Marți, 04 Mai 2021 12:12

Ecoul Cernobîlului și antreprenoriatul social

Людмила Бешлягэ1Ecoul Cernobîlului se răsfrânge și asupra nepoților lichidatorilor catastrofei. Acestea sunt rezultatele preliminare ale unui studiu, realizat de șeful laboratorului de radiație și radiologie al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, doctor habilitat Liubov Corețchi, cu suportul Asociației Obștești ”Uniunea Cernobîl din Moldova”.

Cercetările științifice asupra consecințelor ANC pentru participanții la diminuarea consecințelor accidentului nuclear de la Cernobîl (PDCANC) și a descendenților acestora în cadrul laboratorului științific Igiena Radiațiilor și Radiobiologie au început în anul 2005 prin studierea efectelor clinice și citogenetice sub influența radiațiilor ionizante la grupurile de risc menționate. Recent a fost inițiat un studiu amplu referitor la efectele imunologice și genetice la nivel de ADN la descendenții de generația a doua a PDCANC, deci nepoții acestora. Studiul se efectuează în colaborare cu IMSP Institutul Mamei și Copilului (doamna doctor habilitat Victoria Sacara) și USMF Nicolae Testimitanu (doamna profesor Lucia Andrieș), scrie mybusiness.md referitor la logos.press.md

”Am lansat cercetarea anul trecut, în luna noiembrie”, a povestit Liubov Corețchi. ”Urmează să examinăm 100 de nepoți ai oamenilor, care au participat la lichidarea consecințelor accidentului la centrala nucleară de la Cernobîl. Din cauza pandemiei, am lucrat cu doar 20 de copii. Astfel, este prematur de a trage anumite concluzii. Totuși, pot să afirm, că la majoritatea ADN-ul manifestă modificări genetice”. 

Activitatea este finanțată de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, în cadrul programului național de promovare a sănătății publice. Grupul de medici, în fruntea cu doctor Corețchi a obținut acest grant, iar participantul grupului, doctorand Mariana Gîncu, și-a ales această temă pentru lucrarea de disertație.  

”Aceasta cercetare va permite evaluarea daunelor aduse acum 35 de ani lichidatorilor consecințelor accidentului, dar și a întregii populației Republicii Moldova, afectați de norul radioactiv”, a spus Liubov Corețchi. ”De aceea, consider că lucrarea noastră este de o importanță națională”.

Deja a fost demonstrat faptul, că copiii, născuți după data de 26 aprilie 1986 de lichidatorii consecințelor accidentului nuclear de la Cernobîl, se confruntă cu aceleași probleme de sănătate, de care suferă părinții lor.

Vicepreședintele Asociației ” Uniunea Cernobîl din Moldova” Liudmila Beșleagă, care a participat la minimizarea consecințelor accidentului, a relatat, că radiația ionizată, care a afectat oamenii atunci, poate să fie dăunătoare și pentru următoarele 2-3 generații. În același timp, consecințele pot fi și mai periculoasă, efectele genetice fiind intensificate.

71% din copii, ai căror părinți au fost afectați de consecințele catastrofei nucleare de la Cernobîl și care s-au născut după anul 1986, se confruntă cu probleme de sănătate, a precizat Liudmila Beșleagă.

Statul nostru sărac ajută lichidatorii și copii acestora în măsura posibilităților.

Aproape toți participanții la lichidarea consecințelor accidentului sunt invalizi de gradul I și II (cu alte cuvinte, persoane cu nevoi speciale). Statul le asigură pensia și surse financiare pentru produse alimentare speciale, odihna în sanatoriu, tratament și o serie de medicamente compensate.

În cazul copiilor situația este mai dificilă. Aceștia beneficiază doar de sanatoriu (până la vârsta de 18 ani) și doar în cazul, în care este demonstrat, că problemele de sănătate reprezintă consecințele accidentului la centrala nucleară de la Cernobîl.

Nu este puțin, dar nici prea mult. Necesitățile lichidatorilor, precum și a copiilor și nepoților acestora, depășesc posibilitățile statului.

Drept ajutor pentru lichidatorii, copii și nepoții acestora, dar și pentru grupurile social-vulnerabile, poate servi antreprenoriatul social, în versiunea lansată în Republica Moldova în anul 1990. Inițiativa însă, a fost blocată de către stat.

”În anul 1990 am apelat la Ministerul Finanțelor cu rugămintea de a permite victimelor Cernobîlului să-și câștige bani de sine stătător”, relatează Valeriu Pivovarov, ex-vicepreședinte al Asociației Obștești ”Uniunea Cernobîl din Moldova” în domeniul economic. ”Am fost înțeleși și sprijiniți de ex-ministrul Valeriu Muravschi. Am obținut permisiunea de a deschide întreprinderi în cadrul asociației, cu condiția că impozitul pe venit va fi transferat pe contul ”Uniunii Cernobîl” și nu pe cel al statului. Am înregistrat 70 de companii, dintre care 16 au început să lucreze”.

Întreprinderile își desfășurau activitatea în diferite domenii: de la scrierea programelor, până la construcții și reparații.

De exemplu, compania ”Monolit” a lansat construcția hotelului și restaurantului (de 700 locuri fiecare). În scurt timp, clădirea a fost transformată în centrul comercial ”Jumbo„.

”Asociația a început să obțină venit, noi ne-am permis să angajăm un jurist, să oferim ajutor material lichidatorilor aflați în situație dificilă și făceam planuri pentru construcția unei case pentru victimele Cernobîlului”, își aduce aminte Valeriu Pivovarov.

Această activitate a durat timp de trei ani, până la sfârșitul anului 1992. Atunci statul a decis că nu are nevoie de întreprinderi sociale, construite după modelul dat, iar impozitele trebuie să fie transferate în bugetele național și locale, care ulterior vor fi divizate de birocrați. Așa a apărut Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. 

Conducerea ”Uniunii Cernobîl din Moldova”, susținută atunci de ex-premierul Valeriu Muravschi, nu a reușit să-și apere poziția nici la audieri parlamentare cu privire la aprobarea Legii cu privire la protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

”De atunci căutăm susținerea pentru membrii noștri, copiii și nepoții acestora, de la diferite organe de stat, inclusiv pentru a obține cadouri de Anul Nou pentru copii”, spune Liudmila Beșleagă. ”Totuși, apreciem faptul, că în majoritatea cazurilor nu suntem refuzați”.

Conducătorii asociației și oficiilor teritoriale activează în bază de voluntariat. Arenda oficiilor și altor cheltuieli este acoperită din cote de membru (în prezent – 150 de lei anual de la fiecare membru).

De aceea, Asociația lansează periodic proiecte sociale (de exemplu, în trecut Liudmila Beșleagă organiza anual odihna la mare pentru copii), însă doar din cont propriu.

Oficialii au închis încă câteva proiecte, care au avut drept scop oferirea ajutorului cetățenilor Republicii Moldova, care au avut de suferit în urma radiației.

De exemplu, în anii 90’ antreprenorul social Natalia Hasan a înregistrat Fundul ”Ecoul Cernobîlului”, care a avut drept scop oferirea suportului cetățenilor Republicii Moldova, care au fost afectați de accidentul nuclear de la Cernobîl. Fondul activa câțiva ani și a fost decorat inclusiv de Președintele Republicii Belarus Alexandr Lukașenko.

La fel, Natalia Hasan a deschis Centrul Republican de Reabilitare și Integrare Socială ”CRIS”, în cadrul căruia copiii și tinerii cu dizabilități au fost ajutați în obținerea profesiei și găsirea unui loc de muncă.  

”Proiectul a avut două direcții de activitate”, a menționat Natalia Hasan. ”Primul a fost de a oferi oamenilor o profesie, pe care ei nu puteau să o obțină pe cale tradițională. Și a doua, la fel de importantă, a fost acordarea stimulentului pentru socializare și integrare socială”.

De exemplu, în anul 2012 grupul formată din 40 de persoane a parcurs cursuri de instruire în domeniul producției tipografice (inclusiv pentru versiunile electronice). Cursurile au fost desfășurate de către specialiști de la Tipografia Centrală Chișinău. Activitatea a fost implementată în urma obținerii unui grant în cadrul proiectului transfrontalier Moldova-România-Ucraina, care a presupus inclusiv achiziționarea echipamentului pentru producția caietelor de notițe, plicurilor și pungilor de hârtie. 

CRIS a reușit să-și prezinte produsele inclusiv la expoziția Fabricat în Moldova. După, activitatea a fost stopată.

De ce? Natalia Hasan, care în perioada sovietică a activat în cadrul Comitetului de Stat pentru Aprovizionarea Tehnico-Materială al RSSM în domeniul întreprinderilor societăților de surzi, orbi și a persoanelor cu dizabilități a venit cu următoarea explicație: ”Avem nevoie de susținere din partea statului și de mecanism de reglare a activității. În perioada sovietică aceste persoane lucrau la domiciliu. Ele erau instruite la nivel central, primeau materia primă pentru producție și plăteau statului doar impozite pe salariu și contribuții sociale și medicale. În prezent, așa modele de activitate pentru întreprinderi se întâlnesc în Italia, unde am călătorit împreună cu delegația Ministerului Protecției Sociale în anul 2018”.

În țara noastră, din 1990 până în 2017 antreprenoriatul social funcționa fără a avea o bază legislativă bine-definită. După, au fost introduse modificări în Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, sub forma capitolului VI1 ”Antreprenoriatul social și întreprinderea socială„.

În cadrul acestui capitol legislatorii au enumerat doar 11 domenii de activitate pentru antreprenoriatul social, majoritatea dintre care nu presupun obținerea profitului: promovarea activităților de protecție a mediului; promovarea activităților de protecție a patrimoniului național, realizarea activităților extrașcolare etc.

Acestea sunt domeniile de activitate pentru ONG-uri, care nu lucrează pentru obținerea profitului (care poate fi utilizat pentru atingerea scopurilor concrete, cum ar fi susținerea unor anumite categorii de persoane), dar pentru obținerea granturilor.

Atât în perioada sovietică, cât și în prezent, întreprinderile societăților orbilor, surzilor și a persoanelor cu dizabilități sunt orientate spre producția bunurilor: încălțăminte, cleme de rufe, icoane din lemn etc. Este vorba despre produse, asupra cărora poate fi aplicată impozitarea preferențială (de exemplu, scutirea de la plata TVA), ceea ce ar putea mări competitivitatea acestora pe piață. Doar așa va fi posibil de a acoperi cheltuielile de producție și de a asigura viabilitatea întreprinderilor. Grantul, din contra, astăzi este activ, mâine poate fi oprit. 

De exemplu, întreprinderea Societății Orbilor ”Coroana Universului„ produce aproximativ 2 milioane de capace metalice pentru borcane și aproape 100 mii de cleme de rufe de trei feluri pe an. Este un volum de producție normal, care permite fabricii să activeze independent (cu aplicarea impozitului preferențial).

Problema necesității introducerii unor modificări semnificative în legislație a fost abordată în cadrul celei de-a VI-a ediții a Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social, care a avut loc în februarie 2021 și în cadrul căreia au participat mai mult de 100 de oameni de afaceri, reprezentanți ai organelor de stat și experți.

Experții au venit cu o serie de recomandări de modificare și completare a bazei legislative cu privire la antreprenoriatul social. Iar reprezentanții Ministerului Economiei și Ministerului Sănătății și-a confirmat angajamentul față de sprijinul antreprenorilor sociali, prin crearea premiselor financiare, fiscale și instituționale de dezvoltare a business-ului. Ei au asigurat, că antreprenoriatul social va obține statutul de ”prioritate națională” în procesul de elaborare a documentelor de politici publice, cum ar fi Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.

Ar fi bine, ca acest sistem să devină funcțional, deoarece atât victimele Cernobîlului, cât și alți cetățeni ai Republicii Moldova, au nevoie de întreprinderi sociale.

Despre crearea și dezvoltarea întreprinderilor sociale din Republica Moldova a vorbit săptămâna trecută secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii Lilia Palii, în cadrul workshop-ului cu tematica „Viziunea R. Moldova privind dezvoltarea Antreprenoriatului Social”.

„Antreprenoriatul social reprezintă modelul de antreprenoriat orientat spre creșterea bunăstării societății și nu urmărește doar maximizarea profitului. Reinvestind profitul, întreprinderile care practică antreprenoriatul social susțin o cauză socială, identifică noi nevoi sociale, încurajează incluziunea în societate a persoanelor defavorizate, în mare parte, a celor cu dizabilități, asigură ocuparea forței de muncă şi utilizarea resurselor alternative”, a punctat secretarul general.

Pentru a cataliza creșterea nivelului de interes pentru acest tip de antreprenoriat, cu suportul GIZ Moldova și în conlucrare cu ODIMM Ministerul este în proces de elaborare a programului național de finanțare și mentorat pentru start-up-uri/întreprideri sociale, iar pentru dezvoltarea acestuia, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2021, este alocată suma de 1.000 mii lei. Va urma alocarea din bugetul de stat, pentru anii 2022-2023 a câte 5.000 mii lei și pentru anii 2024-2025 a câte 10.000 mii lei, a menționat secretarul general.

Igor FOMIN

Poza: Liudmila Beșleagă

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика