată, cetăţenii noştri au călătorit atât de mult prin Republica Moldova, au descoperit noi destinaţii, deşi preţurile considerate de ei prea înalte şi stoparea activităţii pensiunilor pe timpul stării de urgenţă, i-a descurajat poate să călătorească şi mai mult în ţară.

Repornirea economiei la turaţiile pe care le-a avut până în martie o va readuce la normalitate şi atunci lucrurile vor merge mai bine. Evident că nu ar trebui nici să subestimăm impactul negativ pe care îl mai are criza, sfârşitul căreia nu se vede, mai ales la nivel de cetăţean.

Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată că populaţia ocupată a constituit în trimestrul doi al acestui an 821,5 mii de persoane, cu 8,8 la sută mai puţin faţă de perioada similară a anului precedent (901,1 mii). Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta de 15 ani şi mai mult (proporţia persoanelor ocupate cu vârstă de 15 ani şi mai mult faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 38,2 la sută, fiind în scădere faţă de nivelul anului precedent (41,4 la sută).

Potrivit rezultatelor Anchetei forţei de muncă, în trimestrul doi, forţa de muncă (populaţia activă) a Republicii Moldova, care include populaţia ocupată plus şomerii, a constituit 857,7 mii persoane, fiind în descreştere cu 9,0 la sută faţă de trimestrul II 2019.

Statisticienii apreciază că în trimestrul doi al acestui an, fiecare a zecea persoană în vârstă de 15 ani şi mai mult sau peste 217 mii, au declarat că situaţia epidemiologică din ţară a avut un impact direct asupra relaţiei lor cu piaţa muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 92 la sută, sunt persoane ocupate şi 7 la sută – persoane care au devenit inactive pe piaţa muncii din cauza pandemiei.

Numărul persoanelor ocupate, care au declarat că le-a fost afectată situaţia la locul de muncă datorită COVID-19, a constituit 200,6 mii sau 24,4% din totalul populaţiei ocupate. Impactul pandemiei asupra situaţiei la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea/sistarea activităţii, prestarea muncii la domiciliu, trecerea la programul de lucru parţial, micşorarea orelor de muncă efectiv lucrate etc.

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul II 2020 a constituit 163 mii, fiind în creştere de opt ori în comparaţie cu trimestrul doi 2019.

Este o realitate dură, dar, odată cu repornirea deplină a economiei, lucrurile vor reveni încet la normal.

Situaţia este complicată, dar ea nu poate continua la nesfârşit, inevitabil după rău vine bine, dar dacă vezi că există lumină la capătul tunelului este mai uşor.

Vlad Bercu

capital.market.md

Gradalogistic S.A. oferă tuturor persoanelor interesate servicii pentru transportul de mărfuri în trenuri de containere regulate pe ruta China - Rusia (Belarus / Polonia) - Moldova, precum și în direcția opusă.

Să subliniem deodată că containerele sunt ideale pentru livrarea unor volume relativ mari de mărfuri. Pentru transport sunt utilizate containere de 20 sau 40 picioare.

Ca parte a serviciilor prestate, suntem gata de a oferi clienților noștri o gamă de servicii suplimentare în conformitate cu condițiile «door-to-door» - manipularea mărfurilor terminale, livrarea acestora către stația de plecare și de la stația de destinație către destinatarul final cu transport auto.                 

Serviciile Gradalogistic S.A. includ:

- întotdeaună condiții de livrare exclusive pe ruta China - Moldova;

- „prima și ultima milă”, adică primirea mărfurilor și livrarea lor către destinatarul final;

- informarea promptă despre circulația mărfurilor (tracking);

- asigurare;

- principiu «fereastră unică»;

- suport documentar;

- transporturi în regim de grupaj (LCL).

Rute de import.

Geografia importului și, dacă este necesar, a rutelor de export include toate cele 23 de provincii din RPC. Mai mult decât atât, din orice și în orice punct de pe harta Chinei Vă putem livra mărfurile prin transport multimodal.

Beneficiile pe care le primiți din cooperarea cu Gradalogistic S.A.:

- livrarea rapidă a mărfurilor - de la 18 la 30 de zile (pentru comparație: livrarea pe cale nautică din unele regiuni ale Chinei durează de la 50 la 60 de zile);

- proceduri de tranzit simplificate;

- siguranța și securitatea garantată a mărfii Dumneavoastră;

- controlul la fiecare etapă a transportării.

Pentru toate întrebările și condițiile posibile pentru furnizarea serviciilor noastre, puteți contacta următoarele numere de telefon: (022) 207 308; (022) 207 333; GSM – 0 689 44 114;

www.gradalogistic.md.

Vom fi bucuroși să contribuim la SUCCESUL DUMNEAVOASTRĂ!

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va transmite instituțiilor de învățământ cel puțin 20 mii de laptopuri, calculatoare sau tablete până la sfârșitul acestui an. Anunțul a fost făcut de Igor Șarov, ministrul Educației, Culturii și Cercetării în cadrul unui briefing, comunică MOLDPRES.

Potrivit sursei citate, în acest an, în sistemul de predare la distanță va fi făcută o investiție fără precedent. Cea mai mare parte de computere (11.500) vor fi achiziționate prin intermediul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” gestionat de minister și finanțat de Banca Mondială. Acestea urmează să fi livrate până la sfârșitul anului curent.

Guvernul Republicii Moldova a alocat 20 mln de lei pentru asigurarea desfășurării calitative a procesului educațional în instituțiile de învățământ general, astfel, în școli urmează să ajungă aproximativ 2500 de laptopuri, până la sfârșitul lunii octombrie.

La 1 iulie 2020, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a lansat Campania Națională „Donează un computer pentru educație”. În contextul acestei campanii, s-au recepționat 1136 de computere, laptopuri și tablete.

Conform statisticilor MECC, pentru moment, instituțiile de învățământ primar și secundar general sunt dotate cu 38.059 unități tehnică de calcul, dintre care 32.098 sunt utilizate în scopuri educaționale.

moldpres.md

O economie dezvoltată înseamnă întreprinderi sănătoase, business orientat spre o dezvoltare continuă, implementarea de noi tehnologii, şi cel mai important – un consumator cu putere mare de cumpărare. Or, în Republica Moldova nici unul din aceste elemente nu este prezent, ceea ce şi face ca să rămânem într-o economie deficitară. Potrivit informaţiilor Biroului Naţional de Statistică, 20% din antreprenori, în special cei din ramura serviciilor hoteliere şi alimentaţiei publice (32%), transporturilor şi depozitării (25%), industriei (24%), comerţului cu amănuntul (24%), se plâng pe controalele excesive din partea statului.

Activitatea antreprenorială este influenţată de factorii de ordin instituţional şi legislativ. Situaţia politico-economică instabilă i-a afectat pe circa 27,3% din antreprenori. Din această cau­ză, cel mai profund sunt afectaţi antreprenorii din sectorul agriculturii, serviciilor de transport şi depozitare, industrie şi comerţ (circa 30% din antreprenorii acestor ramuri).

Cadrul legal nefuncţional reprezintă o limitare pentru circa 10,3%, această problemă fiind sesizată de mulţi antreprenori din sectorul agricol şi al serviciilor (circa 15%). Îmbunătăţirea climatului de afaceri, diminuarea presiunii asupra mediului de afaceri din partea organelor de control, îmbunătăţirea cadrului regulatoriu constituie priorităţi naţionale setate în Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” şi Strategia privind cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător. Politicile respective trebuie continuate şi eficientizate, necesitatea acestora rămânând valabilă şi pentru perioada următoare.

Corupţia şi mita frânează businessul

“Corupţia şi mita a fost invocată drept cauză ce stopează activitatea întreprinderilor de circa 9,4% din antreprenori. Acest fenomen este cel mai răspândit în sectorul construcţiilor (19%), serviciilor hoteliere şi restaurantelor (16%), altor servicii (13%), transporturilor şi depozitării (12%). Deosebit de afectate de corupţie sunt întreprinderile deţinute de femei ce activează în sectorul construcţiilor (circa 32%) şi agricol (21%)”, se mai arată în sondajul BNS.

Situaţia nefavorabilă din sistemul justiţiei reprezintă o constrângere serioasă în calea activităţii de antreprenoriat. Este necesară o analiză mai detaliată a situaţiei din sectoarele identificate şi implementarea unor măsuri concrete pentru înlăturarea cazurilor de corupţie, întru crearea condiţiilor echitabile de activitate pentru toţi antreprenorii.

Totodată, unii antreprenori au menţionat drept cauze de închidere a afacerii lipsa de timp (4,7%), existenţa economiei informale (2,6%) şi cunoştinţele insuficiente pentru continuarea afacerii (2%). Lipsa timpului este o problemă specifică mai mult femeilor antreprenoare. Timpul acestora este limitat de responsabilităţile şi obligaţiunile exercitate de femei în familie, fapt ce se finalizează, deseori, cu renunţarea la afaceri.

Independenţa financiară reprezintă principalul factor ce îi determină pe majoritatea antreprenorilor (65%) să-şi îmbunătăţească activitatea de antreprenoriat. Printre alte motive ce stimulează antreprenorii se numără: satisfacţia clienţilor (36%), relaţiile cu furnizorii (13%), spiritul concurenţial (11%), istoriile de succes (7%), dar şi programele de suport (2%) şi asociaţiile de afaceri (2%). Aceşti factori sunt valabili atât pentru bărbaţii antreprenori, cât şi pentru femeile antreprenoare, aproape în egală măsură.

Se constată o pondere modestă de antreprenori ce au indicat programele de suport antreprenorial ca motiv de încurajare a activităţii, situaţie datorată, cel mai probabil, faptului că aceste programe nu sunt pe larg cunoscute în rândul antreprenorilor, iar ponderea celor care au beneficiat de acestea nu este foarte însemnată la nivel naţional (circa 5,2%). Măsuri de comunicare şi mediatizare a programelor de suport din partea statului ar creşte vizibilitatea acestora şi ar reprezenta motive de încurajare pentru antreprenori.

De asemenea, antreprenorii nu conştientizează importanţa formării asociaţiilor de afaceri. Vasta majoritate a companiilor din Moldova sunt prea mici pentru a activa de sine stătător, iar nivelul redus de asociere al întreprinderilor, în special al IMM, reprezintă un punct slab al mediului privat.

Sunt necesare politici active de stimulare a asocierii în clustere a IMM, ce ar permite fortificarea capacităţilor de producţie, creşterea vizibilităţii întreprinderilor, extinderea pieţelor de desfacere, a exporturilor, integrarea cercetării-dezvoltării-inovării în afaceri.

Concurenţa şi insuficienţa banilor descurajează antreprenorii

Insuficienţa mijloacelor financiare este motivul pentru care 66% din antreprenorii descurajaţi intenţionează să lichideze afacerea. Aceasta este o problemă mare prezentă în toate sectoarele economiei, mai specifică pentru antreprenorii ce deţin întreprinderi micro, fiind menţionată drept principalul motiv de lichidare a afacerii de către 71% dintre aceşti. Astfel, asigurarea accesului la finanţare în activitatea antreprenorială rămâne în continuare a fi una din cele mai mari provocări întâmpinate de întreprinzători.

Potrivit BNS, îmbunătăţirea accesului la finanţe reprezintă o prioritate naţională setată din 2012 în documente strategice importante, fiind implementate diverse programe de suport antreprenorial şi instrumente de finanţare a afacerilor. În pofida acestui fapt, accesul la finanţe rămâne în continuare o constrângere pentru mediul antreprenorial, în special pentru micii antreprenori. Aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea şi necesarul de finanţare existent. Facilitarea accesului la finanţe ieftine trebuie să reprezinte o prioritate în continuare, iar soluţiile trebuie concentrate într-un singur document vizionar. Sunt necesare în continuare măsuri de eliminare a constrângerilor în procesul de intermediere financiară, creşterea resurselor de finanţare pentru programele de stat de suport antreprenorial şi implicarea mai masivă a resurselor financiare din partea organizaţiilor internaţionale, pentru a creşte gradul de acoperire a cererii de resurse financiare în rândul antreprenorilor.

Taxele mari constituie o povară pentru o bună parte din antreprenorii pe cale de falimentare (circa 37%). Femeile antreprenoare, proprietare de întreprinderi mici, resimt mai mult presiunea taxelor (diferenţa de 12 p.p.). Această constrângere este menţionată cel mai des de antreprenorii din ramura comerţului cu amănuntul şi ridicata (45%), serviciilor hotelie­re şi restaurantelor (45%), industriei (36%) şi agriculturii (34%).

Concurenţa sporită a constituit motiv de descurajare pentru circa 35% din antreprenori, iar cererea redusă de pe piaţă – pentru circa 26%. Aceste cauze sunt determinate fie de competitivitatea scăzută a produselor/serviciilor livrate, fie de veniturile disponibile reduse ale populaţiei sau situaţia nefavorabilă de pe pieţele externe. Femeile antreprenoare se confruntă mai des cu probleme de competitivitate a producţiei fabricate (cu circa 5 p.p. mai mult), în special întreprinderile mici deţinute de acestea.

În acest spectru de probleme sunt binevenite măsurile orientate spre creşterea calităţii şi competitivităţii producţiei autohtone, susţinerea implementării standardelor de calitate, integrării inovaţiilor, tehnologiilor şi utilajelor performante în procesele de producţie. Diversificarea pieţelor de desfacere, inclusiv extinderea producţiei pe pieţele externe ar reduce din riscurile de manifestare a acestor factori. Insuficienţa personalului calificat reprezintă o problemă ce a descurajat circa 15% din antreprenori. Lipsa de personal este cea mai accentuată în sectorul industrial (27%), hoteluri şi restaurante (25%), construcţii (24%), informaţii şi comunicaţii (18%), agricultură (17%).

Victor Ursu

capital.market.md

O hotărâre în acest sens a fost luată de către Comitetul executiv al Băncii Naționale la ședința de miercuri. De asemenea, BNM a redus cu 0,25 p.p. ratele de dobândă la creditele overnight și la depozitele overnight.

Astfel, rata pentru creditele overnight a fost diminuată de la 5,5% până la 5,25%, iar pentru depozitele overnight – de la 0,5% la 0,25%.

Ultima dată BNM a modificat rata de bază de refinanțare pe 6 august a.c., când a micșorat-o, la fel, cu 0,25 p.p. – de la 3,25% la 3% anual. Această măsură a fost menită să creeze condiții pentru menținerea inflației în intervalul ± 1,5 p.p. de la țina pe termen mediu de 5% anual.

InfoMarket

Prin cea de a III-a rectificare propusă de Guvern el recunoaște că practic este în incapacitate de a atrage granturile planificate inițial în Buget, scrie în blogul său economistul Veaceslav Ioniță.

Astfel la începutul anului Guvernul intenționa să obțină 1,77 miliarde lei sub formă de granturi, iar acum suma s-a redus cu 840 milioane lei până la 0,93 miliarde lei.

Însă și această sumă nu are cum fi realizată, dacă ne uităm la succesele din primele 7 luni ale anului, când s-a reușit atragerea a doar 122 milioane lei.

Dacă nu se va întâmpla nimic extraordinar, atunci până la finele anului riscăm să acumulăm sub 200 milioane lei, sau cu cel puțin 1,5 miliarde lei față de planificarea inițială.

Dacă aceste prognoze triste se vor realiza, atunci Moldova în acest an va bate recordul absolut la minimul de granturi obținute. Cel mai probabil granturile vor fi în acest an la minimul istoric de 0,1% din PIB, sau de 2 ori mai puțin decât la minimul anterior din 2018, când el a fost de 0,2% din PIB.

În valori absolute, Granturile din acest an riscă să fie mai mici de 11 milioane USD, cea ce reprezintă valoarea minimă din ultimii 16 ani.

veaceslavionita.wordpress.com

Odată cu apariția și dezvoltarea pandemiei de coronavirus (COVID-19), produsele antiseptice și dezinfectanții au devenit extrem de solicitați pe piața locală, iar vânzările lor au crescut considerabil. Pe parcursul ultimilor luni, agenții economici locali au intensificat producția de dezinfectanți, a crescut importul lor, iar pe piață au fost deja depistate și câteva afaceri ilegale: cazuri de activitate ilicită, privind producerea și comercializarea gelurilor antiseptice. De aceea este foarte important să fim informați referitor la dezinfectanții sau soluțiile antiseptice pe care le procurăm și la efectele pe care le au în combaterea noului coronavirus, scrie madein.md.

Cercetările cu privire la transmiterea și efectele COVID-19 sunt în desfășurare și deja se cunoaște că virusul se transmite prin contact direct cu secrețiile respiratorii ale persoanei infectate (prin tuse și strănut) și prin atingerea suprafețelor care au fost contaminate de acest virus. Virusul poate supraviețui pe cele mai diferite suprafețe, de la câteva ore până la câteva zile, iar vestea bună este că dezinfectanții și unele produse cu proprietăți antiseptice îl pot distruge.

Alcoolul este esențial în distrugerea virusului

Produsele antiseptice de bază, folosite pe larg în ultimul timp, pot fi sub formă de soluţie, gel sau spray şi conţin, de regulă, alcool izopropilic, alcool etilic sau o combinaţie a acestora. Condiția este ca ele să aibă o concentrație de alcool de minim 70% (recomandarea OMS). Dacă această concentrație va fi mai mică, produsul pur și simplu nu va acționa. Din grupul alcoolilor utilizați ca antiseptic pentru piele, o importanță practică o au alcoolul etilic (60-85%), alcoolul izopropilic (60-80%) și alcoolul N-propilic (60-80%).

Ca și alți viruși, coronavirusul este închis într-o membrană lipidică, adică într-o o capsulă de grăsime, iar preparatele care conțin alcool într-o concentrație de minim 70%, datorită structurii lor chimice, au o capacitate excelentă de a dizolva această membrană. Dacă se distruge stratul protector de lipide care acoperă celula virusului, ea pur și simplu se descompune. De aceea pentru protecție se potrivește ceea ce dizolvă grăsimile: săpunul și soluțiile cu o concentrație mare de alcool. 

Alcoolul sanitar poate fi utilizat și el ca dezinfectant, însă mai mult pentru dezinfecția suprafețelor. Utilizarea lui ca antiseptic pentru mâini nu este recomandată. În primul rând, acesta nu are timp de contact pe tegumente, nu are efect biocid și se evaporă rapid. De aceea se utilizează geluri sau alte produse antispetice, care conțin alcool în aceeași concentrație, și care, datorită altor substanțe din componența lui, penetrează pielea în profunzime și nu distrug tegumentul. Pentru suprafețe, însă, putem folosi spirt sau chiar dezinfectanți pe bază de clor.

Producătorii autohtoni de dezinfectanți și produse antiseptice

Chemix Grupp SRL - unicul producător de dezinfectanți, soluții și geluri antiseptice din Moldova, pe produsele căruia e indicat că acestea au fost testate conform standardelor şi cerinţelor europene şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (prezenţa pe etichetă a standardelor: bactericid (EN 13727+A2), fungicid/levuricid (EN 13624), tuberculocid (EN 14 348), virulicid (EN 1476+A1) şi EN 1500, unul dintre standardele de bază ale OMS. Compania oferă nu doar produse antiseptice pentru mâini, ci și o serie de dezinfectanți pentru domeniul medical, industrial, instituțional, în special produse pentru dezinfecția rapidă a suprafețelor, dispozitivelor și instrumentarului medical.

Luxfarmol SRL - compania face parte din Zona Economica Libera „Tvardița” și deține licența de a desfășura activități farmaceutice. Este principalul furnizor de alcool medicinal și dezinfectanți pe teritoriul Republicii Moldova și operează sub supravegherea strictă a Agenției Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a Consiliului Național pentru Evaluare și Acreditare în domeniul Sănătății și a Centrului Național de Sănătate Publică. Întreprinderea este susținută la nivel de stat în Moldova, iar produsele ei sunt utilizate în numeroase instituții medicale din țară.

Viorica Cosmetic - pe lângă o mare varietate de produse cosmetice, producătorul oferă și geluri antibacteriene, cu un conținut de alcool de 70-85%. Produsul distruge rapid 99,99% din bacterii, ciuperci şi mai multe tipuri de viruși anvelopați (înveliți în membrană).

Relaxa Aromatherapy - un alt producător local de cosmetice, care oferă câteva tipuri de dezinfectanți pentru mâini, cu o concentrație de alcool de minim 70%. Apa florală și glicerina protejează pielea și reface stratul lipidic, acţionând eficient împotriva infecţiilor bacteriene, virale și fungice.

EcoChim Grup - este un producător de soluții dezinfectante de uz casnic și industrial din nordul Moldovei. Produsele, care sunt comercializate sub marca Bio Dez, combat eficient răspândirea bacteriilor și a virușilor patogeni, având o concentrație de alcool de 72-75%.

ElaDum Pharma SRL - companie farmaceutică industrială, fondată în anul 2003, care în acest an a lansat dezinfecantul pentru mâini Sanidez, pe bază de alcool, fabricat după formula recomandată de OMS. Produsul conține 80% alcool etilic, glicerină și peroxid de hidrogen.

Aromcom SRL - companie care de curând a lansat o linie de dezinfectanți antiseptici pentru mâini și suprafețe cu o concentrație de alcool de 72-75%. Produsele mai conțin și extract de ulei de levănțică.

Viantic International SRL - producător de cosmetice, care oferă spray-uri și geluri antiseptice pentru mâini cu o concentrație de alcool de 73%.

Rodital — Lux SRL (Demo) - companie specializată în producerea soluțiilor pentru curățare, ce activează de circa 20 de ani pe piața locală și care de curând a început să producă dezinfectanți pe bază de alcool (72%) pentru mâini și suprafețe.

Este important să cunoaștem că soluțiile dezinfectante nu înlocuiesc apa și săpunul, ci sunt o alternativă efectivă, atunci când nu avem acces la ele. Dezifectanții sanitari distrug multe bacterii și viruși, dar nu îndepărtează murdăria profunda, grăsimea și unele substanțe dăunătoare cu care intră în contact palmele.

madein.md

Baza tehnică a Căii Ferate a Moldovei este una învechită și necesită modernizare și renovare.

În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, directorul CFM, Adrian Onceanu, a menționat că volumul investițiilor necesare în infrastructura feroviară totală, calculată până în anul 2024, este de 305,9 mil. euro.

„Reînnoirea parcului de locomotive prezintă o necesitate vitală pentru dezvoltarea întreprinderii, deoarece va avea un efect economic semnificativ prin micșorarea costurilor operaționale și, ca urmare, va spori competitivitatea transporturilor pe calea ferată. Achiziționarea a 12 locomotive magistrale noi a fost primul pas către o reînnoire inovatoare pentru companie. Locomotivele de manevră necesită, de asemenea, modernizare. Conform Programului de dezvoltare a CFM, pentru modernizarea a 20 locomotive de manevră este necesar a investi 21,5 milioane de euro.

Transportul de mărfuri actualmente prezintă o activitate rentabilă a întreprinderii. Fără reînnoirea parcului de vagoane de marfă, acest tip de activitate nu este rentabil din cauza reducerii numărului de material rulant cu termenul de exploatare valabil.

Pentru renovarea parcului de vagoane de marfă sunt necesare investiții în mărime de 203 mil. euro, necesitatea totală de investiții pentru reînnoirea parcului de vagoane de călători în perioada de până în 2024 constituie 71,0 mil. euro”, a spus Adrian Onceanu.

curentul.md

Meteorologii atenționează că până pe 12 septembrie se va menține pericol excepțional de incendiu (clasa V) cu caracter natural. În legătură cu avertizarea cod galben, pompierii îndeamnă oamenii să nu aprindă vegetația uscată și gunoiul menajer, transmite IPN.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atenționează populația să nu folosească focul în păduri, parcuri și spații forestiere. În condiții de umiditate redusă, vânt și temperaturi ridicate, orice sursă de aprindere scăpată de sub control poate provoca incendii de proporții. În cazul în care sunt observate focare de ardere, oamenii sunt îndemnați să sune la numărul de urgență 112, pentru ca echipele de intervenție să poată lichida incendiile în faze inițiale, întrucât informarea întârziată poate duce la incendii pe spații extinse.

Totodată, se menține și avertizarea hidrologică. În râul Prut, pe sectorul Criva – Costești, râurile mici și bazinele acvatice din țară, se va menține „Cod Galben”, iar pe bazinul inferior al râului Răut, Bâc, Botna, Cogâlnic, Ialpug și Cahul se atestă „Cod Portocaliu” de secetă hidrologică. Agenții economici și populația este îndemnată să consume rațional resursele de apă.

ipn.md

Costul viitorului vaccin împotriva COVID-10 dezvoltat de laboratoarele Sanofi și Gsk „nu este încă pe deplin stabilit”, dar va fi „sub 10 euro”, a spune Olivier Bogillot, președintele Sanofi Franța, citat de agenția ANSA, potrivit Mediafax și Digi24.ro.

„Francezii și europenii vor avea vaccinul Sanofi în același timp cu pacienții americani”, a spus el.

„Am semnat peste vară cu americanii, în aceeași săptămână cu europenii și britanicii”, a adăugat Olivier Bogillot, adăugând că Statele Unite vor avea aproximativ 100 de milioane de doze, europenii 300 de milioane și Marea Britanie 60 de milioane.

tv8.md