CE banner 1160x100 bej 02

b4ed3e4d50b54c5ae4ab8d31175e52c3Din cauza pandemiei de COVID-19, vacanţele de iarnă tradiţionale alese altădată de moldoveni nu mai sunt la mare căutare.

Restricţiile drastice impuse la nivel global i-au făcut pe mulţi să renunţe la călătorii. Iar alţii s-au orientat spre vizitarea destinaţiilor sigure din punct de vedere epidemiologic, transmite publika.md

Potrivit agenţiilor de turism, vânzările pachetelor turistice au scăzut cu peste 70 de procente. 

Cei care mai pleacă în străinătate preferă Egiptul, unde accesul se face în baza unui test COVID negativ şi de unde, la întoarcere, nu sunt nevoiţi să stea în izolare 14 zile. Preţurile pentru şapte zile, all inclusive, la un hotel de cinci stele încep de la 350 de euro şi depăşesc 2.000 de euro. 

"90 la sută din cei care pleacă, pleacă în Egipt, sunt patru zboruri pe săptămână. Este cea mai sigură destinaţie la moment pentru turiştii moldoveni care pleacă cu zbor direct din Chişinău. 10 la sută pleacă la munte în Bucovel. Minusul care ar fi, suplimentar se face testul COVID şi la plecările în Bucovel şi la plecările în Egipt, în cazul în care rezultatul arată pozitiv se returnează suma pentru turişti.", a afirmat directorul agenţiei de turism, Ion Jardan.

Pentru un sejur de trei zile, all inclusive, în staţiunea ucraineană Bucovel, preţurile încep de la 100 de euro. 

"Noi aveam echipe, grupuri care plecau de cunoştinţe, prieteni şi acum o familie vrea, a doua, a treia nu vrea că le e frică să nu să se întâmple ceva. Mulţi acum la sărbători nu pleacă, dar lasă plecările pentru mai târziu poate se va schimba ceva spre bine. Cu 80 la sută dacă nu mai mult au scăzut vânzările.", a menţionat directorul agenţiei de turism, Nina Belei.

Moldovenii care nu renunţă la concedii în sezonul rece se orientează spre turismul intern. 

"S-a activat promovarea turismului intern. Ai noştri au înţeles că în primul rând trebuie să îţi cunoşti ţara şi noi lucrăm la promovarea turismului în ţara noastră acum la momentul dat.", a spus directorul agenţiei de turism, Nina Belei.

Potrivit agenţiilor de turism, în acest an, vânzările generale au scăzut cu peste 70 de procente.

Joi, 24 Decembrie 2020 15:43

O strategie de care e nevoie ca de ploaie

orosSecetele devin tot mai frecvente, iar consecinţele lor – tot mai grave şi tot mai costisitoare pentru producătorii agricoli şi pentru ţară în ansamblu. Studiile pe care le avem la dispoziţie arată că, pentru obţinerea recoltelor relativ stabile în condiţiile R. Moldova, sunt necesare precipitaţii anuale în mărime de 750-800 mm, faţă de 300-400 mm reale. În cazul insuficienţei acestora, devin necesare sistemele de irigare, care vor asigura cu cantitatea necesară de apă marea majoritate a sectorului. Potrivit analizelor, Moldova este una din ţările slab asigurate cu resurse de apă, iar suprafaţa terenurilor agricole cu capacitatea potenţială de irigare este de circa 700 mii hectare. Mai mult, pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării este necesară obţinerea unor recolte stabile pe terenuri irigabile pe o suprafaţă de 300 mii hectare.

În realitate, graţie unor reforme nechibzuite şi superficiale, dacă în anii 90’ suprafaţa terenurilor irigate a constituit 308 mii hectare, atunci în anii 2015-2018, conform unui raport al Curţii de Conturi, irigarea efectuată prin intermediul întreprinderilor de stat, aflate în custodia Agenţiei „Apele Moldovei”, a înregistrat o tendinţă de descreştere continuă. Astfel, din 108,7 mii ha terenuri irigabile, care reprezentau suprafaţa potenţială de acoperire cu sistemele centralizate de irigare proiectată, la sfârşitul anului 2018, suprafaţa irigată a constituit 4,7 mii ha, doar circa 4,3%.

Conform datelor oficiale, actual­mente în R. Moldova sunt 88 de sisteme centralizate de irigare construite în perioada sovietică. Dintre acestea, doar 10 sisteme de irigare au fost reabilitate în perioada anilor 2010-2015, în cadrul Programului Compact cu suportul Guvernului SUA. Celelalte 78 de sisteme de irigare sunt funcţionale, parţial funcţionale sau nefuncţionale. Actualmente, 15 sisteme centralizate de irigare sunt gestionate de asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigare (AUAI), create de fermieri, iar celelalte 73 sunt gestionate de autorităţile publice abilitate. În comun, aceste 88 de sisteme de irigare existente pot asigura doar cca 10% din terenurile irigabile (amenajate pentru irigare) ale ţării, suprafaţa cărora, conform Cadastrului funciar la 01.01.2020, constituie 220 mii ha sau 10,5% din suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă (2091 mii ha). Totodată, în anul 2019 sistemele existente funcţionale au fost capabile să asigure irigarea a doar 10 la sută din terenurile din aria sa de deservire.

În aceste condiţii, Parlamentul R. Moldova a creat o Comisie specială, care urmează până la finele lunii martie 2021 să elaboreze şi să prezinte spre aprobare “Strategia Naţională de dezvoltare a sectorului de irigare 2030”. Se porneşte de la convingerea că crearea unei Comisii pe platformă parlamentară va permite nu doar asigurarea unui control legislativ asupra acestui proces, dar va oferi şi oportunităţi mai mari pentru atragerea fondurilor internaţionale, oferite de diferite organizaţii pentru implementarea proiectelor de irigare, gestionarea eficientă a resurselor de apă etc.

Atât deputaţii, cât şi reprezentanţii diferitor instituţii de stat şi organizaţii internaţionale, atraşi în elaborarea Strategiei, consideră că Comisia trebuie să elaboreze un concept absolut nou pentru R. Moldova în domeniul irigării, deoarece evoluţiile climaterice din ultimii ani demonstrează că fără un sector performant de irigare este imposibil de a avea o agricultură modernă şi competitivă.

Deputatul Alexandr Oleinic consideră că evoluţiile climaterice din ultima perioadă indică, că R. Moldova are nevoie nu de un simplu sector de irigare, realizat prin construcţia unor magistrale de ţevi, conectate la nişte agregate de pompare a apelor, dar de o Strategie bazată pe principiul asigurării durabile cu resurse de apă necesare sectorului, digitalizării sistemului de management, care ar include cele mai performante soluţii existente pentru moment, inclusiv de gestionare eficientă a resurselor de apă la diferite nivele.

“Strategia trebuie să fie un document de politici publice, care defineşte şi planifică politica Guvernului în sectorul dat pe termen lung. Pornind de la acest deziderat, este foarte importantă elaborarea şi implementarea unei strategii cu o abordare practică, durabilă şi eficientă, care să corespundă celor mai bune practici din lume şi să se încadreze în cadrul regulatoriu local şi internaţional”.

Deputatul Iurie Reniţă consideră că pentru atingerea obiectivelor scontate este nevoie de pragmatism şi abordare concretă a fiecărei etape de implementare a Strategiei, deoarece doar graţie unei asemenea abordări vor putea fi atrase investiţii străine, bugeta surse financiare pe intern etc.

La rândul său, deputatul Nicolae Ciubuc este de părere că doar graţie unei expertize profesioniste şi obiective pe toate segmentele este posibilă elaborarea unei Strategii cu un impact durabil şi practic asupra întregului sector de irigare, în parte, şi agriculturii, în ansamblu. Iar deputatul Vladimir Bolea este convins că “problema secetei poate fi combătută în exclusivitate numai cu un sector modern de irigare, bazat pe ştiinţă şi interesul agricultorilor”.

Fostul ministru al Agriculturii Vasile Bumacov, liderul grupului de experţi, susţine că la elaborarea Strategiei se va lua în calcul disponibilitatea şi utilizarea eficientă a resurselor de apă existente, cât şi posibilitatea de a dezvolta capacităţi de reţinere şi acumulare a apei în rezervoare noi, fiind propuse spre implementare măsuri şi acţiuni, care vor asigura competitivitatea sectorului. “Ne dorim să elaborăm un document care, într-un final, va permite să stabilim clar care schimbări sunt necesare, care sunt căile cele mai eficiente pentru a efectua schimbări în domeniul respectiv şi care va fi impactul imediat şi pe termen lung, atât asupra sectorului de irigare, cât şi a economiei naţionale în ansamblu”.

Potrivit grupului de experţi, metodologia propusă se bazează pe analiza documentelor relevante, a datelor statistice privind suprafeţele irigate istoric şi în prezent, productivităţii şi profitabilităţii principalelor culturi agricole receptive la irigare etc. În cadrul discuţiilor, experţii au menţionat că în procesul de elaborare a Strategiei va fi efectuată o analiză a situaţiei curente, vor fi identificate punctele slabe şi vulnerabile din sector pentru a stabili acţiunile necesare întru îmbunătăţirea situaţiei. Viitoarele acţiuni vor fi propuse reieşind din aspiraţiile actorilor principali şi necesităţile sectorului de a avea acces durabil la resursele de apă pentru irigare, care să asigure viabilitatea şi competitivitatea sectorului agricol.

Aceasta ar presupune posibilitatea de a practica agricultura de precizie, integrată în perspectivă cu irigarea de precizie care ar permite în primul rând atingerea rezultatelor scontate, calitative şi cantitative la culturile strategice irigate – porumb 18 t/ha, grâu 8-10 t/ha, soia 4-5 t/ha. La fructe – mere 50-60 t/ha, prune 25-35 t/ha, cireşe 25 t/ha. La legume – cartof – 45-60 t/ha, ceapă – 100 t/ha, morcov – 60 t/ha etc.

Aceasta ar permite substituirea în mare parte a importurilor la produsele care pot fi uşor cultivate de agricultorii locali, contribuind la asigurarea securităţii alimentare, satisfacerea cererii pe piaţă locală, iar surplusul obţinut să fie exportat pe pieţele cheie.

Andrei Gumovschi, doctor, conferenţiar universitar şi expert naţional pentru agricultură durabilă, consideră că “Moldova are un potenţial mai mare pentru irigare, reieşind din resursele de apă ale ţării, fapt ce ar permite, în condiţiile existenţei unui sector bine pus la punct, de a iriga peste 300 mii ha sau cca 15% din terenurile agricole ale ţării. În opinia lui Gumovschi, în acest sens, ca sursă de apă, pot fi folosite apele dulci din fluvii, râuri, lacuri, bazine de acumulare sau, ca excepţie şi limitat, apa subterană”.

Unul din principalii parteneri în elaborarea Strategiei este Fondul de Dezvoltare Durabilă din Moldova, care în perioada anilor 2010-2015, în cadrul Programului Compact, finanţat de către Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei “Provocările Mileniului”, prin componenta “Tranziţia la Agricultura Performantă”, a reabilitat şi modernizat 10 sisteme centralizate de irigare, dintre care 6 pe râul Nistru şi 4 pe râul Prut. În cifre generale, infrastructura reabilitată înseamnă circa 13,5 mii hectare irigabile, asigurate cu staţii de pompare moderne, bazine de acumulare, conducte şi reţele de distribuire a apei la hidranţii amplasaţi în câmpurile fermierilor. La acestea se mai adaugă extinderea suprafeţelor irigabile realizată din investiţii private ale agricultorilor şi ale partenerilor de dezvoltare pe o suprafaţă de circa 1,5 mii hectare. Începând cu anul 2016, asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii au livrat agricultorilor cumulativ un volum de peste 8,6 milioane metri cubi de apă la irigare.

Valentina Badrajan, director executiv al Fondului de Dezvoltare Durabilă Moldova, consideră că “este necesar de a facilita, stimula agricultorii să practice agricultura irigată prin diferite mecanisme stimulatorii condiţionate, granturi, subvenţii, scutiri etc… Deşi dinamica indicatorului suprafeţelor fizice irigate este în creştere, agricultorii practică irigarea doar pe circa 24 la sută din aceste terenuri irigabile. Acest fapt se datorează în multe cazuri fragmentării terenurilor în aria de deservire, precum şi lipsei echipamentelor de irigare, facilităţilor de procesare şi păstrare, forţei de muncă etc.

Convingerea pe care o arată toţi cei implicaţi în elaborarea Strategiei este că documentul trebuie să fie adoptat cât mai repede şi că acesta trebuie să intre în vigoare mult înainte de primele semne de secetă.

Constantin Olteanu

capital.market.md

1078534 5fe0621a0a518Un bilanț al anului, în domeniul financiar-bancar, cu Dumitru Pîntea, cercetător economic la Centrul Analitic Expert-Grup, în ciclul IPN: „Cum a fost 2020, cu rele și bune”.

Chiar în prima zi a anului 2020 au intrat în vigoare anumite reforme făcute anul precedent, reforme pozitive pentru cetățeni. E vorba despre plafonul de garantare a depozitelor, care a devenit 50 de mii de lei, față de 20 de mii de lei cum era. Potrivit lui Dumitru Pîntea, acest lucru aduce mai multă protecție deponenților. Începând cu acest an, sunt garantate și depozitele persoanelor juridice. Tot la început de an, în continuarea unor eforturi începute în 2019, Banca Națională a lansat un program de educație financiară, în contextul în care interacțiunea populației cu sistemul financiar este din ce în ce mai mare. Populația din ce în ce mai mult ia credite de consum, credite imobiliare. Prin această campanie, Banca Națională a vrut să prezinte populației, în termeni simpli, care sunt principalele concepte și produse financiare care sunt în sistemul financiar. Ca rezultat, pe site-ul Băncii Naționale, este un modul de educație financiară, unde toți cei care interacționează cu sistemul financiar pot să afle mai multe informații.

Aceste eforturi, spune Dumitru Pîntea, cumva au fost stopate de pandemia COVID-19, care în Moldova s-a manifestat din luna martie. Banca Națională și Comisia Națională a Pieței Financiare, ca regulatori, au venit cu măsuri de susținere a populației și firmelor, prin faptul că au recomandat băncilor și companiilor de creditare nebancară să amâne plata creditelor pentru persoanele fizice sau juridice care, efectiv, au fost afectați de COVID-19. Plata creditelor a fost amânată pentru circa 4 miliarde de lei, ceea ce ar fi cam 20% din volumul de credite din sectorul bancar. În același timp, regulatorii au cerut instituțiilor financiare să nu acorde dividende anul acesta, ca instituțiile financiare să rămână solide în perioada de criză, care ar urma după pandemie. Marea majoritate din instituțiile financiare s-au conformat acestor cerințe și au făcut față situației economice până acum. Sistemul financiar, per ansamblu, în pofida pandemiei, a rămas destul de stabil anul acesta, destul de bine capitalizat, cu un volum de credite neperformante redus încă, nu depășește 12%. În același timp, încrederea investitorilor a fost menținută, ei continuă să rămână în Republica Moldova, menționează expertul.

Anul acesta a expirat mandatul a doi viceguvernatori și un al treilea și-a depus demisia la începutul verii. Respectiv, comitetul executiv al Băncii Naționale a rămas doar cu două persoane. Guvernatorul Băncii Naționale a înaintat trei candidaturi pentru a suplini funcțiile vacante. Parlamentul a aprobat doar una din aceste candidaturi, este vorba despre Alexandru Sava. Altele două au fost respinse pe motiv că nu îndeplinesc condițiile juridice cerute pentru funcția dată, și anume experiența în sistemul financiar. Expertul crede că a fost o decizie politică. În opinia sa, respingerea candidaturilor fără să fie supuse votului, este un semnal destul de rău, deoarece completarea Comitetului executiv este și o cerință a Fondului Monetar Internațional (FMI), dar și a altor parteneri.

O altă reformă care s-a făcut în urma noului Acord cu FMI a fost trecerea de la CNPF la BNM a atribuțiilor de supraveghere și reglementare a sectorului de asigurări, sectorului de creditare nebancară și a asociațiilor de economii și împrumut, din anul 2023. Legea în acest sens a fost votată în luna septembrie. La CNPF rămâne piața de capital. Toate aceste reforme s-au făcut în contextul negocierilor unui nou acord cu FMI, care au fost finalizate.

Dar a venit iarna și politicienii sau anumite grupuri de interese au adoptat legi care duc la destabilizarea sistemului financiar-bancar și provoacă riscuri eminente pentru sistemul financiar, spune Dumitru Pîntea, cercetător economic la Centrul Analitic Expert-Grup. Unul dintre ele este anularea „legii miliardului”. Acest lucru, în opinia expertului, provoacă probleme din două perspective: Banca Națională va fi decapitalizată și devine în imposibilitatea de a-și realiza mandatul fundamental atribuit de lege, cel de stabilitate a prețurilor, țintire a inflației și alte funcții de politică monetară. Pe de altă parte, din practica internațională, o bancă națională nu poate să fie cu capital negativ și urmează ca Guvernul să capitalizeze înapoi BNM. El va trebui să găsească alți bani și să dea Băncii Naționale pentru ca să fie o bancă puternică. Guvernul, pentru că nu are bani, trebuie să emită valori mobiliare de stat, să se împrumute și să capitalizeze banca, iarăși de pe bani publici. „Moldova intră într-o gaură neagră pe plan mondial”, menționează expertul și există riscul ca inflația să crească în următoarea perioadă, ceea ce va duce la devalorizarea monedei naționale, economia s-ar prăbuși, iar economiile oamenilor s-ar devaloriza. Un alt amendament votat prevede că, începând cu 2021, se va impozita dobânda din depozitele bancare – cu 3%. Ideea Ministerului Finanțelor este ca acest procent să ajungă până la 12% în următorii ani. De asemenea, urmează a fi impozitate și valorile imobiliare de stat, lucru care nu se practică nicăieri în lume.

Dumitru Pîntea spune că, până la evenimentele din decembrie, sistemul bancar, instituțiile încă se prezintă destul de puternic. Rezervele BNM au crescut chiar și în perioadă pandemică, trecând pragul de 3,5 miliarde de dolari. BNM are suficiente rezerve pentru a interveni, în condiții de șocuri, dar nu în condiții de șoc extrem cum este abrogarea „legii miliardului”. Inflația a ajuns la minime istorice, este sub 1%, ceea ce determină și dobânzi la credite mult mai mici. La 6 ani de la furtul miliardului, expertul spune că a fost o anumită perspectivă de investigații în 2015-2019, ulterior, după schimbările politice care au avut loc, investigația a fost reluată, cu toate acestea bani nu s-au recuperat din banii sustrași din bănci, ci din lichidarea băncilor. Luna decembrie schimbă radical situația și „șterge” nu doar ceea ce s-a realizat în 2019, dar ceea ce s-a realizat din 2014 încoace, și poate să aducă sistemul financiar din Moldova în prag de colaps, în caz că Moldova pierde încrederea externă, nu primește bani de la FMI și Comisia Europeană, care sunt prevăzuți pentru finanțarea deficitului bugetar pentru anul următor.

pereschetServiciul Fiscal de Stat a modificat ordinul privind organizarea administrării marilor contribuabili, ajustând procedura și criteriile pentru determinarea statutului unui mare contribuabil.

Conform noilor reguli, marii contribuabili vor fi selectați pe baza a trei criterii: criterii principale și specifice, precum și un criteriu de continuitate. Criteriul principal este determinat prin intermediul a trei indicatori: volumul cifrei de afaceri și/sau volumul livrărilor, volumul obligațiilor fiscale și salarizarea declarată și plătită de contribuabili în anul precedent celui în care lista este actualizată și/sau pentru 11 luni ale anului curent. Acești indicatori vor fi utilizați într-un raport 70:20:10 la determinarea rezultatelor pentru criteriul principal. În același timp, au fost stabilite 4 criterii specifice. Primul este criteriul activității specifice - Banca Națională a Moldovei, instituțiile financiare bancare, Agenția Serviciilor Publice, Centrul pentru Tehnologii Informaționale în Finanțe, precum și contribuabilii care dețin o poziție dominantă sau sunt de o importanță deosebită într-un anumit sector al economiei intră sub incidența acesteia. Al doilea este criteriul investiției, pe baza căruia agenții economici nou creați pot fi înregistrați și ca mari contribuabili, care la momentul înființării lor se angajează să investească cel puțin 5 mln. euro în următorii 3 ani. Al treilea - criteriul interdependenței - se aplică persoanelor juridice și antreprenorilor individuali care sunt în strânsă legătură (el deține mai mult de 50% din capitalul autorizat) cu unul dintre investitorii care s-a angajat să investească 5 mln. lei în termen de 3 ani de la data înființării. Altul - criteriul participării directe - se aplică persoanelor juridice/persoanelor fizice care dețin direct cel puțin 50% din capitalul autorizat al unui mare contribuabil.

Se preconizează că și contribuabilii vor fi luați în considerare prin prisma criteriului continuității: marii contribuabili incluși în listă, dar care ulterior nu vor îndeplini criteriile principale, vor fi luați în considerare; contribuabilii rezultați în urma separării sau fuziunii cu un contribuabil mare. Se stipulează că lista marilor contribuabili nu poate include mai mult de 650 de persoane juridice, este aprobată prin ordinul directorului Serviciului Fiscal de Stat și este publicată pe site-ul web al Serviciului Fiscal de Stat și în Monitorul Oficial. În lista marilor contribuabili-persoane juridice pentru perioada 2019-2020 sunt incluși 560 de agenți economici.

InfoMarket

koronavirusPandemia de coronavirus este o oportunitate mare pentru ca unele persoane să se îmbogățească. 

Unii transportatori aerieni cer prețuri „scandaloase” pentru a zbura cu gheață uscată și alte echipamente medicale, dar capacitatea de transport ar trebui să crească în 2021, când se așteaptă lansarea vaccinurilor COVID-19, a anunțat șeful compartimentului logistic al OMS, citat de Reuters.

Distribuția vaccinurilor către țările cu venituri mici și mijlocii va fi dificilă, din cauza serviciilor aeriene menținute la sol în unele locuri și se poate baza pe chartere, a declarat pentru Reuters Paul Molinaro, șeful OMS pentru suport operațiuni și logistică, scrie agerpres.

Inflația prețurilor a fost o caracteristică în creștere în transportul aerian de mărfuri, cu „creșteri generale, în special din noiembrie”, a spus Molinaro.

El a citat o ofertă de preț primită pentru un transport de gheață uscată, necesară în laborator, care este de aproximativ 20 de ori mai mare decât norma.

“Tocmai am primit o ofertă de la o companie – una mare care va rămâne fără nume – din Dallas (Texas) SUA către Sierra Leone, Freetown – la 105 dolari pe kilogram, ceea ce este scandalos”, a spus el. „Prețul normal” ar fi de la 4 la 6 dolari pe kilogram, a spus el.

Molinaro a spus că o serie de factori au determinat majorarea prețurilor, inclusiv o creștere acomerțului electronic mai mare decât de obicei înainte de Crăciun, în condițiile în care blocajele țin oamenii acasă.

„Așadar, avem o creștere a tarifelor de transport aerian din China din cauza introducerii noului iPhone, din cauza introducerii Play Station 5 și din cauza faptului că produsele sunt oricum la mare căutare”, a spus el.

Economistul-șef al organizției transportatorilor aerieni IATA, Brian Pearce, a declarat reporterilor majorarea tarifelor este urmarea cererii de Crăciun și că prețurile ar trebui să se diminueze la începutul anului viitor la timp pentru furnizarea vaccinurilor.

money.ro

Joi, 17 Decembrie 2020 09:18

Impozit cu indulgenţe?

procent 0Persoanele fizice ar putea plăti de la 1 ianuarie 2021 un impozit de 3% pe dobânzile achitate de către bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi emitenţi de valori mobiliare corporative. Proiectul politicii bugetar-fiscale care conţine prevederea respectivă la Codul fiscal a fost aprobată în prima lectură de către Parlament.

Poate că unii nu ştiu acest amănunt, în prezent nu se impozitează, până la 1 ianuarie 2021, dobânzile persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare; valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sunt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare; depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.

Dacă citeşti mai atent argumentele aduse de Ministerul Finanţelor, ai impresia că ţi se face o indulgenţă stabilind un impozit de 3 la sută. Şi asta pentru că, spune ministerul, acest impozit reprezintă doar o pătrime din cota standard de 12%. Este important de menţionat, se mai spune în document, că în cazul neintervenţiei cu modificările respective, cota impozitului ar constitui 12 la sută.

Nu este, de fapt, o noutate impozitarea dividendelor. Era şi firesc să se revină la ea, după ce ani în şir a fost amânată, chiar dacă este o prevedere introdusă în Codul Fiscal încă în 1998, dar aplicarea acesteia a fost amânată. Este firesc şi pentru că în mai multe ţări din Europa dobânda la depozitele bancare se impozitează demult. În România, de exemplu, impozitarea dobânzii achitată de către bănci se face încă din anul 2007. În prezent, mărimea acestuia este de 10 la sută, iar până în anul 2018, rata impozitului a constituit 16 la sută.

Nimeni însă, se pare, nu a evaluat cum vor reacţiona deponenţii băncilor la această decizie. Impozitul, sincer vorbind, n-ar trebui să îngrijoreze, 3% chiar nu sunt 12%. Sau 10% la sută pe care le suportă deponenţii din România. Şi, ca orice alt venit, şi dobânzile ar trebui să fie impozitate. Dar impozitul se introduce tocmai în momentul în care dobânzile sunt în scădere, iar inflaţia a coborât sub un procent în luna noiembrie, astfel că tendinţa de scădere ar putea continua. Şi se face modificarea într-un an de criză, ce a afectat veniturile populaţiei care numără fiecare bănuţ. Autorităţile speră să obţină un venit adiţional la buget de 24 milioane de lei.

Bancherii, asociaţiile de business şi sindicatele consideră însă că cetăţenii pur şi simplu vor începe să-şi retragă banii de pe conturi. Băncile se împotrivesc pentru că administrarea acestui impozit va fi pusă pe seama lor, iar aceasta înseamnă cheltuieli de bani şi timp. Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova propune ca „băncile, asociaţiile de economii şi împrumut precum şi emitenţii de valori mobilare corporative să reţină un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, care depăşesc 26 400 de lei anual”. Această măsură „are menirea de a exclude impozitarea dobânzilor de la depunerile băneşti relativ modeste ale populaţiei (în mărime ce nu depăşeşte scutirea personală), mai ales a persoanelor vârstnice care au efectuat depuneri băneşti pe tot parcursul vieţii pentru a-şi asigura un venit suplimentar după ieşirea la pensie”, se mai spune în avizul sindicatelor.

„Cea mai dificilă sarcină ar fi impozitarea propriu-zisă şi declararea acestor venituri în declaraţiile anuale fiscale. Totodată, contextul macroeconomic nu este de neglijat, pornind de la o posibilă reducere a volumului de depozite în băncile comerciale cu scopul evitării impozitării sau o eventuală creştere a dobânzilor la resursele creditare, având în vedere o nouă componentă fiscală introdusă”, sunt de părere experţii de la Transparency International Moldova.

Pe de altă parte, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, Adrian Lupuşor, scrie pe o reţea de socializare că totuşi nu a înţeles „de ce Guvernul planifică, în 2021, pe de o parte, să impoziteze cu 12% venitul obţinut din investiţiile în Valorile Mobiliare de Stat (VMS) şi obligaţiunile municipale (în majoritatea ţărilor, aceste instrumente, din contra, beneficiază de tratament fiscal preferenţial), iar pe de altă parte, veniturile din investiţiile în depozitele bancare sau obligaţiuni corporative vor fi impozitate cu 3%. Cu alte cuvinte, investitorii care potenţial pot contribui la bugetul de stat, investind în VMS sau pot contribui la dezvoltarea localităţilor din ţară, procurând obligaţiuni municipale, vor fi discriminaţi din punct de vedere fiscal faţă de cei care pur şi simplu vor pune/ţine banii la bancă”.

Asta, spune expertul, „în condiţiile în care în sistemul bancar şi aşa avem abundenţă de lichidităţi şi, în acelaşi timp, bugetul de stat va avea nevoie de surse ieftine de finanţare a deficitului pe timp de criză, iar autorităţile locale au nevoie de condiţii fiscale prielnice pentru a putea emite obligaţiuni municipale (aşa cum se face în toate ţările din regiune). Eu înţeleg că Guvernul vrea sa impoziteze veniturile BNM, care este principalul deţinător de VMS, după convertirea garanţiilor de stat care au acoperit „miliardul” furat, însă de ce să subminezi dezvoltarea pieţei de capital şi dezvoltarea unor instrumente critice pentru dezvoltarea localităţilor, cum sunt obligaţiunile municipale, pentru câteva zeci de milioane de lei pe care ii va obţine de la BNM? Calcule cost-beneficiu au fost făcute?”.

„În cazul obligaţiunilor municipale, este absolut necesară acordarea unui tratament fiscal preferenţial, având în vedere că este un instrument care încă nu a fost utilizat niciodată, dar care are un bogat potenţial pentru dezvoltarea localităţilor, dar şi dezvoltarea pieţei de capital”, apreciază Adrian Lupuşor.

Potrivit datelor Băncii Naţionale, la sfârşitul lunii octombrie, soldul depozitelor persoanelor fizice, în baza căruia se calculează dobânzile (atât la cerere, cât şi cele plasate pentru o perioadă determinată), constituie 24,3 miliarde de lei în monedă naţională şi 14,4 miliarde de lei în valută străină.

O analiză a Băncii Naţionale a Moldovei privind situaţia financiară a sectorului bancar în 9 luni 2020 relevă că a continuat tendinţa de majorare a soldului depozitelor, care au crescut în nouă luni cu 8,8%, până la 74,3 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 64,1% din totalul depozitelor). Depozitele sunt în creştere, deşi mai lentă decât în perioada anterioară, chiar dacă rata medie la depozitele în lei constituite de persoanele fizice a coborât la o medie de 4,05 la sută, în luna octombrie, iar la cele în valută la o rată medie de 0,59 la sută. Iar scăderea ratei anuale a inflaţiei ar putea să-i determine pe bancheri să reducă în continuare dobânzile.

Datele BNM arată că, odată cu scăderea dobânzii, scade şi „pofta” cetăţenilor de a face economii în bănci (Tabelul).

Depozite noi atrase de bănci de la persoanele fizice

Anul

Monedă naţională

 Valută

Dobânda, %

Suma, milioane lei

Dobânda, %

Suma, milioane lei

2010

9.42

11,838.35

3.36

15,083.82

2011

9.42

13,276.45

3.73

14,770.61

2012

9.62

12,522.89

4.49

11,822.11

2013

8.62

13,148.06

4.58

10,442.00

2014

7.70

12,859.33

4.51

13,575.51

2015

14.45

18,725.89

2.53

14,774.48

2016

12.78

24,049.95

2.16

12,797.22

2017

6.07

18,092.81

1.63

12,119.10

2018

4.80

14,039.66

0.90

10,172.77

2019

4.99

14,176.13

0.94

10,081.43

Sursa: BNM

Un segment important al pieţei financiare o constituie şi asociaţiile de economii şi împrumut, care sunt vizate de noua politică fiscală. Suma depunerilor şi economiilor în asociaţiile de economii şi împrumut s-au ridicat la 622,7 milioane de lei la sfârşitul lunii septembrie 2020.

Cum va influenţa impozitarea dividendelor evoluţia depozitelor? Proiectul urmează să fie dezbătut şi în a doua lectură, rămâne de văzut care va fi decizia finală. Orice venit, însă, trebuie să fie impozitat, iar cota să fie unificată, pentru a nu lăsa impresia că unii contribuabili sunt avantajaţi, iar alţii, dimpotrivă, discriminaţi.

Proiectul presupune alinierea unor cote de impozitare a veniturilor la nivelul cotei generale de 12%. Promovarea măsurilor de uniformizare a cotelor de impozitare a veniturilor reprezintă o necesitate care rezidă din faptul că actualul sistem de impozitare a veniturilor în Republica Moldova este caracterizat prin cote de impozitare fragmentare (12%, 10%, 7%, 6%, 5% etc.).

O uniformizare a cotelor de impozitare a veniturilor ar însemna simplificarea procesului de administrare fiscală prin lipsa obligaţiei de depunere a declaraţiei fiscale, precum şi asigurarea echităţii fiscale pe orizontală prin impozitarea veniturilor la aceeaşi cotă, fapt ce va determina aplicarea unui tratament fiscal egal pentru acei contribuabili cu situaţii similare.

Concomitent, pentru a asigura atractivitatea investiţională a economiei naţionale, cota de impozitare a veniturilor din dividende se propune a fi menţinută la nivelul de 6%, ceea ce va reprezenta 50% din cota standard. Se propune o cotă de 7 la sută şi la darea în locaţiune a spaţiului de către o persoană fizică unei alte persoane fizice.

Vlad Bercu

capital.market.md

рекомендации

Cum se poate reveni corect la alimentația sănătoasă, care sunt alimentele indicate și cele interzise după perioada de spitalizare cu COVID-19? Cât de importantă este reluarea activității fizice, care sunt exercițiile necesare, durata și ritmul recomandat pentru pacienții care au suportat boala? Despre aceste subiecte au vorbit experții invitați Victoria Ursu, specialistă în nutriție clinică și comunitară și Alisa Tăbîrță, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, USMF, în cadrul webinarului „Alimentația și activitatea fizică după COVID-19”, moderat de Cristina Stratulat, consilier în comunicare la MSMPS. Evenimentul online din 11 decembrie 2020 este parte din campania „Suport în reabilitarea fizică și psihologică după COVID-19”, desfășurată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Campania vine în ajutorul persoanelor care au suferit de o formă gravă de COVID-19, oferindu-le recomandări și informații utile pentru a le ușura procesul de reabilitare.

Iată care sunt cele mai importante recomandări privind alimentația și activitatea fizică în perioada de reabilitare după COVID-19:

  • Evită alimentele cu efecte inflamatorii:
  • Zahărul, făina albă, drojdia, produsele de patiserie;
  • Produse marinate sau murate;
  • Aromatizatori, aditivi, coloranți.

  • Consumă cât mai multe lichide – apă, ceaiuri din plante naturale, chefir, supe-cremă. Acestea vor menține corpul hidratat și vor ajuta la refacerea sa mai rapidă.

  • Ține cont de nutrienții necesari pentru o alimentație sănătoasă și echilibrată – micronutrienții (vitaminele și mineralele) și macronutrienții (proteine, lipide, carbohidrați), pe care îi poți include-i în dieta zilnică astfel:
  • Mic dejun – terciuri pe bază de cereale (se pot adăuga nuci, banane, lapte) sau omletă cu legume și pâine cu cereale.
  • Prânz: proteine – lapte, pește, fructe de mare, ficat (de 1-2 ori pe săptămână pentru aportul de fier), legume coapte, leguminoase (năut, fasole, mazăre etc.), paste integrale și salată.
  • Cină – alimente ușor digerabile, cum ar fi salata, supele cremă din diverse legume, brânzeturi.

  • Urmează cele mai importante reguli din nutriție:
  • Respectarea necesarului caloric în funcție de metabolismul bazal al fiecărei persoane (în general se recomandă 1500 Kcal/zi pentru femei și 2000 Kcal/zi pentru bărbați).
  • Varietatea texturii, gustului, aromei – alimentație cât mai diversificată (moale, crocant, lichid, solid, dulce, sărat etc.).
  • Moderația – masa se servește așezat, fără grabă, într-o atmosferă plăcută și se mestecă minuțios.
  • Personalizarea - regim alimentar personalizat în funcție de efortul fizic, starea de sănătate și preferințe.

  • Reia activitatea fizică în perioada post-acută, când ești într-o stare stabilă, prin reeducare respiratorie și creșterea rezistenței și forței fizice.

  • Revino la exerciții treptat, de la un tempo lent până la mers, alergat, ciclism, sau alte activități practicate înainte de boală.

  • Ține cont de durata exercițiilor fizice – 10, 15 sau 20 de minute pe zi, de 2-3 ori pe săptămână.

  • Efectuează exerciții de respirație, acestea sunt extrem de importante pentru a antrena mușchii respiratori, începând de la mișcări simple până la cele mai complexe.

  • Întrerupe activitatea fizică și apelează la medic în cazul în care apar simptome îngrijorătoare: dispnee, cefalee, vertij, amețeli, greață.

Vezi toate recomandările experților în webinarul integral aici: 

Află mai multe despre reabilitarea post-COVID urmărind pagina OMS Moldova și a Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

mnogo dollarovSume de miliarde care figurează în tranzacțiile suspecte în cazul „Laundromat” au ajuns în 62 de state ale lumii. Declarația a fost făcută de directorul adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Evghenii Sîrbu, făcute în cadrul primelor audieri publice desfășurate de Comisia parlamentară de anchetă  pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova, transmite IPN.

Potrivit directorului Vasile Șarco, Vasile Șarco, în anul 2010 serviciul a recepționat de la o unitate bancară o informație privind o tranzacție suspectă cu implicarea mai multor actori. Astfel că toate tranzacțiile suspecte pe durata investigațiilor au fost analizate și cercetate de către serviciu. În perioada 2011 – 2014 s-au făcut trei controale tematice și unul la întregul sistemul bancar. Totodată, serviciul a acumulat dosarele interne de la instituția bancară vizată, dar și a sesizat aproximativ 100 de state pentru obținerea informațiilor.

El mai spune că, în perioada 2010-2012, Serviciul era focusat pe obținerea informațiilor despre originea banilor care veneau dintr-o țara străină. Unele state europene au refuzat furnizarea informației motivând că nu există date cu privire la originea criminala a banilor. Suma totală a tranzacțiilor s-ar ridica la peste 22 de miliardele dolari. Potrivit lui Vasile Șarco, conversia rublelor în valută a fost făcută în sistemul bancar rusesc și, la prima vedere, aceasta nu s-a reflectat asupra sistemului de schimb valutar din Republica Moldova. Persoanele care au ridicat banii nu sunt persoane rezidente al Republicii Moldova, dar intrau în țară prin segmentul transnistrean în acea perioadă.

Întrebați dacă din șirul de companii prin care s-a produs „Landromatul” sunt unele controlate de actuali, foști politicieni sau persoane publice, reprezentanții SPCSB au spus că sunt, fără să ofere detalii. Ei au mai relatat că instituția deține multe informații confidențiale care nu pot fi transmise într-o formă publică, solicitând o ședință închisă în formatul prezenței fizice.

În context, data următoarei ședințe, de data aceasta închise, va fi decisă săptămâna viitoare.

1e65d6a8f90717188e538c28c2d7676c

Guvernul suedez va analiza fezabilitatea tranziţiei la o monedă digitală, ceea ce reprezintă un nou pas în necunoscut pentru ţara cu cel mai redus grad de utilizare a numerarului, transmite Bloomberg.

Ministrul pentru Pieţe Financiare, Per Bolund, a anunţat că un proces de evaluare a fost lansat vineri şi este aşteptat să se încheie în luna noiembrie 2022. Evaluarea va fi condusă de Anna Kinberg Batra, un fost preşedinte al Comisiei de finanţe din Parlamentul Suediei, transmite Stirileprotv.ro.

Suedia este una dintre primele ţări din lume care analizează posibilitatea introducerii unei monede digitale. Banca Centrală a Suediei derulează deja un proiect pilot în parteneriat cu firma Accenture Plc ce vizează introducerea unei coroane electronice care să aibă la bază aceeaşi tehnologie blockchain cu cea utilizată de alte monede digitale, precum Bitcoin.

Guvernatorul Băncii Centrale a Suediei (Riksbank), Stefan Ingves, a subliniat în luna octombrie că orice decizie cu privire la emiterea unei coroane electronice trebuie să fie adoptată la nivel politic.

Din punctul de vedere al Guvernului, "este crucial ca piaţa plăţilor digitale să funcţioneze sigur şi să fie disponibilă pentru toată lumea", a spus vineri Per Bolund.

"În funcţie de modul în care o monedă digitală va fi concepută şi de tehnologiile ce vor fi utilizate, aceasta poate avea consecinţe uriaşe pentru întregul sistem financiar", a adăugat oficialul suedez, potrivit Agerpres.

Riksbank estima în luna octombrie că gradul de utilizare a numerarului în Elveţia a scăzut la cel mai redus nivel din istorie, pe măsură ce pandemia a accelerat tranziţia dinspre bancnote şi monede spre plăţile cu cardul. Mai puţin de 10% din totalul plăţilor din Suedia sunt făcute cu numerar, arată datele Băncii Centrale.

Încă din 2018 Banca Reglementelor Internaţionale estima că Suedia este societatea cu cel mai redus grad de utilizare a numerarului din lume, în funcţie de utilizarea acestuia ca procent din Produsul Intern Brut.

Vineri, 11 Decembrie 2020 14:30

„Lista neagră” a operatorilor economici

733a418c76 200cropÎn Lista de interdicție a operatorilor economici pot fi înscriși operatorii economici care au participat la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru sau au încheiat contracte de mică valoare, dar nu și-au îndeplinit corespunzător obligațiile asumate în cadrul acestor proceduri sau a căror conduită contravine prevederilor legislației. Înscrierea persoanelor fizice sau juridice rezidente și nerezidente, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, limitează dreptul acestora de a participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru pentru o perioadă de 3 ani.
 
Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern prin care urmează a fi aprobat noul regulament cu privire la Lista de interdicție a operatorilor economici și abrogate HG nr. nr.1418/2016 privind modul de întocmire a Listei de interdicţie a operatorilor economici. Documentul a fost examinat în ședința din 10 decembrie de către secretarii de stat.
 
Astfel, responsabilă de întocmirea, menținerea și actualizarea Listei va fi Agenția Achiziții Publice, care, la înscrierea operatorului în Listă, va ține cont de temeiurile (stabilite în regulament) pentru care un participant la procedura de achiziție publică poate fi inclus în Listă, va examina toate circumstanțele pentru luarea unei decizii corecte și obiective.
 
Totodată, proiectul prevede și condițiile de excludere a operatorului economic din Listă – revocarea deciziei Agenției sau anularea deciziei de înscriere printr-o hotărâre definitivă a instanței de judecată.
 
Documentul va intra în vigoare după publicare în MO.

monitorul.fisc.md