CE banner 1160x100 bej 02

1079072 600550a4d1a7bConducătorii auto care refuză testarea alcoolscopică sau examenul medical pentru stabilirea stării de ebrietate sunt cercetați penal, iar într-un final riscă să rămână fără permis de conducere.

Potrivit Codului Penal, refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, în ambele cazuri cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Contactată de IPN, Natalia Golovco, ofițer de presă al Inspectoratului Național de Securitate Publică, a menționat că, pe parcursul anului trecut, au fost înregistrate 745 de cazuri de refuz. În privința acestor șoferi se pronunță instanța de judecată. INSP nu deține o statistică în acest sens.

„Șoferii pot fi supuși testării acoolscopice în cadrul operațiunilor speciale, cum ar fi de exemplu: „Nopți Albe”, cât și în cazurile verificărilor de rutină. De asemenea, aceste testări, pentru verificarea stării de ebrietate, se efectuează în cazul producerii accidentelor rutiere. Dacă nu sunt de acord să fie testați cu aparatul Drager, șoferii pot opta pentru recoltarea probelor biologice. Conducătorii auto trebuie să respecte prevederile Regulamentului Circulației Rutiere și să nu consume alcool, iar la necesitate să nu se eschiveze de la testarea alcoolscopică”, a menționat Natalia Golovco.

Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad minim se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la 0,3 până la 0,5 g/l sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,15 până la 0,3 mg/l. Prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult.

shutterstock 518328943Moldova a devenit cel mai mare importator de banane din Ucraina. Cea mai mare parte a bananelor a fost livrată în Moldova în decembrie 2020.

Serviciul fiscal de stat din Ucraina a publicat date despre exportul / importul de banane în decembrie 2020, transmite Știri.md cu referire la mybusiness.md.

Potrivit cifrelor, în 2020, comparativ cu 2019, importul de banane a crescut cu 13,3%, sau cu 20,875 milioane dolari până la 177,697 milioane dolari, exporturile – de trei ori sau cu 0,038 milioane dolari până la 0,057 milioane dolari, relatează.

Bananele au fost importate în Ucraina din Ecuador, Costa Rica și Columbia.

Și au fost exportate în Moldova (0,042 milioane dolari); Georgia (0,003 milioane); Turcia (0,001 milioane) și alte țări (0,011 milioane).

Cea mai mare parte a bananelor către Moldova (0,028 milioane dolari) au fost livrate în decembrie 2020.

pereschetPotrivit Ministerului Finanțelor, programul a fost lansat în 2019 și extins în toate raioanele țării.

Acesta este implementat prin intermediul sucursalelor a 8 instituții financiare (bănci comerciale), care își asumă toate riscurile asociate operațiunilor de împrumut. Ratele de refinanțare sunt în continuă scădere atât pentru băncile participante, cât și pentru beneficiarii finali pe durata împrumuturilor. Se observă că, recent, pentru beneficiarii finali ai sub-împrumuturilor din cadrul programului, ratele au fost stabilite la 4,35% pe an, cu 4 p. p. mai profitabilă în comparație cu ratele medii la creditele comerciale din sectorul bancar.

Pentru 2021, fondurile programului au fost completate cu 80 mln. lei din împrumuturi externe de stat administrate de Biroul pentru gestionarea programelor de ajutor extern. Valoarea medie a unui sub-proiect prezentat de tineri pentru finanțare în cadrul programului este de aproximativ 610 mii de lei, iar scadența medie a sub-împrumuturilor este de 4 ani. Fondurile de împrumut au fost utilizate de beneficiari pentru achiziționarea a 60 de utilaje agricole diferite, 99 de tractoare, 12 recoltatoare, 11 frigidere, 8 sisteme de irigații, 5 sere, precum și pentru îngrășăminte și fondul de rulment necesar.

Cele mai active bănci care participă la program sunt Moldova Agroindbank, Mobiasbanca-OTP Group, FinComBank. Amintim că, beneficiari ai programului pot fi persoane fizice sau juridice cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care dețin cel puțin 75% din proprietatea companiei. Suma maximă a împrumutului este de 1,5 mln. lei. 

InfoMarket

Аурелиу ЧокойPrim-ministrul interimar al Republicii Moldova, Aurel Ciocoi, a declarat că a avut „un şoc” când a văzut suma pe care trebuie să o scoată din buzunar pentru a procura medicamentele necesare pentru a se trata de COVID-19.

„Chiar m-am întrebat: ce se întâmplă cu cetăţenii noştri care sunt pensionari şi care nu au un venit mai mult decât mediu. Doar un medicament necesar care a fost administrat o lună m-a costat 3.500 de lei. Per total, costul tuturor, pentru că a fost infectată şi soţia şi a fost necesar să procurăm medicamente pentru ambii, s-a ridicat sub 7.000 de lei, ceea ce este foarte mult. Îmi pare rău să recunosc, suntem într-o economie de piaţă unde companiile farmaceutice dictează preţurile”, a declarat Aurel Ciocoi, transmite adevarul.ro.

Premierul a subliniat că ar vrea să discute problema preţurilor la medicamente în cadrul unei şedinţe de Guvern, pentru că există „elemente speculative”.

El susţine că preţul la medicamentele necesare pentru tratarea COVID-19 a fost ridicat semnificativ şi nejustificat.

Ciocoi a mai spus că atunci când s-a infectat pentru prima oară de COVID-19, în august 2020, a plătit 450 de lei pentru medicamentul care acum l-a costat 3.500 de lei.

„E aproape de zece ori majorarea preţurilor. Ceva este în neregulă. Sunt elemente speculative pe piaţa farmaceutică”, a adăugat Ciocoi.

52bdf45feb0ae118d9614bcf1106ff36

În materie de automobilistică Dacia nu întârzie să aducă lucruri noi. Logo, modele noi, ori maşini electrice, toate arată un început de 2021 cel puţin interesant pentru Dacia.

urnalistul Bogdan Alecu spune despre noul model Bigster de la Dacia că va apărea undeva în 2024, început de 2025, transmite Mediafax.

„Maşina arată bine, anunţă tehnologii noi şi preţ mai mare. Şi românii şi europenii plătesc mai mult pe ea dacă arată bine şi e bine echipată”, spune jurnalistul Bogdan Alecu, de la „Ziarul Financiar”.

Despre modelul electric Spring, Alecu consideră că este o maşină banală care nu aduce nimic nou pe piaţă.

„Nu cred că românii aşteaptă modelul electric de la Dacia. Nu are forme, nici interior. E o maşină banală, de 40cp cu preţ mic. Record sub 20.000 de euro, e bine, dar nu aduce nimic nou pe piaţă”, afirmă jurnalistul economic.

ipotechnyj kredit na stroitelstvo domaCreditele pentru imobil au ajuns la nivelul de 7,5 miliarde de lei, cu 28,4% mai mult în luna octombrie a anului 2020 faţă de perioada similară a anului precedent. Este cea mai intensă creştere comparativ cu alte tipuri de credite, relevă datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Majorarea creditelor pentru imobile se explică şi prin implementarea programului Prima Casă. Totuşi, ritmurile de creştere a împrumuturilor acordate prin intermediul programului s-au temperat. De exemplu, dacă în luna noiembrie a anului 2020 numărul de împrumuturi a fost de 5264, atunci în decembrie 2020 numărul de credite a fost cu patru mai multe. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,64 miliarde lei, iar valoarea totală a garanţiilor active constituie 1,32 miliarde lei. Suprafaţa medie a locuinţelor procurate prin intermediul Programului este de 60,36 metri pătraţi. Valoarea medie a locuinţelor procurate este de 600,36 mii lei. Din numărul total de locuinţe procurate, 4922 sunt amplasate în zonele urbane, iar 346 – în zonele rurale. 4821 de locuinţe procurate sunt apartamente, iar 447 – case de locuit individuale.

Moldovenii preferă să fie proprietari

Moldovenii preferă să fie proprietari, în loc să închirieze o locuinţă. Cumpărarea unei locuinţe reprezintă o prioritate. Cei mai mulţi anticipează că vor avea propria casă până la 40 de ani.

În aceste condiţii, băncile au accelerat procesul de oferire a creditelor persoanelor fizice pentru procurarea de imobil. Totodată, băncile se confruntă cu un surplus de lichidităţi fără precedent, or instituţiile financia­re foarte slab creditează companiile atât din lipsa de proiecte, cât şi a ponderii mari a creditelor neperformante înregistrate la agenţii economici. Însă persoanele fizice sunt cei mai buni platnici, creditele neperformante la acestea sunt de 5-6 ori mai mici decât la persoanele juridice. De aceea, băncile preferă să crediteze persoanele fizice în achiziţionarea de imobile.

Aşa gândesc majoritatea moldovenilor. Un studiu internaţional arată că 84% dintre conaţionali consideră că este mai rentabil să-şi cumpere o locuinţă proprie decât să stea cu chirie. Cifra este mult peste media europeană. Cercetarea mai arată că doar 56% dintre moldoveni ar plasa un alt obiectiv financiar înaintea celui de a strânge bani pentru o casă – sub media europeană.

Preţul chiriei, similar cu rata lunară la bancă

Experţii economici sunt de părere că, faptul că nivelul chiriei lunare este de multe ori similar cu al ratei la bancă îi determină pe cei mai mulţi conaţionali să devină proprietari. În acest context, ţara noastră este printre primele state în Europa când vine vorba despre numărul de proprietari de locuinţe. Din cele 1,3 milioane de locuinţe din R. Moldova, peste 90% sunt locuite de proprietari şi doar câteva procente sunt date spre închirie­re.

Un factor care a influenţat piaţa imobiliară este şi creşterea accesibilităţii procurării unui apartament. După 10 ani de cădere continuă, preţul la apartamente a încetat să scadă şi chiar a înregistrat o uşoară creştere. Astfel, în medie, în mun. Chişinău preţul unui apartament de 70 m2 a crescut cu 400 de euro, de la 36,6 mii euro în 2018 la 37-38 mii euro în 2020. Însă această creştere s-a temperat la finele anului 2019, ceea ce denotă faptul că preţurile vor rămâne stabile cu o posibilă uşoară creştere.

Totodată, un factor care a dus la creşterea pieţei imobiliare din R. Moldova sunt creditele ipotecare în baza cărora sunt procurate apartamente. Băncile comerciale din Moldova în ultimii doi ani s-au focusat puternic pe creditarea persoanelor fizice în special prin oferirea creditelor imobiliare.

Piaţa imobiliară, concentrată la Chişinău

Piaţa imobiliară se limitează la oraşul Chişinău, deoarece cele mai multe tranzacţii sunt făcute în capitală. Potrivit datelor Agenţiei Servicii Publice, doar în trimestrul trei al anului 2020, la Chişinău au avut loc 6000 de tranzacţii de vânzare-cumpărare.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine că, deşi oameni continuă să plece din localităţile ţării, la Chişinău populaţia creşte. “În zece ani numărul populaţiei din capitală s-a majorat cu 30 mii de oameni, de la 630 mii persoane în 2008 la 690 mii persoane în 2018. Această creştere se datorează migraţiei interne şi înseamnă pentru or. Chişinău 14 mii de familii în plus, care au nevoie de apartamente. Şi asta doar în ultimii 10 ani. Dar să nu uităm că în ultimii 10 ani la Chişinău s-au construit circa 40 mii de apartamente, aşa că primul indicator nu răspunde încă la întrebarea noastră”.

Experţii economici sunt de părere că în R. Moldova mai este spaţiu pentru îndatorare, deoarece în prezent aceasta este de puţin peste 11%, în timp ce media din UE este de 60%. Iar estimările arată că în câţiva ani am putea ajunge la 15%. Principalul creditor al gospodăriilor casnice rămâne a fi sectorul bancar, cu o cotă de 53,8%, urmat de Companiile de microfinanţare care deţin o cotă de 36%. Sectorul de microfinanţare şi-a crescut considerabil portofoliul de creditare a persoanelor fizice în ultimii 5 ani, de la 1,4 miliarde lei în 2013 şi o cotă de piaţă de 20% la peste 7 miliarde lei în 2019 şi o cotă de piaţă de 36%. Drept rezultat, companiile de microfinanţare în această perioadă au câştigat bătălia în faţa sectorului bancar chiar dacă acesta şi-a majorat portofoliul de credite.

În prezent, gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 155,4%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei. Totuşi, economiştii atenţionează asupra majorării împrumuturilor neperformante pe fundalul înrăutăţirii situaţiei economice, dar şi a pierderii locurilor de muncă. Astfel, soldul datoriei la credite neperformante, ca pondere în soldul total al datoriei la credite, după 2 ani de evoluţie ascendentă înregistrează o tendinţă de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Diminuarea ponderii creditelor neperformante s-a datorat faptului că băncile au aplicat unele proceduri noi (separarea activelor „bune” de cele „rele”), care au dus la reducerea stocului acestora. Accentuarea riscului de neachitare a obligaţiilor creditare în rezultatul declarării stării de urgenţă a determinat majorarea soldului creditelor neperformante până la 8,9% în luna august. În luna octombrie acest sold s-a diminuat până la 8,3%, nivelul înregistrat în luna aprilie 2020.

capital.market.md

n 4

Conform modificărilor aduse Codului Contravențional, importul sau exportul de pe teritoriul Moldovei de mărfuri, obiecte și alte obiecte de valoare prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin ascunderea de la controlul vamal, prin ascunderea în spații de depozitare special pregătite sau adaptate, sau cu utilizarea frauduloasă a documentelor sau mijloacelor de identificare vamală, fie prin nedeclarare sau declarație inexactă în vamă sau alte documente pentru trecerea frontierei, se pedepsește proporțional cu valoarea mărfurilor, articolelor și valorilor transportate.

Deci, dacă costul mărfurilor este de până la 100 mii lei, atunci amenda poate fi de la 100 u. c. la 500 u. c., dacă de la 100 mii la 200 mii lei - de la 500 u. c. la 900 u. c., dacă de la 200 mii la 400 mii lei - amenda se poate ridica la 900-1200 u. c. Dacă acțiuni similare sunt depistate în locuri care nu sunt destinate controlului vamal, amenda este mai mare - de la 200 u. c. la 1.500 u. c., în funcție de valoarea mărfurilor, obiectelor și valorilor transportate ilegal. Până acum, amenda maximă pentru astfel de încălcări a ajuns la 90 u. c.. Dacă valoarea mărfurilor transportate ilegal depășește 400 de mii de lei (și 200 de mii de lei, dacă importul/exportul ilegal se efectuează în afara zonelor de control vamal), atunci fapta este calificată drept infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Codul Penal.

În același timp, colectarea, deținerea, producția, transportul, acceptarea, depozitarea, transferul, vânzarea de bunuri, obiecte și alte obiecte de valoare supuse plasării în scopuri vamale, dacă nu au documente de origine sau sunt importate pe teritoriul Moldovei ca prin locurile stabilite pentru controlul vamal și prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, o amendă pentru încălcări poate varia de la 500 la 1.500 u. c.. În plus, amenzile sunt stabilite în valoare de 60-90 u. c. pentru nerespectarea condițiilor regimului vamal pentru importul temporar de vehicule declarate prin acțiune și utilizarea acestor vehicule de către alte persoane decât cele menționate în declarație. În toate cazurile, vorbim despre infracțiuni care nu reprezintă o infracțiune.

InfoMarket

ae029cc5459007edec1ca634553b9809Reglementările mai aspre pentru organizațiile de creditare nebancară (OCN), adoptate anul trecut, au ca efect creșterea numărului de companii ce sunt radiate sau care își suspendă activitatea pe această piață.

Astfel în ultima ședință din 2020 și în prima ședință din anul 2021, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a decis radierea OCN David Credit SRL, din Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, ca rezultat al lichidării, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Practicau dobânzi de 2% pe zi și 730% pe an

Compania controlată de Anatolie Mocanu, ocupa locul 116 pe piața de creditare nebancară după valoarea activelor, dar care în ultimul an nu a mai acordat credite.

Totodată CNPF a aprobat suspendarea activității de creditare nebancară, pe un termen de 3 ani, a entităților: Credit Market SRL (locul 113 cu active de 2,3 milioane lei și controlată de Tatiana Plămădeală), Microcapital SRL (locul 117 cu active de două milioane lei și deținută de Ion Gudumac), E-Cash SRL (locul 151 cu active de circa 400.000 lei și controlată de Roman Țurcan) și ROSST-X SRL  (locul 128 cu active de circa 1,2 milioane lei și deținută de Irina Bologan, Andrei și Ecaterina Scripnic), în baza deciziilor asociaților OCN.

De asemenea CNPF a decis suspendarea activității de creditare nebancară a OCN Realty Capital SRL (locul 139 cu active de circa un milion de lei, dar cu un stoc de circa 5,7 milioane lei credite acordate și controlată de Virginia Groza.

Unele dintre aceste companii (E-Cash SRL) au practicat anterior dobânzi înrobitoare de 2% pe zi, ceea ce înseamnă 730% anual la creditul acordat.

Datele CNPF relevă că în prezent 26 de OCN și-au suspendat activitatea, sau sunt radiate și în curs de lichidare.

În consecință numărul OCN a coborât la 154 de entități, care aveau la 30 septembrie 2020 active de circa 10 miliarde de lei și un stoc de aproape 8 miliarde lei credite acordate.

Atenuarea riscului de supra-îndatorare a populației 

La începutul anului trecut au fost adoptate o serie de reglementări ce prevăd printre altele, limitarea costurilor totale ale creditului nebancar sau leasingului financiar pentru consumatori, pe un termen de până la 2 ani, în mărimea care să nu depășească valoarea debursată conform contractului respectiv.

Scopul acestei măsuri, bazată pe experiența altor state, este de a atenua riscul de supra-îndatorare a populației prin aplicarea unor costuri excesive ale creditelor de consum.

Pentru împrumuturile în valoarea de până la 50 de mii de lei, acordate persoanelor fizice, se propune interzicerea renegocierii clauzelor contractuale, care conduce la mărirea obligației pecuniare inițiale ale debitorului și la o supra-plată continuă.

Știri.md

1512665082 patrulnyyÎn ultimele 24 de ore, pe traseele din țară, circa 600 de conducători auto au depășit limitat de viteză, iar alții 14 se aflau în stare de ebrietate avansată la volan.

Unii conducători auto nu conștientizează că viteza și alcoolul la volan duc la cele mai grave consecințe.

Inspectoratul Național de Securitate Publică a mărit numărul de ofițeri care vor monitoriza traficul rutier în acest sfârșit de weekend pe toate traseele din țară.

Toți cei care vor fi depistați încălcând regulile de circulație, vor fi sancționați conform legii.

Nu uitați, important este viața fiecărui cetățean.

echipa.md

curent electric1O problemă de sistem a provocat mari probleme de alimentare cu energie în județele din nord-vestul țării. Reprezentanții Transelectrica au spus pentru HotNews.ro că au fost probleme pe interconexiunea cu sistemul european. În acest moment se lucrează la sincronizarea sistemelor. Sunt afectate cel puțin cinci județe, fiind o problemă de alimentare cu energie fără precedent în ultimii 30 de ani.

În Bistrița, oamenii spun că parcă ar fi un joc de lumini.Becurile se stingeau și aprindeau. Electronicele si electrocasnicele se opreau și reporneau. Speriați, bistrițenii au deconectat aparatele din prize, scrie ziarul Bistrițeanul.

newsmaker.ro