Ministrul Economiei Sergiu Railean spune că în al doilea trimestrul al anului 2020 se estimează cel mai profund declin economic din ultimii 20 de ani. Potrivit lui, produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 14 la sută față de al doilea trimestru al anului 2019.

Notă: PIB – un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an.

Într-un comunicat de presă, ministrul a menționat că economia Republicii Moldova suferă nu doar din cauza factorilor interni, ci și din cauza perturbării activității economice la nivel regional, criza pandemică lovind puternic în economia națională.

Ministrul Railean susține că autoritățile împreună cu asociațiile de afaceri, partenerii de dezvoltare și experții economici se află în proces de elaborare a unui program privind măsurile economice post-COVID-19 pentru 2020-2021, pentru a asigura redresarea economiei moldovenești.

tv8.md

Valoarea plăţii fără numerar pe teritoriul R. Moldova a constituit 280 de lei în trimestrul II al anului, cu 1,4% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. În timp ce retragerile de numerar au ajuns la 2 060 de lei – cu 17,3% mai mult. În acelaşi timp, valoarea medie a unei plăţi fără numerar efectuată peste hotarele ţării a constituit 451 de lei, în descreştere cu 12,8%, iar retragerile de numerar au însumat în medie 4 145 de lei, cu 52% mai mult comparativ cu trimestrul doi al anului 2019, scrie capital.market.md.

Băncile cu cea mai mare pondere în numărul total de carduri sunt: Moldindconbank – 37,6%, Agroindbank – 28,2% şi Victoriabank cu 16,8%. Mobiasbancă are o pondere de 7,2%, iar restul băncilor sub 5%. Cele patru bănci deţin circa 90% din totalul cardurilor de plată din Republica Moldova.

Cel mai important ritm de creştere faţă de perioada similară a anului trecut (42,5 la sută) au înregistrat terminalele POS contactless ca răspuns la intenţia punctelor comerciale de a spori confortul şi eficienţa la achitare pentru clienţi.

Economiştii anticipează pentru anul 2020 că achitările cu cardul bancar vor ajunge la circa 7 miliarde lei, ceea ce este de câteva ori mai mult faţă de acum zece ani, când achitările cu cardul erau doar la etapa embrionară şi constituiau doar 430 milioane lei.

Moldovenii utilizează cardul bancar şi pentru achitările de peste hotare, fie când merg peste hotare, fie când fac cumpărături online.

Chiar dacă 43% din venituri moldovenii le primesc pe card, totuşi ei preferă ca 94% din achiziţii să le facă prin numerar. Politica activă a guvernului şi acţiunile băncilor comerciale de lansare a diverselor programe de trecere la card pentru diferite categorii de cetăţeni îşi au efectul. Astfel, în 2018, din economia observată, 43% din veniturile moldovenilor au fost sub formă de transfer pe card bancar sau 51,9 miliarde lei, alte 68,1 miliarde lei au fost sub formă de numerar.

Economiştii sunt de părere că în 3-4 ani, veniturile obţinute de moldoveni pe cardul bancar vor fi mai mari decât cele obţinute în numerar.

Însă, chiar dacă în prezent veniturile pe card bancar sunt foarte ridicate comparativ cu acum 10-15 ani, totuşi moldovenii preferă să achite cash. Cardurile bancare nu au devenit încă o formă de plată, dar mai degrabă au schimbat casieria de la întreprindere sau instituţiile publice.

De exemplu, în 2018 moldovenii, din cei aproape 52 miliarde lei primiţi pe cardul bancar, 45 de miliarde sau 86,5% i-au scos de pe card şi au făcut achitările în numerar. Achitările cu cardul au fost doar de 7 miliarde lei, ceea ce reprezintă doar 6,2% din totalul procurărilor de 120 miliarde lei din 2018. Însă volumul achitărilor cu cardul bancar se dublează la fiecare 2 ani. Dacă tendinţa se va menţine, iar Guvernul şi Banca Naţională vor întreprinde acţiuni de încurajare a achitărilor cu cardul, atunci în cinci ani ponderea achitărilor cu cardul uşor va depăşi 25% din totalul achitărilor moldovenilor.

capital.market.md

În Republica Moldova ar putea fi înregistrat un brand unic pentru mierea autohtonă, în scopul promovării produselor apicole naționale. Totodată, autoritățile intenționează să creeze un registru electronic al apicultorilor.

Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Programului național de dezvoltare a apiculturii în Republica Moldova pentru anii 2021-2025 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2021-2022.

Planul privind implementarea Programului național conține 31 de acțiuni, printre care consolidarea capacităților instituțiilor de învățământ, inclusiv promovarea învățământului profesional dual în domeniul apicol, dezvoltarea serviciilor de consultanță și școlarizare în domeniu, sensibilizarea practicării apiculturii profesioniste și promovarea acesteia în rândul tinerilor, elaborarea profilurilor investiționale pentru acest sector, subvenționarea investițiilor pentru crearea și modernizarea laboratoarelor de analiză a produselor apicole.

Totodată, se intenționează promovarea turismului apicol prin stimularea înființării noilor locuri de cazare în agroturismul cu activități apicole, crearea centrelor apicole regionale, subvenționarea grupurilor de producători agricoli în vederea asigurării cu echipament modern, simplificarea procedurilor de export al mierii și oferirea suportului pentru accesul pe piețele externe etc.

Potrivit notei informative, cheltuielile totale pentru implementarea programului (perioada stabilită de cinci ani) vor constitui 1148,5 mil. lei, din care 781,46 mil. lei vor fi alocați de la bugetul de stat, iar beneficiile directe de la activitatea apicolă vor constitui peste 3400 mil. lei – surse obținute de la comercializarea produselor apicole, dar și a roiurilor și a reginelor, ceea ce ar constitui de circa 4,3 ori mai mult față de investițiile oferite din buget.

Reamintim că, în anul 2016, a fost adoptată Legea apiculturii nr. 70/2006, implementarea căreia a contribuit la ameliorarea relaţiilor apicultorilor cu autorităţile publice locale, cu cele din silvicultură, protecţia mediului, autoritățile de supraveghere și control în domeniile sanitar-veterinar și zootehnic, direcţiile raionale agricultură şi alimentaţie, ceea ce a creat condiţii sociale favorabile pentru activitatea apicolă.

Potrivit datelor statistice, în perioada anilor 2011-2019 producerea mierii în țara noastră a fost în continuă creștere, înregistrând valori de la 2,8 la 5,7 mii tone pe an. Totodată, costul pentru producerea unui kilogram de miere în RM constituie între $1,65-1,80 în cazul unui an favorabil. În același timp, conform unor estimări ale Organiației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, volumul producției de miere în țara noastră ajunge la $4,4 mil. și se situează pe poziția 54 în lume (în baza datelor din anii 2009-2013).

monitorul.fisc.md

Serviciului Fiscal de Stat (SFS) continuă să desfăşoare cu regularitate acţiuni de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice şi juridice care oferă în chirie bunuri imobile.

Potrivit datelor SFS, în perioada ianuarie-septembrie, au fost înregistrate 9411 contracte de dare în locaţiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Astfel, la buget au fost încasate venituri în sumă de 17,8 mil. lei, depăşind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 1,8 mil. lei sau o creştere de 11,2%.

În aceeaşi perioadă au fost identificate 312 persoane fizice noi ce dau în locaţiune/chirie bunuri imobile fără a fi înregistrate conform legislaţiei. Acestora le-au fost calculate suplimentar la buget: plăţi de bază - 163 mii lei, penalităţi - 5,8 mii lei şi amenzi - 47,5 mii lei. SFS recomandă persoanelor care oferă în chirie bunuri imobiliare să se conformeze legislaţiei fiscale şi să achite impozitul în mărime de 7% din veniturile obţinute. Suma impozitului pe venit se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans.

Achitarea se va efectua în orice bancă comercială, oficiu poştal al Republicii Moldova sau pe portalul Guvernamental de plăţi electronice Mpay.

infotag.md

Știați că există vin fără alcool? Această licoare se produce după o tehnologie clasică, cuprinzând toate etapele de maturare ale vinurilor clasice cu tăria alcoolică 12-13% în volum, inclusiv și procesul de fermentare. Diferența o constituie doar etapa finală de procesare, care se numește dealcoolizare și se efectuează prin eliminarea alcoolului din vin. La această etapă, care durează aproximativ o jumătate de oră, vinul se încălzește până la o temperatură de 30 de grade Celsius, alcoolul se evaporă, iar toate caracteristicile, cum ar fi aroma, culoarea și buchetul vinului, precum și toate vitaminele și microelementele din componența lui, se păstrează. După finisarea etapei de dealcoolizare, în vin rămâne aproximativ 0,5% de alcool.

În esență un vin fără alcool este un produs natural, din care în procesul de fabricație a fost înlăturat alcoolul. Nu este un suc din struguri sau un compot.

Casa Petru - vin fără alcool produs în Moldova

Vinul fără alcool Casa Petru este produs de Denovie Group, un holding vinicol, reprezentat de două întreprinderi: combinatul „Mold Nord”, fondat pe baza fabricii de vinuri din orașul Fălești și Vinia Denovi (Chateau Denovi), o vinărie cu un ciclu complet de producere din satul Iargara, raionul Leova. Compania posedă plantațiile proprii de viță de vie cu o suprafață totală de 350 ha, situate în sudul Moldovei. Actualmente, pe rafturile magazinelor putem găsi două tipuri de vin fără alcool Casa Petru: Cabernet Sauvignon și Chardonnay. Ele pot fi procurate în mai multe rețele de supermarketuri sau în vinotecile din Chișinău.

Este important să menționăm că vinurile Casa Petru fără alcool, deja au ajuns în state precum Polonia, Belarus, Rusia, SUA sau Japonia, iar aria lor de export continuă să se extindă.

Vinurile fără alcool devin din ce în ce mai populare pe piețele internaționale. Ele sunt consumare de sportivii profesioniști, de adepții unui mod de viață sănătos, de femeile însărcinate, de conducătorii auto sau de persoanele, cărora din motive medicale, consumul de alcool le este strict interzis.

madein.md

În primele zile ale lunii octombrie primul camion cu prune moldovenești din recolta anului curent a ajuns în Franța.

Cumpărător este o moldoveancă stabilită în Franța care, împreună cu partenerul său francez, dorește să promoveze fructele moldovenești cu calități gustative deosebite pe piața franceză. Pe această cale Moldova are posibilitatea de a fi prezentă pe piața Rungis – cea mai importantă piață angro din Franța.

„Fructele din Moldova sunt cele mai gustoase din lume. Fiind născută în Moldova și locuind de mai mulți ani în Franța am văzut foarte clar diferența de gust autentic al fructelor”, ne-a spus importatoarea moldoveancă.

Studiile specializate arată, în ultima perioadă, o tendință clară de creștere a consumului de produse biologice, certificate și inofensive. Oamenii doresc să se întoarcă la o alimentație sănătoasă.

„Am făcut o legătură dintre cererea de gust autentic de pe piața Europei de Vest și oferta de fructe moldovenești cu calități gustative deosebite. În acel moment am decis că piața franceză trebuie conectată neapărat la oferta producătorilor de fructe din Moldova. Cu doi ani în urmă am făcut cunoștință cu Moldova Fruct, ulterior am fost într-o misiune la producătorii de fructe membri ai asociației. Asociatul francez cu care colaborez a fost impresionat de potențialul Moldovei, de calitatea fructelor și infrastructura post-recoltare care s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani”, relatează importatoarea.

Cumpărătorii francezi intenționau să achiziționeze cireșe în acest sezon, dar din cauza pandemiei de Covid-19 au decis să aștepte sezonul prunelor. Totuși, planurile importatorilor din Franța pentru viitor sunt destul de ambițioase.

„Scopul nostru este să achiziționăm nu doar prune, dar și struguri de masă, mere, cireșe, caise, toată gama de fructe pe care o produce Moldova”, afirmă moldoveanca stabilită la Paris.

Fructele moldovenești vor fi comercializate pe piața Rungis după metoda clasică:

prospectare, abordare, convingere, vânzare. Clienții sunt companii importante care sunt foarte exigente din toate punctele de vedere: calitate, prezentare produs, consecvență în livrări.

„O atenție deosebită este acordată ambalării fructelor în conformitate cu cerințele pieței. Iată de ce noi am produs în Moldova lada noastră proprie în care producătorii moldoveni să ne livreze fructele. Pentru viitori avem scopuri bine stabilite în ceea ce privește dezvoltarea colaborării între Rungis și producătorii din Moldova”, spune importatoarea.

În această săptămână livrările de prune spre Franța vor continua.

agroexpert.md

Circa 90% din valoarea fraudelor comise cu utilizarea cardurilor de plată emise în Republica Moldova sunt fraude săvârșite fără prezența fizică a cardului, cu utilizarea numărului acestuia, prin metode „social engineering”. Altfel spus, deținătorii sunt manipulați să divulge informații confidențiale, precum: numărul integral al cardului, format din 16 cifre, codurile de securitate CVV/CVC2, parole unice expediate prin SMS etc.

Într-un răspuns pentru IPN, Banca Națională a Moldovei precizează că, în practica internațională se utilizează un indicator relevant ce reflectă mărimea fraudelor aferente cardurilor bancare. Este vorba despre raportul dintre valoarea fraudelor și valoarea operațiunilor cu carduri de plată. Acest indicator, pentru trimestrul doi al anului curent, constituie 0,015% din valoarea totală a tranzacțiilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova, fiind în continuare la un nivel  mai mic comparativ cu nivelul fraudelor din țările europene de 0,041%.

Deși valoarea fraudelor de acest gen comise în trimestrul doi al anului curent a înregistrat o majorare față de perioada similară a anului precedent, valoarea fraudelor consemnate în ultimele trimestre este mai mică decât cea înregistrată, de exemplu, la sfârșitul anului 2017. Potrivit BNM, această diminuare se datorează eforturilor depuse de bănci în vederea consolidării măsurilor de securitate aplicate la efectuarea operațiunilor cu carduri de plată.

Deținătorii de carduri se pot expune riscului de fraudă dacă își utilizează cardurile pe platforme nesecurizate de acceptare a plăților, ceea ce cauzează ulterior potențiale scurgeri de informații. La fel, dacă le folosesc pe platforme care nu au implementate măsuri suplimentare de securizare a plăților (3D security). Site-ul unui comerciant este securizat dacă adresa acestuia începe cu „https://”, fapt ce denotă criptarea informației transmise, iar existența măsurilor 3D security este menționată pe pagina web a platformei de plăți împreună cu siglele sistemelor de plăți cu cardul.

„Atât Banca Națională, cât și băncile emitente întreprind permanent acțiuni de  educare și informare a publicului cu privire la măsurile de protecție împotriva fraudelor comise prin intermediul cardurilor de plată. În acest sens, BNM a elaborat și a publicat o serie de recomandări menite să sporească siguranța în utilizarea cardurilor de plată în mediul fizic și în mediul online. Recomandările pot fi vizualizate pe pagina web a BNM”, precizează instituția.

În cazul apariției unor suspiciuni cu privire la utilizarea neautorizată a cardului de plată, e necesar ca deținătorul acestuia să contacteze imediat banca emitentă și să solicite blocarea cardului. Serviciile suport clienți ale băncilor sunt disponibile fără întrerupere (24/7/365), inclusiv prin aplicațiile web sau cele mobile de deservire la distanță.

Cât privește posibilitatea de recuperare a pierderilor financiare, aceasta depinde de amploarea, tipul fraudei și factorii care au contribuit la producerea acesteia. Băncile emitente, odată cu recepționarea unei solicitări din partea deținătorului de card cu privire la contestarea unor operațiuni neautorizate, întreprind eforturi imediate pentru identificarea și soluționarea acestora. Suplimentar, clienților li se recomandă să depună cereri la organele de urmărire penală pentru întreprinderea măsurilor de recuperare a mijloacelor bănești fraudate și tragerea la răspundere a fraudatorilor.

Criza din regiunea separatistă Transnistria reprezintă principala "provocare" la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu impact şi asupra eforturilor de apropiere a ţării de România, conform unei evaluări a Departamentului de Stat din 2010, relevă un document declasificat parţial, scrie stiripesurse.ro.

În februarie 2010, Departamentul pentru Afaceri Europene din cadrul Departamentului de Stat american evalua stadiul relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, analizând inclusiv declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu, care pleda pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, conform unui email al unui oficial din cadrul Departamentului de Stat, Jacob Sullivan.

"De fapt, România şi Republica Moldova au relaţii bune şi nu au probleme reale la frontiere; cele două guverne lucrează la un acord care să facă mai uşoară trecerea frontierei pentru moldoveni. Cea mai mare provocare la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova este Transnistria, unde autorităţile de facto se bazează pe prezenţa pe termen lung a forţelor ruse pentru sprijin politic. Liderii Republicii Moldova vor o tranziţie spre o prezenţă multilaterală şi retragerea trupelor ruse, dar acest lucru nu este probabil fără o soluţie politică privind reintegrarea Transnistriei", se arată în emailul oficialului din cadrul Departamentului de Stat, datat 9 februarie 2010. Unele fragmente ale documentului rămân clasificate.

stiripesurse.ro

Inspectoratul pentru Protecția Mediului ar putea avea dreptul de a verifica documentația persoanelor fizice și juridice privind proveniența peștelui și altor organisme acvatice în caz de transportare sau comercializare. Un proiect de modificare a legislației în acest sens a fost aprobat astăzi de către Comisia parlamentară de mediu și dezvoltare regională, comunică MOLDPRES.

Proiectul are drept scop excluderea fenomenului pescuitului ilegal și al braconajului piscicol în obiectivele acvatice de pe teritoriul țării. De asemenea, în document este prevăzut că Inspectoratul pentru Protecția Mediului ar putea fi împuternicit să aplice amenzi în caz de nerespectare a legislației.

În prezent, conform prevederilor Codului Contravențional, încălcarea regulilor de transportare și comercializare a produselor pescuitului și altor organisme acvatice se constată și se examinează de către colaboratorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care monitorizează doar calitatea produselor. Proveniența acestora nu este verificată de nici o instituție.

Începând cu 1 aprilie 2016, în Republica Moldova a fost interzis pescuitul industrial și comercial pentru a conserva resursele biologice acvatice și pentru a asigura restabilirea acestora. Actualmente, acvacultura este limitată la câteva specii de pești – crap, caras, sânger, novac, amur și somon african.

moldpres.md

Cu sau fără vrerea cuiva, trebuie să constatăm de la an la an că populaţia suportă un proces continuu de îmbătrânire, iar această realitate este una caracteristică nu doar R. Moldova, nu doar unor ţări luate separat, ci şi în plan global.

Acum un an, puţin peste 700 milioane de persoane de pe globul pământesc aveau vârsta de 65 ani şi mai mult. Ponderea acestor persoane, în total populaţie, s-a majorat de la 6 la sută în anul 1990 până la 9 la sută în anul 2019. Aşa cum tendinţele vizează o perioadă de timp mai îndelungată, se poate spune că până în anul 2050 se estimează că aceasta va creşte până la 16 procente. Şi pentru că, aşa cum spuneam, R. Moldova nu are cum să facă excepţie, statisticile arătau la începutul anului curent că în ţara noastră locuiau 574,9 mii persoane cu vârsta de 60 ani şi mai mult, ceea ce constituie 21,8 la sută din totalul populaţiei.

Biroul Naţional de Statistică constata la începutul anului 2020 un coeficient de îmbătrânire a populaţiei de 21,8 la sută, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2016, acesta a înregistrat o majorare cu 3,3 puncte procentuale.

Are şi îmbătrânirea o distinctă repartizare pe sexe, iar diferenţele nu se explică prin comportamente preferenţiale, ci mai degrabă prin expunerea la anumite riscuri şi prin adoptarea unui mod de viaţă anume. Din respectivele considerente, coeficientul îmbătrânirii populaţiei feminine la începutul anului 2020 a fost cu 7,0 puncte procentuale mai înalt faţă de cel al bărbaţilor şi a constituit 25,1 la sută, comparativ cu 18,1 la sută în cazul bărbaţilor.

La 1 ianuarie 2020, raportul dintre bărbaţi şi femei în vârstă de 60 ani şi peste a fost de 66,7 bărbaţi la 100 femei (faţă de 66,4 bărbaţi la 100 femei la 1 ianuarie 2016).

Durata medie de viaţă a populaţiei în vârstă de 60 ani, în perioada 2015-2019, a crescut cu 0,7 ani în cazul bărbaţilor şi cu 1,0 ani – în cel al femeilor. În rezultat, s-a înregistrat creşterea decalajului dintre durata medie de viaţă la vârsta de 60 ani a bărbaţilor şi a femeilor, de la 4,0 ani (2015) la 4,3 ani (2019) în favoarea femeilor. O femeie la 60 ani mai are de trăit, în medie, 19,5 ani, în timp ce durata medie a vieţii unui bărbat la 60 ani este de 15,2 ani, potrivit datelor aferente anului 2019.

Aproape fără nicio excepţie, a fi în vârstă înseamnă a fi pensionar, iar, conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2020, numărul pensionarilor constituia 696,0 mii persoane. Circa 75 la sută din totalul pensionarilor erau pensio­nari pentru limită de vârstă (524,5 mii). Datorită ponderii mai mari în numărul populaţiei vârstnice şi diferenţei de longevitate dintre femei şi bărbaţi, femeile au constituit 70,5 la sută din numărul total de pensionari pentru limită de vârstă. Persoanele în vârstă de 60 ani şi peste deţineau o pondere de 93,4 la sută în totalul pensionarilor pentru limită de vârstă, dintre aceştia 68,5 la sută fiind femei.

Din ce trăiesc bătrânii în R. Moldova? Este de ordinul evidenţei că, aşa cum sunt aşezate lucrurile, principala sursă de existenţă dincolo de vârsta omului activ, este pensia, iar mărimea acesteia determină în ce măsură aceşti bani intraţi lunar în buzunarul lor sunt suficienţi pentru a merge mai rar sau mai des la alimentară.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la începutul anului curent a constituit 1843,0 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 12,1 la sută, iar, comparativ cu ultimii cinci ani, aceasta s-a majorat cu 54,6 la sută, ceea ce înseamnă că la o mie de lei s-au mai adăugat alte cinci sute de lei. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în cazul bărbaţilor a constituit 2157,8 lei, comparativ cu 1711,6 lei în cazul femeilor. Astfel, disparitatea de gen în cazul pensiilor pentru limită de vârstă a constituit 20,7 la sută. Bătrânii R. Moldova trăiesc diferit, iar diferenţele sunt determinate până la urmă de diferenţele care au existat pe perioada activă a vieţii lor. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în sectorul agricol a acoperit valoarea minimului de existenţă în proporţie de doar 84,8 la sută, comparativ cu sectorul non-agricol – 119,6 la sută.

Nu se insistă deloc ca termenul bătrân să fie sinonim cu “peste şaizeci de ani”, inclusiv din considerentul că acest raport nu pare să fie nici pe departe corect. Doar că statisticile operează totuşi cu asemenea termeni de referinţă, iar conform acestora, numărul persoanelor vârstnice (de 60 ani şi peste) active din punct de vedere economic, în anul 2019 a fost de 82,3 mii, ceea ce constituie 9,0 la sută din totalul persoanelor active şi 14,7 la sută din populaţia totală din acelaşi grup de vârstă.

Fiecare a treia persoană vârstnică ocupată a lucrat în activităţi agricole, declarând gospodăria ţărănească sau terenul agricol ca locul principal de muncă. Fiecare a patra persoană a lucrat în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 35,1 la sută dintre bărbaţi au lucrat în sectorul agricol, 16,5 la sută – în industrie, 9,3 la sută – în comerţ, 9,1 la sută – în învăţământ. În rândul femeilor distribuţia se prezintă astfel: 32,0 la sută de femei vârstnice erau ocupate în agricultură, 19,7 la sută – în învăţământ, 11,8 la sută – în sănătate şi asistenţă socială, 11,0 la sută – în comerţ.

Datele statistice mai arată că în anul trecut, din total gospodării, 38,8 la sută aveau în componenţă cel puţin o persoană în vârstă de 60 ani şi peste, dintre care 71,0 au constituit gospodăriile formate doar din vârstnici, iar restul erau gospodării în componenţa cărora erau şi alte persoane.

Veniturile gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mai mulţi factori. În medie, o gospodărie în componenţa căreia era cel puţin o persoană în vârstă de 60 de ani şi peste, dispunea de 2692,0 lei lunar/persoană. Gospodăriile din mediul urban se aflau într-o situaţie mai bună, cu un venit mediu lunar de 3212,5 lei/persoană, faţă de 2423,4 lei/persoană în mediul rural.

Cifrele pe care le-am alăturat până în acest moment au anticipat o întrebare de importanţă fundamentală pentru ţară – din ce trăiesc bătrânii?

Studiile arată că principala sursă de venit a gospodăriilor constituită din vârstnici au fost prestaţiile sociale, acestea conturând aproape jumătate din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plăţile salariale în medie au constituit 27,3 la sută din veniturile acestei categorii, ceea ce demonstrează că persoanele respective continuă să fie angajate, deci sunt cât de cât active. Şi activitatea agricolă are partea ei de contribuţie la întreţinerea bătrânilor, aceasta rezervându-şi 10 la sută din totalul veniturilor.

Marele paradox e că gospodăriile formate doar din vârstnici o duc mai bine decât cele care mai au pe cineva cu ei. Printre explicaţii se insistă pe faptul că aceste gospodării, mai numeroase fiind, se află în situaţia în care veniturile vârstnicilor devin sursă de venit pentru toată gospodăria. Adică, tinerii trăiesc din pensia bătrânilor. Dar această situaţie nu este caracteristică pentru toate familiile de acest gen. De multe ori, în cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora erau şi alte persoane, principala sursă de venit a fost activitatea salarială – 43,5 la sută, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 28,3 la sută. Totodată, gospodăriile mixte au fost dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vârstnici, ceea ce ar însemna că unul dintre cei tineri este plecat la muncă peste hotare (10,3% faţă de 5,4%).

În anul 2019, în medie, o gospodărie cu vârstnici a cheltuit lunar 2530,2 lei/persoană. Cu un nivel mai mare al cheltuielilor de consum s-a evidenţiat mediul urban, unde acestea au înregistrat lunar, în medie, 3069,5 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au însumat 2251,8 lei/persoană.

Pe ce se dă banul? Evident, înainte de toate pentru consumul alimentar, după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Îngrijirea medicală şi sănătatea le cere cam 7 la sută din bani, chiar dacă vorbim despre o vârs­tă care se confruntă destul de frecvent cu probleme de sănătate.

Aşa cum se vede bine, parcurgem încă timpuri în care se impune o atenţie constantă acestui segment de populaţie, un efort prin care veniturile ar creşte pentru a aduce atât bunăstare, cât şi linişte pe piscul unor ani mult diferiţi de cei în care predomină zbuciumul şi dorinţele.

Constantin Olteanu

capital.market.md