Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Expert-Grup și cu susținerea oferită de Fundaţia Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Realitatea TV, a organizat joi, 25 februarie 2021,o nouă ediție a dezbaterilor #EUDebatesCafe în regim on-line, dedicată necesității unui plan de investiții și relansare economică pentru Republica Moldova.
 
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Iulian Groza, Director Executiv IPRE, au discutat despre starea economiei și situația macro-financiară a Republicii Moldova, având în vedere impactul COVID-19. Participanții au discutat despre care sunt sectoarele cele mai afectate și care necesită sprijin imediat; care sunt prognozele și prioritățile de intervenție pe termen mediu pentru a contribui la dublarea creșterii economice a Republicii Moldova în următoarea decadă, precum și în ce condiții Republica Moldova și care ar putea accesa sprijinul Uniunii Europene, FMI și altor parteneri de dezvoltare pentru a finanța sectorul real al economiei, creșterea ratei de productivitate, susținerea ÎMM-urilor și investițiile publice investițiile publice, scrie mybusiness.md.
 
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
 
Mathieu Bousquet, Șef de unitate, DG NEAR, Comisia Europeană: „Uniunea Europeană este principalul partener al Moldovei. După ce s-a început pandemia UE a fost alături de Republica Moldova și a reacționat foarte rapid prin programele de sprijin cu mai mult de 1,8 milioane de euro pentru nevoile de combatere a COVID-19. Anul trecut am oferit sprijin la 19 mii de Întreprinderi Mici și Mijlocii (IMM) din Moldova în cadrul programului EU4Business.md. Acum trebuie să ne gândim la perioada de recuperare economică de după pandemie. Noi pregătim programul indicativ multianual pentru Republica Moldova pentru anii 2021-2027. Am avut mai multe consultări pentru a înțelege care sunt nevoile țării, cum putem să alocăm resurse ca să acoperim necesitățile imediate ale țării. Mai mult, ca urmare a întâlnirii Președintei Maia Sandu cu Comisarul European Oliver Varhelyi am decis să pregătim un plan special de susținere a Republicii Moldova care să acopere nevoile specifice imediate pentru a ajuta la recuperarea economică cât mai rapidă a Moldovei. Dar, e nevoie de a face mai multe lucruri pentru a implementa pe deplin acordul DCFTA. UE e gata să susțină reformele care vizează supremația justiției și justiția, lupta cu corupția, promovarea implicării civice. Acestea sunt domenii în care noi cu adevărat vrem să vedem reforme. Este un angajament anunțat de Președinta Maia în cadrul vizitei sale la Bruxelles și noi suntem pregătiți să sprijinim acest efort.”
 
Siegfried Mureșan,  Membru al Parlamentului European (PEE), Co-Președinte al Comitetului de Asociere Parlamentară UE-Moldova: „Domeniile în care Republica Moldova ar trebui să utilizeze cu prioritate fondurile europene pe care le va primi în următorii ani sunt infrastructura rutieră și energetică pentru a fi mai conectată de Europa, pentru a fi mai competitivă și a fi mai atractivă pentru investitori. Toate reformele pe care Uniunea Europeană le-a agreat în ultimii ani cu Republica Moldova rămân valabile și după pandemie mai ales că am văzut cum lipsa acestor reforme a făcut ca Republica Moldova să gestioneze mult mai greu pandemia. Aceste reforme se referă mai ales la administrația publică, infrastructura spitalicească și școlară, investiții în infrastructură, dar și întărirea statului de drept, lupta împotriva corupției și spălarea banilor. Sunt reforme care contribuie direct la creșterea bunăstării oamenilor și sunt reforme care fac ca Republica Moldova să fie mai bine pregătită în fața unor viitoare crize”.
 
Dragoș Pîslaru, Membru al Parlamentului European (Grupul Renew Europe), Membru al Comitetului Afaceri Economice și Monetare: „Miezul problemei în Europa în acest moment sunt discuțiile despre o schimbare în ceea ce privește abordarea a ceea ce este criza. Ceea ce vedem acum la nivel european este ideea de solidaritate post-criză. Deci discutăm despre un exercițiu istoric în UE, prin care resurse și eforturi se depun în comun. Partea de solidaritate se referă atunci când discutăm de statele din UE, ci și de cele cu gândire europeană. Interpretarea mea este foarte simplă: nu ne oprim la malul de vest al Prutului, ci discutăm despre un efort european care să includă și R. Moldova. O abordare importantă este că trebuie să înțelegem că împreună suntem mai puternici. Ideea este că suntem acum într-un context geo-politic extrem de sensibil. Există sprijin direct și indirect care vine pentru R. Moldova. Unde cred că este vital ca România și R. Moldova să se unească este la grosul sprijinului indirect, care se referă la modul în care Moldova își structurează modul de dezvoltare a societății în continuare”.
 
Adrian Lupușor, Director Executiv, Expert-Grup: „Platforma Națională a Parteneriatului Estic din Moldova a lansat un https://www.google.com/url?q=https://ipre.us15.list-manage.com/track/click?u%3D3c8d7037f6cf713ace46cd28b%26id%3Db7312b3a2c%26e%3D2926c1f183&source=gmail&ust=1614431715766000&usg=AFQjCNE_vtpopMzRt32ygQu8uBVy43LO_g">apel public, unde prezintă pe puncte ce măsuri trebuie luate pentru a susține sectorul privat și în special IMM-urile, care s-au dovedit a fi cele mai afectate de criză. Noi vorbim despre o criză de lichidități, deoarece căderea drastică a vânzărilor companiilor s-a transpus imediat într-o criză acută. Drept rezultat, întreprinderile își onorează cu dificultate angajamentele față de salariați. Din fericire încă companiile nu au recurs la concedieri în masă și aceasta trezește anumite semne de optimism. Credem că intervenția statului imediat trebuie să se focuseze pe două aspecte cheie. Prima este crearea unui sistem de garantare de către stat a creditelor de urgență, în special pentru IMM-uri, în special a accesului la credite. A doua prioritate extrem de importantă este crearea unui mecanism de compensare parțială pentru angajați a orelor care au fost reduse, instrument care este implementat în multe țări europene”.
 
Lilia Palii, Secretar General, Ministerul Economiei și Infrastructurii: „Pandemia a lovit direct și indirect în majoritatea sectoarelor economiei a R. Moldova. Mai mult ca atât, economia a fost afectată și de seceta din 2019-2020, care a scos și o altă vulnerabilitate a țării – expunerea la șocurile climatice. Conform estimărilor Ministerului Economiei, PIB-ul pentru anul 2020 va fi de minus 7,7%. În 2020 cele mai afectate sectoare au fost comerțul interior, industria prelucrătoare și în special industria exportatoare, transportul și depozitarea a fost un alt sector, serviciile, cu un accent pe sectorul HoReCa și nu în ultimul rând agricultura. Unicul sector care a înregistrat o tendință pozitivă a fost cel al construcțiilor. Astfel, proiecțiunea macro-economică pentru 2021, coordonată și cu experții FMI, prevede o creștere economică de 4,7%. Ministerul Economiei a elaborat un plan care prevede limitarea impactului socio-economic COVID-19, recuperarea economică a firmelor și adaptarea economiei la condițiile de pandemie prelungită. Implementarea acțiunilor necesită și suport adițional din partea partenerilor de dezvoltare”.
 
Tatiana Ivanicichina, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor: „În ciuda continuării pandemiei și situației politice incerte din R. Moldova vreau să vă comunic că agenda Guvernului, împreună cu ministerele, rămâne destul de activă. În acest sens, constatăm cu satisfacție că avem un dialog intens cu UE, în vederea identificării domeniilor de asistență pentru perioada imediat următoare. În primul rând, în ultimele luni am avansat cu discuțiile privind următoarea agendă de asociere, care va stabili prioritățile politice privind punerea în aplicare a efortului de asociere în următorii șapte ani. În al doilea rând, Moldova lucrează la propriul plan național de dezvoltare, care va defini principalele domenii pe care ar trebui să ne concentrăm. În al treilea rând, anul acesta ar trebui să convenim asupra noilor obiective a Parteneriatului Estic și sperăm că vom putea furniza rezultate tangibile în toate domeniile. În contextul pandemiei ar trebuie să avem suficientă flexibilitate în procesul de planificare și să fim pregătiți pentru scenarii neașteptate”,.
 
Veaceslav Negruță, Consilier al Președintelui Republicii Moldova: „E nevoie de o investiție masivă în interconexiune și infrastructură. E vorba de cadrul legal, dar și de interconexiunea dintre oamenii de afaceri, astfel ca oamenii de afaceri din R. Moldova să devină parte a comunității europene. Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb sunt documentele care trebuie implementate mai departe. În acest an vrem să avem un for al donatorilor pentru a atrage un angajament cuprinzător din partea UE, FMI și altor parteneri de dezvoltare care să sprijine investiții și necesități de relansare economică de lungă durată pentru Republica Moldova. Un angajament mult mai substanțial decât cel din anul 2010 (i.e. Rethink Moldova). Aceasta ar fi o umbrelă puternică, nu doar financiară, dar și de credibilitate oferită Republicii Moldova în perspectiva următorilor ani. Pentru aceasta, e nevoie de reforma justiției, stat de drept, o nouă guvernare care să-și asume și să realizeze un plan de reformare, inclusiv unul economic”.
 
Dumitru Vicol, Analist Asociat, IPRE: „Faptul că Ministerul Economiei are acel plan de relansare a economiei după COVID-19 este important pentru că el reprezintă baza. Nu trebuie să inventăm ceva nou, ci să dezvoltăm ceea ce este. Pentru ca noi să recuperăm PIB-ul pierdut ar trebuie să creștem timp de cinci ani cu 6%. Astfel, chiar dacă noi o să salvăm niște întreprinderi mici acum, noi nu o să salvăm și viitorul. În acest caz, noi am încercat să promovăm ideea că investițiile publice sunt cele care au cel mai mare multiplicator. Este important să înțelegem că țările din regiune sunt deja mult în fața noastră, iar noi suntem într-o țară cu venituri mici. Aici noi putem dezvolta următoarele sectoare – fructelor și legumelor, materiale de construcție, automotive și industria textilă. Toate aceste sectoare au nevoie de investiții, care ar putea veni din partea partenerilor externi”.
 
Stas Madan, Economist Superior, Expert-Grup: „Business-ul s-a simțit singur în această criză pandemică și este nevoie de a îmbunătăți comunicarea și o mai mare empatie a statului față de comunitatea de afaceri. În acest sens, doar 2% din întreprinderile active au beneficiat de suport din partea statului în această perioadă. Cu toate acestea, noi prognozăm în acest an o creștere de 5,4%, dar care este o creștere fără investiții. Este evident că trebuie să schimbăm această paradigmă și să sporim apetitul investițional. La nivel de relansare economică ar fi șase dimensiuni, printre care ar fi susținerea mediului de afaceri prin măsuri de reducere birocratice și a controalelor, sporirea nivelului de lichidități pentru IMM-uri sau securizare financiară a populației etc.”.