În cadrul cercetării statistice pentru determinarea investițiilor străine directe din anul 2019 au fost colectate și date pentru determinarea investițiilor directe ale rezidenților români realizate în străinătate, arată un studiu publicat miercuri de BNR. Au raportat investiții directe în străinătate atât întreprinderi ISD care au, la rândul lor, investiții directe în străinătate, cât și societăți fără ISD (cu capital autohton) și persoane fizice care au investit în cel puțin 10% din capitalul social al unei societăți nerezidente.

În anul 2019, fluxul net al investițiilor directe în străinătate a înregistrat valoarea de 324 milioane euro, din care aport la capitalurile proprii 110 milioane euro, profit reinvestit 85 de milioane euro și instrumente de natura datoriei 129 milioane euro.

Soldul investițiilor directe în străinătate la 31 decembrie 2019 a înregistrat valoarea de 2 157 milioane euro, detaliat astfel: capitaluri proprii în valoare de 1 623 milioane euro (75,2 la sută din soldul total) și instrumente de natura datoriei în sumă de 534 milioane euro (24,8 la sută din soldul total).

În ceea ce privește țara de destinație a IDS, principala destinație a fost Cipru (484 milioane euro), urmată de Republica Moldova (299 milioane euro), Ungaria (282 milioane euro) și Republica Serbia (114 milioane euro).

hotnews.ro

De la obţinerea independenţei, R. Moldova a acordat un şir de facilităţi fiscale. Acestea sunt, de fapt, nişte cheltuieli fiscale pe care statul le acordă unor oameni, companii sau entităţi economice. Dacă în anul 2011 acestea constituiau jumătate din veniturile bugetului de stat, în prezent ponderea acestora este de 60%. Conform statisticilor fiscale, în anul 2019, contribuabilii au beneficiat de diferite facilităţi fiscale aferente plăţii TVA, în valoare totală de 1,9 miliarde de lei, iar conform deciziilor adoptate de Serviciul Fiscal de Stat (SFS), TVA restituită a constituit suma de 2,9 miliarde de lei, arată un raport al Curţii de Conturi.

Printre campioni la facilităţile fiscale se numără cei din domeniul energiei electrice care importată şi livrează către operatorul reţelei de transport şi de sistem, operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice şi energiei electrice importate de operatorul reţelei de transport şi de sistem, de operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice. Suma facilităţilor fiscale de scutire a TVA-ului este de 1,2 miliarde de lei.

Serviciile livrate de către cooperativele agricole au beneficiat de scutirea TVA în sumă de 462 milioane de lei, serviciile poştale au fost scutite de TVA în sumă de 88,4 milioane de lei, proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpân a fost scutită de 2,2 milioane de lei.

Facilităţi fiscale cât jumătate din bugetul ţării

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, este de părere că: “nu a fost făcut niciun studiu, cu excepţia anului 2016 când Curtea de Conturi a dorit să afle care sunt acele facilităţi fiscale şi cine la primeşte. În prezent sunt peste 105. Ele sunt nişte cheltuieli fiscale pe care statul le oferă anumitor oameni. De exemplu, cei care-şi construiesc casă la ţară achită TVA de 20% prin achiziţia materialelor de construcţie, cei de la oraş care îşi cumpără apartament nu o fac. Nimeni dintre cei care au cumpărat un apartament de 40 mii de euro nu ştiu că statul le-a oferit o facilitate fiscală de 8000 de euro. A doua facilitate – 8% la zahăr. Este acesta un produs de primă necesitate? Din contra, medicii spun că avem o problemă – consumăm de două ori mai mult zahăr faţă de normă. Pentru facilitatea respectivă, statul cheltuie 100-120 mil. de lei anual”.

Potrivit lui Ioniţă, în anul 2011 facilităţile fiscale constituiau aproximativ jumătate din veniturile bugetului de stat, în 2015 – 62% din buget, iar în zece ani în care statul a oferit facilităţi fiscale, pierderile au însumat 145 miliarde de lei.

„Nu cerem anularea facilităţilor fiscale. Cerem ca la votarea bugetului să existe o anexă în care să fie arătată lista. În anul 2019 acestea vor constitui 23 miliarde de lei cu o pondere de 60% din veniturile bugetului de stat. În zece ani, veniturile la Bugetul Public Naţional (BPN) au fost de 275 miliarde de lei, iar cheltuielile – 296 miliarde. Apare o gaură de 21 miliarde de lei care a fost acoperită din granturi, vinderea proprietăţilor de stat, iar facilităţile fiscale au fost de şapte ori mai mari faţă de banii necesari pentru acoperirea deficitului bugetar”, constată Ioniţă.

Potrivit economistului, facilităţile fiscale sunt egale cu suma bugetului asigurărilor sociale. R. Moldova trebuie asumat să vină să voteze bugetul. Când va fi votat bugetul, Ministerul Finanţelor (MF) trebuie să vină să spună că cheltuielile sunt de 75 miliarde de lei, dintre care 50 miliarde sunt la vedere, iar 25 de miliarde de lei nu se ştie cine le primeşte.

Mai puţine venituri la buget de pe urma impozitului pe venit şi a restanţelor

Raportul Curţii de Conturi mai relevă că în anul 2019 încasările din impozitul pe venit au fost mai puţine cu 38,7 milioane de lei. Din suma totală a restanţei la BPN, plăţilor de bază le revine o pondere de 57,5%, iar 42,5% constituie penalităţile şi amenzile aplicate contribuabililor de către SFS. Din restanţa la bugetul de stat (BS), 425,8 mil. lei sau 53% revin plăţilor de bază, iar restul, 376,4 mil. lei sau 47% – penalităţilor şi amenzilor.

Potrivit datelor raportate de SFS, la situaţia de la sfârşitul anului 2019, restanţa contribuabililor la BPN a constituit 1,3 miliarde de lei, din care restanţa la bugetul de stat – 802,2 mil. lei.

Curtea de Conturi spune că Serviciul Fiscal a exclus neîntemeiat din evidenţa fiscală restanţele unor contribuabili în sumă de 8,4 mil. lei, cu toate că aceştia nu le-au achitat şi nici nu au fost scăzute din datorii prin alte metode legale. Pe parcursul auditului, SFS a restabilit în evidenţă şi a raportat suplimentar MF suma respectivă, fiind corectate dările de seamă. Auditul menţionează diminua­rea cu 2,1 mil. lei a sumei raportate privind rezultatele procesului de stimulare fiscală, cauzată de acordarea acestora ulterior termenului-limită prestabilit. Cele menţionate denotă existenţa unor controale interne de prevenire slabe, care nu au depistat în termene oportune erorile cu privire la restanţa contribuabililor. Obligaţiile fiscale care figurau în evidenţa specială au însumat 12,4 miliarde de lei, majorându-se cu 541,0 mil. lei comparativ cu anul 2018.

Lipsa unui cadru metodologic intern aferent procesului de raportare a restanţelor a determinat neincluderea şi neraportarea de către SFS a sumei de 6733,6 mil. lei ca „restanţă”, aceasta fiind atribuită obligaţiilor fiscale din evidenţa specială.

Analiza restanţelor înregistrate la bugetul de stat pe tipuri de venituri denotă că partea preponderentă – 44,7% (358,2 mil. lei), o constituie restanţele fiscale la capitolul TVA, fiind urmate de impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător – 16,6% (133,3 mil. lei), impozitul pe venit la sursa de plată – 4,2% (33,9 mil. lei), impozitul persoanelor fizice spre plată – 4,0% (32,0 mil. lei) şi altele.

Din suma totală de 12,4 miliarde de lei a obligaţiilor fiscale datorate la bugetul de stat înscrise în evidenţa specială, partea preponderentă – 6,7 miliarde de lei sau 56% revine restanţelor contribuabililor aflaţi în procedura de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului.

“Deşi din datele raportate de SFS rezultă că la finele anului 2019 restanţa la bugetul de stat s-a micşorat cu 341,1 mil. lei, comparativ cu situaţia similară din anul anterior, auditul a constatat că această diminuare nu s-a datorat încasării restanţelor, dar stingerii prin scădere a obligaţiei fiscale şi înregistrării acestora în evidenţa specială. Prin contextul lor, obligaţiile fiscale înregistrate în evidenţa specială sunt cu grad redus de recuperare sau nerecuperabile. Analiza datelor atestă că pe parcursul ultimilor ani volumul obligaţiilor fiscale restante înscrise în evidenţa specială înregistrează o creştere continuă, favorizând diminuarea restanţei la obligaţiile din evidenţa de bază a SFS. În această ordine de idei, se menţionează că, dacă în anul 2019 restanţele din evidenţa de bază s-au micşorat cu 341,1 mil. lei, atunci cele înscrise în evidenţa specială s-au majorat cu 541,0 mil. lei sau cu 199,9 mil. lei”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.

Victor Ursu

capital.market.md

Consiliul municipal Chișinău a aprobat, astăzi, în ședință, lista proiectelor investiționale de interes municipal, propuse spre implementare prin parteneriate publice-private (PPP).

Documentul conține 17 inițiative ale APL Chișinău, din domeniile: educație, sănătate, social, sport, cultură etc., pentru a relansa relațiile de cooperare dintre Primăria Chișinău și mediul de afaceri din capitală. Proiectele nominalizate au fost identificate de un grup de lucru format din membri ai executivului și reprezentanți ai fracțiunilor CMC.

Lista de inițiative propuse pentru realizare în baza PPP se referă la:

- amenajarea spațiilor de parcare și construcția de parcări supraetajate/subterane;

- modernizarea rețelei de iluminat public;

- reconstrucția și valorificarea clădirilor istorice, proprietate a municipiului Chișinău;

- identificarea soluțiilor pentru construcția unui nou sediu al Primăriei municipiului Chișinău;

- reamenajarea și construcția trecerilor subterane de pietoni și a mini centrelor comerciale și de prestări servicii (pasajul subteran de la intersecția bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 8/1 cu str. Ismail);

- valorificarea deșeurilor de la poligonul municipal din Țânțăreni;

- amenajarea parcurilor, zonelor de agrement, păduri-parc;

- reconstrucția capitală a telefericului din str. Nicolae H. Costin până la Calea Ieșilor;

- construcția Centrului Agro-Logistic Chișinău;

- valorificarea și modernizarea instituțiilor medicale, educaționale, sociale, sportive și culturale;

- valorificarea bunurilor municipale;

- asigurarea securității cetățenilor și a obiectivelor de importanță prin supravegherea video a orașului Chișinău.

Fiecare proiect urmează a fi implementat în baza studiilor de fezabilitate, ce vor fi realizate prin contribuția partenerilor externi de dezvoltare.

Formularul şi lista obiectivelor propuse agenţilor economici, pentru participarea în carul PPP, sunt publicate pe pagina web oficială a municipalității: www.chisinau.md .

unimedia.info

Zeci de gospodării au fost inundate după ploile torențiale de astăzi, 29 septembrie. Cea mai afectată este zona de sud. În unele localități, nivelul apei a depășit doi metri, ajungând la geamurile locuințelor. Mai multe familii au fost evacuate, transmite IPN.

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a convocat o ședință în legătură cu situația excepțională. Potrivit informațiilor prezentate, s-a ridicat nivelul apei în râul Ialpug, iar mai multe porțiuni de drum și stadionul au fost acoperite de apă. Nu sunt excluse că mai multe animale au pierit înecate. În orașul Comrat, în jur de 35 de case au fost inundate. Din două gospodării au fost evacuați doi copii, precum și o persoană imobilizată. Pe lângă locuințe, au fost inundate sediile mai multor agenți economici, inclusiv care depozitau cereale. Cel puțin cinci persoane au avut nevoie de ajutor medical, printre care și doi copii.

Primarul satului Dezghingea, Vasili Capsamun, a declarat că nivelul apei a ajuns la un metru jumătate, iar în anumite zone a depășit și doi metri. Sunt și drumuri inundate, iar dacă ar mai cădea ploi abundente, există riscul ca digul din localitate să cedeze. Șuvoaiele au pătruns în cel puțin 15 case, iar oamenii au rămas pe drumuri și au nevoie de cazare.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență menționează că pompierii au fost mobilizați pentru pomparea apei din mai multe gospodării din localitățile Tomai, Covurlui, Tochile-Răducani și Cuporani din raionul Leova.În orașul Cimișlia, salvatorii au intervenit pentru pomparea apei din Liceul Teoretic „Ion Creangă”, iar în localitatea Fetița a aceluiași raion, au fost efectuate lucrări de pompare din șapte gospodării particulare.

Potrivit informațiilor operative, precipitațiile puternice au deteriorat două poduri din localitatea Tochile-Răducani, iar mai multe grădini au fost înnămolite în satul Colibabovca, raionul Leova.

În caz de situații de risc, oamenii sunt rugați să apeleze de urgență Serviciul 112.

ipn.md

Red Cherry Ale și Cherry Bock sunt două varietăți de bere experimentală, lansate recent de producătorul Beermaster din Bălți.

Red Cherry Ale este o bere cu adaos de fructe, produsă după modelul ale-urilor belgiene. Au fost utilizate vișine întregi, proaspăt culese în proporție: 200 de grame de vișine la un litru de bere.

Cherry Bock este o bere făcută în stil clasic, prin adaos generos de vișine la fierbere și malț de tip Munchen, Chocolate și Pilsen. Fermentarea cu vișine îi oferă un gust puternic de dulceață și o aromă consistentă, dezvăluind și câteva nuanțe fine de hamei Ahtanum.

Ambele beri sunt experimentale și au fost produse în cantități mici, fiind disponibile la moment, doar în cadrul rețelei BEERMASTER PUB din orașul Bălți. În ceea ce privește amatorii de bere din Chișinău și alte localități, aceștia pot contacta producătorul direct, pentru a afla cum poate fi comandate aceste două varietăți.

madein.md

Ele au mai multe criterii asemănătoare decît de deosebire. Mouse-ul optic a înlocuit pe cel optomecanic cu bila standart. Schimbarea a început în anul 1999 cu eforturile Microsoft. Acele erau mouse-uri optice cu iluminare LED, nu este de mirare, că anume acestea au preluat denumirea de bază.

Mouse-urile laser, care s-au lansat agresiv pe piață la mijlocul anilor 2000 prin eforturile Logitech, nu este rațional să le numim optice. Astfel, dacă cumpărătorul v-a ruga să-i arătați mouse-ul optic, cel mai probabil, vînzătorul va arăta mouse-ul cu iluminare LED. Chiar dacă, ne vom repeta, diferența nu este mare.

Principiul de funcționare, sau Lumină, camera, motor!

Mouse-urile optice și laser deplasează cursorul ecranului datorită faptului că acestea sunt dotate cu un fotodetector. El face sute și chiar mii de cadre în secundă. De fapt, aceasta este o cameră video digitală foarte specializată. De obicei, rezoluția este doar de 15x15 pixeli, foarte rar ajunge la 40x40. Cînd mouse-ul stă pe loc, cadrele se primesc la fel, dar este de ajuns puțin să-l mișcați și pe ecran apar multe imagini deosebite. Se determină ce fragmente ale imaginii anterioare sunt pe imaginea următoare, datorită acesteia cursorul se mișcă în direcția corectă (de obicei).

Interesant: Producătorul de bază a fotodetectorilor a fost și este compania Broadcom ( anterior se numea Avago Technologies, Agilent Technologies). Necătînd la acest fapt, mouse-urile se produc de diverși producători, și calitatea diferă, fotodetectorul este un element foarte complicat - propriu-zis inima, însă sunt și alte organe.

Fotodetectorul fixează cele mai mici modificări a suprafeței pe care se află mouse-ul. Primele versiuni aveau nevoie de covorașe cu o umbrire specială. Dar la sfîrșitul anilor 1990 a fost posibilă înlocuirea acestora cu procesoare mai puternice de prelucrare a imaginii. Drept rezultat, mouse-urile optice cu iluminarea LED au devenit utilizabile. Cu toate acestea, suprafețele transparente și strălucitoare sunt încă în afara posibilităților pentru aceste aparate.

Oare să fie aceasta pentru că textura sticlei și a materialelor similare este uniformă? În acest caz, iluminarea LED se împrăștie deasupra luciului suprafeței, iar fotodetectorul obține o imagine neclară. Însă în cazul iluminării cu laser, permite să pătrundă chiar și în astfel de condiții.

Însă nu există mouse-uri universali. Deci, există jocuri, artă, design, inginerie și chiar mai multe jocuri de birou printre toate tipurile de mouse-uri optice.

Merită să alegeți după o serie de parametri și nu doar după prezența și caracterul iluminării. Următoarea parte a articolului descrie principalii indicatori ai mouse-urilor, dar pînă ce vom analiza încă cîteva caracteristici ale celor cu iluminare LED și laser:

Multe mouse-uri sunt practic dispozitive de iluminare, însă cele de laser funcționează în domeniul infraroșu pe care ochiul nu îl poate percepe. Cu toate acestea, și cele optice cu iluminarea LED pot face asta. Există chiar și acelea care, în loc de culoarea roșie, albastră, verde posedă și alte lumini de fundal.

Esența tehnologiei laser constă în faptul că fotodetectorul primește mult mai multă lumină, deoarece aceasta vine sub forma unui fascicul. LED-urile funcționează într-un mod difuz, ceea ce se compensează de lentile. Acestea se găsesc și la concurenți. În plus, aceeași fotodetectori sunt instalați atât pe dispozitive optice cu LED, cât și pe dispozitive cu laser. Primul mouse laser de pe piață deja era dotat cu cunoscutul senzor ADNS-3060, producând 6.400 de cadre pe secundă.

Puterea laserului, instalat în mouse, nu este deloc mare, aproximativ 700 μW și el cu anii se poate alimenta doar cu o singură baterie. Dar aceasta poate fi luat în considerare, doar în cazul în care dispozitivul este fără cablu.

Mai important decît cifrele

În primul rînd cumpărătorii se interesează cu câte puncte se va deplasa cursorul pe ecran atunci când mutați mouse-ul cu un inch, ceea ce este egal cu 2,54 cm. Aceasta se numește DPI. În cazul în care, rezoluția ecranului este 4K, adică 3840 cu 2160 puncte, iar mouse-ul este setat la 4000 DPI, aceasta are nevoie de aproximativ 2,5 cm pentru ca cursorul să se deplaseze pe întreaga diagonală. Atât mouse-urile optice cu LED, cât și mouse-urile cu laser pot avea un DPIs de aproximativ 20.000, însă cele clasice de birou în diapazonul 800-1200. În același timp, un DPI înalt indică de obicei indirect o dezvoltare mai mare a senzorului. Precum și parametrul similar CPI.

Dacă mouse-ul este utilizat pentru jocuri de mare viteză, este important ca acesta să poată urmări mișcările rapide. Despre acest fapt răspunde parametrul IPS. Deci, dacă este 200, atunci mouse-ul va răspunde la mișcările rapide la o viteză pînă la 200 inci, sau 5,08 m pe secundă. Apropo, acesta este un IPS foarte potrivit pentru un mouse de jocuri. Descrierea mouse-urile de birou de multe ori nici nu indică ce fel de IPS posedă.

Nu mai puțin importantă este și frecvența de sondare, măsurată în Hz, este de asemenea importantă. Cu cât numărul este mai mare, cu atât mouse-ul creează mai multe cadre pe secundă, iar parametrul mouse-ului pentru jocuri depășește adesea 1000 Hz. Clasica de oficiu - doar 125 Hz. Cu cît mai mare este indicatorul, cu atît este mai mică probabilitatea că pe următorul cadru, primit de fotodetectorul mouse-ului, vor absenta elementele primului cadru. Continuitatea panoramei este foarte importantă, altfel sensorul se va comporta în mod arbitrar. De asemenea, dacă frecvența este înaltă, este ridicat răspunsul. La 1000 Hz este doar 1 ms, la 125 Hz este 8 ms. Dar pentru munca de birou la calculator, 8 ms este norma, dar confortul utilizării mouse-ului este important pentru toți utilizatorii. Poate aceasta este baza alegerii.

Autoritățile municipale planifică să schimbe Gara de Nord de pe strada Moșilor din Capitală în afara orașului. Inițiativa a fost discutată de reprezentanții Primăriei cu experții Asociației „Master’s Plan” din Federația Rusă.

Primarul Ion Ceban a anunțat după discuția pe care a avut-o cu experții Asociației „Master’s Plan” din Federația Rusă că municipalitatea intenționează să scoată Autogara de Nord din Capitală și să o transfere la periferia Chișinăului. Această veste se pare că nu prea l-a bucurat pe directorul autogării.

”În ultimii ani, investim foarte foarte mult în dezvoltarea și modernizarea Autogării de Nord. Nu aș vrea să comentez declarațiile domnului Ceban cu privire la această inițiativă. Precizez însă că întreprinderea este privată și, chiar dacă municipalitatea va lua o asemenea decizie de a schimba locul autogării, trebuie și noi să analizăm acest proces din punct de vedere operațional și economic”, a precizat Iurie Moroz, directorul Autogării de Nord.

Reprezentanții Ministerului Economiei susțin că inițiativa este una bună, însă nu se pot pronunța în acest sens pentru că Autogara de Nord nu se subordonează instituției.

”În general, ar fi bine ca autogările să fie amplasate la periferiile orașului, așa cum este autogara de Sud, de exemplu. Totuși, ce ține de amplasarea gărilor ține de planul urbanistic al unui oraș. Trebuie să știți că Autogara de Nord a fost privatizată anul trecut de un agent economic privat și nu se subordonează Ministerului Economiei”, a declarat Iulian Postică, secretar de Stat în domeniul transportului la Ministerul Economei.

În același timp, reprezentanții Inspectoratului Național de Securitate Publică susțin că inspectorii de patrulare mereu se află la datorie în această regiune pentru că este o zonă aglomerată și ambuteiajele sunt la ordinea zilei. Totuși, instituția nu vrea deocamdată să se dea cu părerea despre această inițiativă.

”Proiectul ar urma să fie coordonat și cu Inspectoratului Național de Securitate Publică, deocamdată nu am fost informați, dar probabil urmează. Atunci când vom ști toate detaliile, ne vom pronunța”, a spus Natalia Golovco, ofițerul de presă al INSP.

Deocamdată, însă acest proiect este doar la nivel de inițiativă și totul va fi clar când va fi elaborat un nou plan urbanistic al orașului.


sputnik.md

Un proiect de lege privind plata contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului a galopat prin legislativ pe parcursul sesiunii precedente, fiind adoptat în final şi având drept ţintă starea financiară a agenţilor economici din viticultură şi vinificaţie.

Respectiva intervenţie legislativă decurge direct din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova care, la rândul ei, se sprijină pe Constituţia Republicii Moldova, art. 12 din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, prin care a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pentru perioada 17 martie-15 mai 2020, cu prelungirea acestei perioade şi calificarea ei drept stare de urgenţă în sănătate publică.

Ceea ce s-a constatat ulterior a fost reducerea categorică a vânzărilor şi consumului de vinuri. Chiar începând cu luna februarie a anului curent, agenţii economici din sectorul vitivinicol au înregistrat un declin al vânzărilor, contramandări ale operaţiunilor comerciale atât pe plan intern, cât şi extern, precum şi reduceri ale activităţii şi ale încasărilor. Au urmat, aşa cum era de aşteptat, un şir de demersuri ale reprezentanţilor industriei respective adresate Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Primului-ministru, Ministrului Finanţelor, Ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, prin care au solicitat adoptarea măsurilor de urgenţă în vederea diminuării impactului consecinţelor inevitabile resimţite în industria vitivinicolă, din cauza situaţiei epidemiologice COVID-19.

De altfel, înşişi autorii proiectului de lege şi-au calificat demersul drept răspuns la propunerile înaintate de Asociaţia Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate “Codru”, Asociaţia Producătorilor de Vinuri cu Indicaţie Geografică Protejată “Ştefan-Vodă”, Uniunea Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate “Valul lui Traian”, Asociaţia Producătorilor de Divin şi Brandy din Moldova, Asociaţia Pepinieriştilor Viticoli „VITA” şi Uniunea Micilor Producători de Vinuri din Moldova „Dionysos”.

De remarcat că sectorul vitivinicol este unul dintre pilonii tradiţionali ai economiei naţionale, iar filiera vitivinicolă produce 16 la sută din toată valoarea sectorului agro-industrial (3086 milioane lei), fiind cel mai exportat produs agricol din întregul lanţ valoric al ţării, precum şi sursa de venit pentru 150 mii de moldoveni, dintre care două treimi provin din localităţile rurale.

Drept consecinţă a restricţiilor impuse privind circulaţia persoanelor, a fost afectat direct consumul, dar şi întregul proces logistic, ceea ce a dus la creşterea costurilor, la apariţia disfuncţionalităţilor în relaţiile contractuale, la tergiversarea repatrierii mijloacelor financiare din exporturi şi, evident, la încetinirea activităţii economice.

La momentul intrării proiectului de lege în Parlament, starea de lucruri “la crama” ţării era destul de jalnică. Vânzările locale înregistrau o reducere de 50-80 la sută, iar exportul pentru lunile aprilie-iunie curent era în scădere de până la 50 la sută. În aceste condiţii, întreprinderile informau că nu mai dispun de lichidităţi, iar asta punea în imposibilitate onorarea obligaţiunilor de achitare a impozitelor şi taxelor. Concomitent, la blocajele survenite s-a adăugat seceta, un fenomen care viza direct viitorul afacerilor şi care transforma investiţiile în pierderi greu de recuperat.

Autorii proiectului au propus ca măsură derogatorie de la obligaţiunea prevăzută în lege, trecerea contribuţiilor obligatorii pentru anul 2020 în Fondul Viei şi Vinului ale producătorilor de produse vitivinicole, în contul obligaţiilor de plată în fondul respectiv pentru anul 2021.

O altă modificare a solicitat ca sumele datorate Fondului Viei şi Vinului în anii 2020 sau pentru neachitarea la termen de către producătorii de produse vitivinicole, în anul respectiv, a contribuţiilor obligatorii în fondul nominalizat, să nu fie calculate drept penalitate. Ambele modificări aveau ca şi impact nişte bani rămaşi în portmoneul viticultorilor şi în cel al vinificatorilor, portmoneu din care în mod obişnuit, se dau salarii, se plătesc servicii, se achiziţionează fie echipamente, fie motorină pentru lucrări.

În cadrul aceloraşi intervenţii în legislaţie s-a insistat pe legiferarea unor concluzii care vizau agenţii-rezidenţi ai Zonelor Economice Libere care, în interpretarea veche, erau excepţie de la regula generală privind plăţile în Fondul Viei şi Vinului. Potrivit vechii interpretări a cadrului juridic, agenţii economici – rezidenţi ai Zonelor Economice Libere nu achită contribuţiile în Fond, considerând că achitarea contribuţiilor este contrară prevederilor art. 13 alin. (2), art. 15 alin. (4) din Legea nr. 440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere.

Cea care a aprins lumina asupra acestei zone marcate de neclaritate a fost Curtea Supremă de Justiţie. În octombrie 2014, CSJ a statuat că, potrivit art. 32 din Legea viei şi vinului, contribuţiile achitate în Fondul Viei şi Vinului sunt măsuri de politică economică în scop de susţinere financiară a măsurilor de dezvoltare a sectorului vitivinicol, iar specificul normelor aplicabile formării Fondului Viei şi Vinului în colaborare cu prevederile Codului Fiscal, nu fac parte din sistemul de impunere fiscală şi nu pot fi calificate ca impozite şi taxe ale sistemului fiscal. Concluzia respectivă a fost reactualizată printr-o scrisoare a Ministerului Justiţiei din iunie 2019, din care cităm: “contribuţiile obligatorii la Fondul Viei şi Vinului nu reprezintă plăţi fiscale” şi “în măsura în care cadrul normativ nu conţine reglementări distincte pentru entităţile vitivinicole rezidente în zonele economice libere, se aplică regula generală privind obligativitatea achitării contribuţiilor la Fondul Viei şi Vinului de către toţi producătorii de produse vitivinicole”.

Aşa cum s-a spus la momentul modificării legislaţiei, scopul acestui amendament este asigurarea principiului egalităţii tuturor agenţilor economici, care activează în sectorul vitivinicol, în participarea la formarea Fondului Viei şi Vinului.

Evident, amânarea plăţilor pentru acest an îi va viza şi pe rezidenţii ZEL, însă, odată întorşi la normalitate, Fondul va încasa plăţi suplimentare, ceea ce lărgeşte mult capacităţile de lucru şi pune un distinct semn al egalităţii între toţi cei care parcurg fie în întregime, fie un segment din drumul de la muguri la must.

capital.market.md

Remdesivir, primul medicament autorizat condiționat pentru tratamentul pacienților cu Covid-19 va ajunge în Republica Moldova în această săptămână. Importator este Dita Est Farm, iar preparatul a fost cumpărat din India, de la producătorul licențiat Hetero Healthcare.

Potrivit directorului general al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Eremei Priseajniuc, acest lot de 2.000 de flacoane „vine ca urmare a discuțiilor cu distribuitorii locali și solicitării de a prioritiza importul de produse incluse în protocolul clinic”. Preparatul va trece testele de laborator, ceea ce ar putea dura încă aproximativ două zile, apoi va fi disponibil pe piață.

"Din discuțiile purtate cu reprezentantul companiei distribuitoare, care efectuează importul produsului Remdesevir, DC Covifor, producător Hetero, ce deține licența pentru producere din partea companiei Gilead, medicamentele se planifică a fi aduse în țară vineri".

Prețul de piață al unui flacon va fi sub 100 de dolari, comparativ cu prețul de 390 de dolari stabilit pentru preparatul original, produs de Gilead. Covifor va fi distribuit spitalelor după ce CAPCS va organiza o licitație publică.

sanatateinfo.md