The Guardian: Cea mai săracă țară din Europa nu își permite să cumpere vaccinul anti-coronavirus
- Republica Moldova nu are bani pentru vaccinul anti-COVID.
- Populaţia cea mai vulnerabilă caută ajutor la vecinii mai bogați.
- Alecu Mătrăgună: Sunt trist că am fost vaccinat înaintea mamei mele care lucrează în sistemul medical din Republica Moldova.
- Un bărbat în vârstă de 60 de ani, bolnav de Covid, a trebuit să aștepte un pat gratuit timp de trei ore în curtea spitalului, în frig.
- Într-un spital din Republica Moldova, un bărbat a murit în toaletă, iar personalul medical, lipsit de echipament de protecție, se temea să se apropie de el și a cerut ajutorul pacienților COVID.
„Sunt bucuros să fac parte din prima linie și să văd cât de bine lucrează sistemul medical canadian”, a scris Alecu Mătrăgună într-o postare pe Facebook. „Dar sunt trist că am fost vaccinat înaintea mamei mele care lucrează în sistemul medical din Republica Moldova”, continuă moldoveanul. Astfel începe materialul din The Guardian, semnat de Paula Erizanu.
Alecu Mătrăgună este un tehnician cu ultrasunete care locuiește în Montreal. Mama lui în vârstă de 61 de ani, medic pediatru cu o experiență de peste 30 de ani, îi spune că nu are nici cea mai vagă idee când vaccinul anti-COVID ar putea fi disponibil pentru ea și pentru personalul medical (peste 53.300 de medici) din cea mai săracă țară din Europa.
Guvernul Republicii Moldova nu se așteaptă să primească primul lot de vaccin înainte de sfârșitul lunii februarie, chiar și așa, calendarul este incert și plin de întârzieri din cauza procedurilor birocratice. Ucraina, Georgia și Armenia se află într-o situație similară. Așa arată „eșecul moral catastrofal” privind distribuția vaccinurilor, din spusele șefului Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Cele mai defavorizate țări din Europa se bazează pe programul Covax, o schemă globală de vaccinare împotriva noului coronavirus a oamenilor din ţările sărace sau cu venituri medii, condusă de OMS.
Obiectivul programului este de a livra cel puţin 2 miliarde de doze de vaccin până la sfârşitul lui 2021, pentru a putea imuniza 20% din populaţia cea mai vulnerabilă în 91 de ţări sărace sau cu venituri medii. În ceea ce privește restul dozelor de vaccin de care au nevoie, aceste țări caută ajutor la vecinii mai bogați.
„Sunt acasă, în Chișinău, din decembrie, iar știrile despre decesele legate de Covid-19 ale unor prieteni de familie, foști colegi sau personalități cunoscute sunt la ordinea zilei. Într-adevăr, rata mortalității generale în Moldova a crescut cu 21% între lunile mai și decembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.”, povestește tânărul.
Sistemul de sănătate din Republica Moldova este copleșit. Un bărbat în vârstă de 60 de ani, bolnav de Covid, a trebuit să aștepte un pat gratuit timp de trei ore în curtea spitalului, în frig. În primăvara anului trecut, pe internet circulau imagini șocante din spitalele din sate.
Într-un spital, un bărbat a murit în toaletă, iar personalul medical, lipsit de echipament de protecție, se temea să se apropie de el. Au trecut ore întregi. În cele din urmă, au cerut ajutorul altor pacienți cu Covid-19 să scoată corpul neînsuflețit și să îl acopere cu o pătură.
Cu o populație de 2,6 milioane de locuitori, Moldova a avut puțin sub 157.000 de cazuri oficiale Covid-19 și mai mult de 3.300 de decese. Cu toate astea, numărul real de infecții ar fi cu mult mai mare, deoarece guvernul a testat doar între 1.000 și 3.000 de persoane zilnic.
De cele mai multe ori, persoanele cu simptome ușoare așteaptă săptămâni pentru a fi testați. Medicii din prima linie care lucrează în secțiile Covid sunt singurii medici care sunt testați.
Cazul lui Mătrăgună evidențiază una dintre cele mai cronice afecțiuni ale sistemului de sănătate din Republica Moldova. Doar o treime din lucrătorii în domeniul sănătății au vârsta de pensionare. Salariul mediu lunar al unui medic de familie este acum de aproximativ 430 de lire sterline, după o creștere de 30% în 2020. Pe lângă fondurile limitate, cei rămași acasă se luptă cu corupția și politizarea managementului spitalului. Mulți caută oportunități mai bune și sisteme mai echitabile în străinătate.
Guvernul Moldovei urmează să achite aproape 2 milioane de euro în dosarele pierdute la CEDO
Republica Moldova se află pe locul 11 din 47 de state după numărul de cereri adresate la CEDO. Potrivit raportului de activitate al CEDO, anul trecut, 1050 de cereri pendinte erau îndreptate împotriva Moldovei, aceasta situându-se pe locul 11 din 47 de state. Pentru comparaţie, în anul 2019, ţara noastră ocupa locul 9 în acest top.
După numărul de cereri alocate unui organ judiciar raportat la populația țării, Moldova este pe locul 9, cu 1,47 cereri la 10.000 locuitori. În 2019 Moldova era situată pe locul 5, cu indicele de 1,79.
În privința Moldovei, pe parcursul anului 2020, Curtea a pronunțat 32 de hotărâri (54 în anul 2019), dintre care în 28 de hotărâri a fost constatată cel puțin o violare a Convenției din partea Republicii Moldova.
În două cauze în privința Moldovei nu a fost constatată nici o violare a Convenției, iar în alte două a fost constatată responsabilitatea Federației Ruse.
Mai mult de jumătate din violările constatate în privința Moldovei sunt pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil (206), protecția proprietății (143), tratamentul inuman și degradant (153), dreptul la libertate și siguranță (105).
Valoarea prejudiciilor pe care Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să le achite reclamanților se ridică la 1.971.045 Euro, aproape de patru ori mare față de anul anterior (508.465 Euro în anul 2019).
După numărul de hotărâri și după numărul violărilor constatate, Moldova devansează state ca Germania, Spania, Norvegia, Olanda, Portugalia, care după numărul populație depășesc cu mult Moldova și care au aderat cu mult timp înainte la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
Realizările Guvernului pentru anul 2020
Guvernul a realizat în anul precedent 66% din acțiunile planificate, 30% din acțiuni se află în curs de realizare, iar alte 4% nu au fost realizate, principala cauză fiind situația epidemiologică provocată de virusul SARS-Cov-2, comunică Cancelaria de Stat.
Domeniile prioritare de acțiune au vizat protecția socială și ocrotirea sănătății cetățenilor, dezvoltarea unei economii durabile, îmbunătățirea sistemului sanitar și educațional, asigurarea ordinii publice, managementul eficient al finanțelor publice etc.
Potrivit Raportului privind realizarea Planului de acțiuni ale Guvernului pentru anii 2020-2023, la acțiunea Dezvoltare economică durabilă, Guvernul a reușit să relanseze activitatea grupului de lucru specializat – Consiliul consultativ pentru întreprinderile mici și mijlocii. Totodată, a fost elaborat și aprobat proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, în vederea extinderii garanțiilor privind regimul fiscal al parcului IT virtual pentru perioada următoare.
Alte acțiuni realizate țin de:
• elaborarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030
• implementarea Foii de parcurs pentru promovarea produselor TI pe piețele-țintă în comun cu partenerii de dezvoltare.
• lansarea subsistemului „e-Commerce-VAT”
• elaborarea şi implementarea Instrumentului privind digitalizarea IMM-urilor
• elaborarea şi implementarea Programului de susținere al afacerilor cu potențial de creștere înalt și internaționalizarea acestora
• implementarea Sistemului operațional REX în scopul conformării cerințelor de export (confirmarea originii de proveniență a mărfurilor) în Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană, acțiune realizată în luna iulie 2020.
De asemenea, la acțiunea Finanțe publice, Guvernul comunică realizarea unor acțiuni precum:
• elaborarea și aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu
• inițierea negocierilor privind încheierea unui nou memorandum cu privire la politicile economice și financiare cu FMI
• elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării
• lansarea Sistemului informațional automatizat ,,Cabinetul electronic al contribuabilului”
• dezvoltarea SIA „Contul curent al contribuabilului” prin conectarea modulului „Contul unic” la sistemul de plăți electronice
• implementarea SIA „Registrul mandatelor de executare”
• consolidarea administrării fiscale prin centralizarea funcțiilor de gestionare a arieratelor
• implementarea SIA ,,Stingerea obligației fiscale de către perceptorii fiscali din cadrul SCITL” (etapa II).
O femeie de afaceri din Bălți, arestată pentru că ar fi pregătit omorul la comandă al amantei fostului soț
La solicitarea procurorilor din cadrul oficiului Nord al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), o femeie de afaceri din orașul Bălți a fost plasată în arest pentru pregătirea omorului la comandă al amantei fostului său soț.
În acest scop, femeia de 57 de ani a întreprins acțiuni concrete întru obținerea din baze de date, accesate ilegal privind adresele de serviciu, de domiciliu și ale unor rude apropiate victimei, comunică Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauza Speciale.
Ulterior, aceasta a identificat un executor care urma să comită omorul în municipiul Chișinău, fapt pentru care i-a promis remunerarea cu cinci mii de euro.
Bărbatul a colaborat din start cu ofițerii Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al MAI, care în rezultatul măsurilor speciale de investigații, au documentat faptele infracționale.
În scopul acumulării probelor, omorul victimei a fost înscenat, iar în baza imaginilor fotografice prezentate de către bărbat clientei învinuite, aceasta i-a oferit banii promiși.
Prin urmare, procurorii PCCOCS, oficiul Nord, au reținut în flagrant învinuita, iar apoi demersul privind aplicarea arestului preventiv pentru 30 de zile a fost admis de judecători.
Potrivit legii, pregătirea omorului unei persoane, săvârșite cu premeditare, la comandă se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detenție pe viață.
A fost identificat unul dintre tinerii care a gonit cu BMW-ul în Valea Trandafirilor
Oamenii legii au identificat un tânăr care în noaptea de vineri spre sâmbătă a participat la o cursă ilegală, organizată pe artera centreală din Parcul Valea Trandafirilor, aflându-se la volanul unui BMW. Acesta a mărturisit polițiștilor că doar și-a dorit să facă înregistreze un filmuleț pe Tik Tok și regretă fapta.
„Am fost reținut pentru că am vrut să facem un video pentru Tik Tok. S-a îmtâmplat pe 22 ianuarie, eram două automobile. Regret fapta”, a spus tânărul.
Parcul Valea Trandafirilor a devenit teren de curse pentru unii șoferi din Chișinău. Cel puțin asta reiese dintr-o înregistrare video, publicată aseară, cu doi șoferi, ambii la volanul mașinilor model BMW care au organizat curse ilegale pe artera centrală.
Un tablou celebru va fi scos la licitaţie luna aceasta. Preţ de pornire: 80 de milioane de dolari
Un tablou de Botticelli va fi scos la licitație luna aceasta. Opera de artă are un preț de plecare de 80 de milioane de dolari.
În ciuda impactului economic pe care l-a avut pandemia, tabloul e piesa de rezisteță a casei de licitații Sotheby`s din New York, scrie Mediafax.
Directorul departamentului de pictură a marilor maeștri italieni de la Sotheby, Cristopher Apostle, spune că opera lui Botticelli încă îi taie răsuflarea ori de câte ori o vede.
Cristopher Apostle, Directorul departamentului de pictură Sotheby`s: „Este una dintre puținele picturi care încă imi fac pielea de gaină după o carieră de peste 30 de ani. Deci chiar dacă sunt prins cu probleme de logistică și deadline-uri de catalog și expoziții, lucruri care pot fi stresante înaintea unei licitații, doar dacă stau în fața acestei picturi simt o plăcere necumpătată”.
Construcția liniei de transport de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău și a stației Back-to-Back din Vulcănești este clasificată ca un proiect de importanță națională
Examinarea acestei probleme va fi tratată de o comisie specială creată printr-o decizie a guvernului. Comisia de studiu preliminar înființată de Cabinetul de Miniștri pentru a proclama utilitatea publică a lucrărilor de importanță națională pentru construcția liniei aeriene de transport Vulcănești-Chișinău și a stației Back-to-Back din Vulcănești va fi prezidată de șeful Departamentului Politică Energetică al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Călin Negure.Viaţa unor oameni poate ajunge sub linia de plutire
Cei care au experienţa radiografierii economiei naţionale au şi capacitatea de a vedea, dincolo de cifre şi tabele, că toate aceste statistici şi raportări de date poartă ca expresie finală viaţa unor oameni. Mai bună sau mai puţin bună. Mai asigurată sau marcată de nişte lipsuri. Cu drumuri înfundate-n noroi sau cu trotuare care de câţiva ani au influenţat datele privind nivelul de trai în sat, în centrul raional şi, desigur, în R. Moldova.
Asemenea măsurări se fac de la un an la altul, de fiecare dată încercând să vedem în ce măsură politicile statului influenţează viaţa oamenilor, care este impactul unei decizii guvernamentale în perimetrul unei curţi sau, mai bine zis, în perimetrul unei gospodării.
Studiul din acest an însă este diferit nu doar prin cifrele care ni se oferă, ci şi prin factorii de influenţă care au determinat situaţiile constatate.
Vorba e iarăşi şi iarăşi despre modul în care pandemia COVID-19 a pătruns în gospodăriile cetăţeanului nostru. Aşa cum se vede, cuvintele acestui text nu sunt pulverizate cu dezinfectant, ne interesează doar “pe unde” totuşi a pătruns această criză în curtea şi în viaţa omului şi ce a generat fie sărăcie, fie belşug în acest an, cu totul specific, 2020.
Ceea ce se constată înainte de a se verifica temperatura corporală este o stare de spirit în care nu se prea aude muzică şi nu se glumeşte pe la porţi.
Un sondaj în care a fost “măsurată” şi starea de spirit a oamenilor a surprins prin răspunsuri din care deducem că aproape 40 la sută dintre gospodării au constatat că în perioada respectivă cel puţin un membru al acestora a avut stare de depresie, stres, anxietate. O eventuală recitire a definiţiei stărilor respective, ne-a obligat să luăm în calcul şi “tulburările tiroidiene şi ale altor glande endocrine”, însă anul 2020 are cu totul alte caracteristici decât cele cu iz de medicamente. Starea de spirit resimţită în acest an a avut drept preludiu general întunericul prăbuşit peste orizonturi atunci când ne-am pomenit cu afacerile blocate, cu lacătul atârnat de uşa întreprinderii, cu portmoneul subţiat mult înainte de termenul cu care ne obişnuiserăm, cu un autobuz care nu mai intră în sat, cu copii rămaşi acasă şi mustraţi de un învăţător abia desluşit pe ecranul calculatorului şi cu multe, multe alte asemenea lucruri care se perindă în faţa noastră într-un alb-negru depresiv şi fără de sfârşit.
Multe din gospodării au devenit dependente de veniturile unuia dintre membrii familiei angajat fie în Est, fie în una din ţările europene. Interdicţiile impuse ca rezultat al crizei generale au făcut ca în aproape 10 la sută din gospodăriile Moldovei să revină cineva acasă, ceea ce ar însemna că zece la sută din gospodării au rămas fără banii din care trăiau sau au fost nevoite să identifice o altă sursă. Şi asta în condiţiile în care opţiunile s-au redus dramatic şi pe piaţa muncii dintre Nistru şi Prut.
La categoria respectivă se adaugă circa 60 la sută din cei care intenţionau să plece, dar care nu au plecat din diverse motive. Aceşti oameni pot fi identificaţi ca surse de venit pentru gospodărie, dar care şi-au schimbat statutul, de cele mai multe ori aflându-se în căutarea unui loc de muncă.
Date ale Biroului Naţional de Statistică arată că, deşi în toate aceste cazuri a fost vorba despre accentuarea sărăciei în gospodăriile din Moldova, există totuşi diferenţă, aşa cum sursele de venituri ratate au fost diferite ca valoare.
Gospodăriile, cu cel puţin un membru care s-a întors de peste hotare deoarece a pierdut locul de muncă, au realizat cheltuieli pentru o persoană cu circa 17,0 la sută mai mici în raport cu gospodăriile, membrii cărora continuă să lucreze în afara ţării. Sunt mai mici cu 6,6 la sută şi cheltuielile gospodăriilor, membrii cărora s-au confruntat cu stare de depresie, stres, anxietate în raport cu cele care nu au avut probleme în acest sens.
Este de înţeles că reducerea veniturilor duce în mod obligatoriu la dificultăţi pentru care nu întotdeauna soluţiile sunt aceleaşi. Unele gospodării au ales să reducă cheltuielile pentru produse alimentare. La începutul crizei pandemice la această soluţie au recurs 12 la sută din gospodării, însă spre sfârşitul primului semestru, aproape 20 la sută din gospodării au ales să intre mai rar în alimentare. O altă parte de cetăţeni s-a văzut obligată să treacă peste unele facturi fie amânând anumite plăţi, fie achitându-le parţial.
Unul din motivele din care cetăţeanul Moldovei decide să reducă cheltuielile pentru mâncare este ponderea extrem de mare a cheltuielilor pentru alimente în totalul veniturilor.
Potrivit unui studiu, în Moldova pentru mâncare se cheltuie puţin peste 40 la sută din venituri, pentru alcool şi tutun se cheltuie 1,8 la sută, pentru restaurante, cafenele şi hoteluri – 2,6 la sută, iar pentru activităţile de cultură şi divertisment moldovenii cheltuie 2,8 la sută din venituri.
Este adevărat că şi peste Prut “se investeşte” suficient de mult în mâncare – 32,5 la sută din venituri, însă acest lucru nu ne plasează deloc în zona unor normalităţi liniştitoare. Concluzia nu e că moldovenii ar mânca de 5-6 ori mai mult decât danezii sau olandezii şi nici preţurile la produsele alimentare nu sunt de 5-6 ori mai mari decât în ţările nordice. Pur şi simplu, veniturile cetăţeanului din ţările respective sunt mult superioare veniturilor de la Chişinău. O pâine de zece lei dintr-un salariu de o sută de lei înseamnă zece la sută din salariu, însă aceeaşi pâine dintr-un salariu de o mie de lei reprezintă un procent din salariu. Avem tot atâtea paste în tacâm, însă mai puţini bani în buzunare.
O extindere a criteriilor de formare a categoriilor de gospodării supuse cercetării ar aduce mai multă claritate în ceea ce priveşte motivul creşterii sau descreşterii veniturilor. Cercetătorii de la Bucureşti, bunăoară, au stabilit că printre tipurile de gospodării care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (44,6 la sută) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (40,3 la sută), precum şi gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii în întreţinere (50,3 la sută). De asemenea, se regăsesc în această situaţie 69% dintre gospodăriile al căror cap are statutul ocupaţional de şomer, 48,3% dintre cele conduse de un agricultor şi 60,6 la sută din cele conduse de o persoană cu alt statut.
Într-un format sau altul, studiile arată totuşi clar că o bună parte din gospodării au fost nevoite să accepte un alt nivel de viaţă decât cel în care îşi depănau zilele până nu demult. În plus, aceleaşi date indică cu insistenţă asupra necesităţii ajustării politicilor sociale în vederea unui control constant asupra liniei de plutire a oamenilor din această zonă a societăţii.
Vaccinarea contra COVID-19: întrebări și răspunsuri. Autointerviu de Ala Tocarciuc, expert internațional în sănătate publică
La momentul scrierii acestui material, în lume erau administrate peste 35 mln doze de vaccin contra COVID-19, fiind vaccinați aproape 33 mln oameni. Din aceștia puțin peste 2 mln persoane au primit câte două doze de vaccin, adică sunt deja imunizați definitiv.
Am încercat să adun aici mai multe întrebări la care a trebuit să răspund în această săptămână, altor persoane și mie însumi, în calitate de expert, dar și în calitate de fost bolnav COVID-19, în stare suficient de gravă:
- Câte vaccinuri anti COVID-19 avem autorizate acum în lume?
A.T.: În lume la momentul actual nu avem nici un vaccin anti COVID-19 autorizat pentru uz uman.
Există câteva vaccinuri, care au primit autorizație de urgență pentru utilizare în diverse țări. Vaccinurile de la Pfizer&Biontex și Moderna au primit autorizație de urgență pentru utilizare în SUA, UE și alte țări.
Vaccinul de la Astra Zeneca&Oxford a primit autorizație de urgență pentru utilizare în Marea Britanie și alte țări.
Vaccinul Sputnic V a primit autorizație de urgență pentru utilizare în Rusia și alte țări.
Vaccinul de la Sinovac China a primit autorizație de urgență pentru utilizare în China și alte țări. Vaccinul de la Barat India a primit autorizație de urgență pentru utilizare în India și alte țări.
În total din aproape 200 vaccinuri dezvoltate acum, în ultima fază (faza 3) de cercetare sunt aproximativ 11 vaccinuri, iar 12 vaccinuri sunt în studii clinice de faza 2. Situația se schimbă de la zi la zi.
- Ce înseamnă o autorizație de urgență pentru utilizare?
A.T.: Autorizația de urgență pentru utilizare ar însemna o confirmare a faptului că la vaccinurile menționate mai sus, beneficiile cunoscute și potențiale ale produsului depășesc riscurile cunoscute și potențiale ale produsului. O autorizație de urgență pentru utilizare solicită o raportare mai strictă de la producători privind erorile de administrare, efectele adverse și eficacitatea produsului. Pentru a asigura această raportare în multe țări au fost dezvoltate platforme digitale care permit înregistrarea on line la vaccinare, monitorizarea efectelor adverse și colectarea eficientă și raportarea la timp a tuturor datelor.
- Care vaccin este mai bun: Pfizer sau Moderna?
A.T.: Ambele aceste vaccinuri au un mecanism de acțiune similar, bazat pe un mesaj codificat pe un lanț de RNA. Ambele vaccinuri au primit o autorizație de urgență pentru a fi utilizate în SUA și în UE.
Vaccinul Pfizer se administrează în două doze de 0,3 ml, cu interval de 21 zile, și se păstrează la minus 70 grade Celsius.
Vaccinul Moderna se administrează în două doze de 0,5 ml, cu interval de 28 zile, îi se păstrează la minus 20 grade Celsius.
Ambele vaccinuri pot fi păstrate până la 5 zile la condiții +2+8 grade Celsius.
- Cum putem fi siguri în calitatea vaccinului după publicațiile despre presupusele decese cauzate de vaccinare din diverse țări?
A.T.: Informațiile despre decese survenite peste câteva zile după vaccinare au apărut în publicații din mai multe țări. Toate aceste decese sunt acum investigate, pentru a stabili, dacă vaccinul a avut o influență directă asupra acestor cazuri. Nu există încă concluzii definitive asupra cauzei acestor decese și respectiv nu putem afirma că ele au fost determinate de vaccinul anti-covid.
Dacă e să admitem, teoretic, că aceste decese sunt cauzate de vaccin și să încercăm să calculăm o rată din numărul total a deceselor, presupuse ca fiind cauzate de vaccin, și numărul total de persoane vaccinate, obținem un număr foarte mic, care este net inferior ratei deceselor cauzate de boala COVID-19. Beneficiile vaccinării sunt net superioare riscurilor.
- Care vaccinuri au fost pre-calificate de OMS?
A.T.: Până în prezent este un singur vaccin precalificat de OMS – vaccinul Pfizer. Alte vaccinuri, autorizate de urgență pentru utilizare în diverse țări, sunt în proces de examinare la OMS. În timpul apropiat o să avem mai multe vaccinuri pre-calificate de OMS.
- Care țară este pe primul loc în lume la vaccinare?
A.T.: Ca număr de vaccinări zilnice, pe primul loc este Marea Britanie, cu 200 000 de vaccinări pe zi.
Ca rată de persoane vaccinate din numărul total al populației, pe primul loc este Israel, care a vaccinat deja peste 25% din toată populația.
- Care vaccin va fi administrat în Moldova?
A.T.: Nu se cunoaște care vaccin va fi administrat în Moldova. Am putea avea diferite vaccinuri. Presupun că la prima etapă o să avem vaccinul de la Pfizer sau de la Moderna. Este important să fim conștienți în monitorizarea stocurilor a vaccinurilor primite. Persoanele vaccinate vor avea nevoie de două doze de vaccin și ambele doze trebuie să fie de la același producător. Ambele doze urmează să fie administrate în conformitate cu prevederile autorizației de utilizare de urgență pentru produsul respectiv.
- O persoană care a fost bolnavă de COVID-19, poate să fie vaccinată?
A.T.: Da. Dacă ați trecut prin boala COVID-19 puteți să faceți vaccinul peste 90 zile după boală conform recomandărilor Centrului de Control al Maladiilor din SUA. Nu este necesar în aceste condiții testul la anticorpi.
- Dumneavoastră o să faceți vaccinul anti- COVID?
A.T.: Da. Eu o să fac vaccinul anti-COVID la prima ocazie. Sper foarte mult să avem vaccinul accesibil în Moldova în timpul apropiat și să fie lansată campania de vaccinare cât mai curând posibil.
De la începutul anului, poliția a aplicat 29 de amenzi pentru vânzarea pungilor sau tacâmurilor din plastic
Aproape 30 de amenzi. Atât au împărăți oamenii legii, de la începutul acestui an, persoanelor fizice și juridice pentru faptul că nu s-au conformat și au continuat să vândă pungi sau tacâmuri din plastic. Asta chiar dacă de la 1 ianuarie acestea erau interzise. Totuși, dacă acum două săptămâni, la Piața Centrală, tarabele erau pline cu astfel de produse, astăzi nu am găsit farfurii sau pahare din plastic. Și pungile au fost, în mare parte, schimbate cu cele biodegradabile. Chiar și așa, vânzătorii se plâng că duc mare lipsă de clienți întrucât acestea sunt prea scumpe, iar prețurile îi sperie pe cumpărători.
Potrivit Inspectoratului General al Poliției, de la 1 ianuarie, de când a intrat în vigoare legea antiplastic, polițiștii au împărțit 29 de amenzi. 26 dintre ele au fost aplicate persoanelor fizice, adică vânzătorilor, iar 3 – persoanelor juridice. Între timp, astăzi, la Piața Centrală nu am găsit tacâmuri din plastic. Acestea au fost înlocuite cu cele biodegradabile. Totuși, unii vânzători spun că s-au rărit clienții, pentru că acestea sunt mai scumpe.
Și unii comercianți care vând pungi se plâng de lipsa clienților, după ce le-au înlocuit cu cele biodegradabile.
Totuși, am surprins și câțiva vânzători care le mai propuneau cumpărătorilor pungi din plastic.
Între timp, cumpărătorii au păreri împărțite despre legea care a intrat în vigoare, chiar dacă, cei mai mulți dintre ei țineau în mâini pungi din plastic.
Conform legii, de la 1 ianuarie, utilizarea sau comercializarea veselei din plastic, cu excepția celor biodegradabile, se sancționează cu amendă de până la 4500 de lei pentru persoanele fizice și cu 12 mii de lei persoanele juridice.
