Investiţiile directe în economia naţională au înregistrat, pe parcursul trimestrului II 2020, ieşiri nete de capital în valoare de 19,43 mil. USD, din care investiţiile în capital social au reprezentat intrări nete de 8,99 mil. USD (intrări – 19,18 mil. USD, ieşiri de capital – 10,19 mil. USD). Venitul reinvestit a înregistrat o valoare negativă de 3,33 mil. USD, determinată de pierderile nete înregistrate de alte sectoare – 10,00 mil. USD, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Efectul acestei scăderi a fost parţial compensat de reinvestirile din sectorul bancar care au totalizat 6,67 mil. USD. La alt capital intrările de 23,86 mil. USD înregistrate de alte sectoare reprezintă trageri de împrumuturi de la investitorii străini direcţi în sumă de 17,20 mil. USD şi rambursări în sumă de 6,66 mil. USD ale împrumuturilor acordate anterior de firmele-fiice rezidente investitorilor străini (conform orarului). Ieşirile de alt capital în sumă totală de 48,95 mil. USD au rezultat din: rambursările, conform orarului, de împrumuturi contractate anterior de către agenţii economici rezidenţi de la investitori străini direcţi în sumă de 42,49 mil. USD şi acordarea de împrumuturi investitorilor străini în valoare de 6,46 mil. USD.

Investiţiile de portofoliu, în picaj

Investiţiile de portofoliu au înregistrat, în trimestrul II 2020, ieşiri nete de capital în valoare de 1,05 mil. USD, determinate de majorarea activelor externe ale altor sectoare sub formă de participaţii şi acţiuni cu 1,23 mil. USD, în timp ce activele sectorului bancar au scăzut cu 0,01 mil. USD. Concomitent, s-au majorat şi pasivele externe ale altor sectoare sub formă de participaţii şi acţiuni cu 0,17 mil. USD.

În trimestrul II 2020, la capitolul “alte investiţii” (numerar şi depozite, împrumuturi, credite comerciale şi avansuri, alte active şi pasive) s-au înregistrat intrări nete în valoare de 316,62 mil. USD. Această evoluţie a fost determinată de majorarea netă a pasivelor cu 340,25 mil. USD (acumularea brută de noi pasive a fost evaluată la 440,00 mil. USD, iar stingerea brută a pasivelor – la 99,75 mil. USD). Concomitent, activele financia­re externe au crescut cu 23,63 mil. USD în valoare netă (achiziţia brută de noi active financiare externe a constituit 111,97 mil. USD, iar diminuarea brută a activelor achiziţionate anterior – 88,34 mil. USD).

Creşterea netă a activelor financiare la articolul alte investiţii, înregistrată pe parcursul trimestrului II 2020, a reflectat, în principal, majorarea activelor sub formă de numerar şi depozite în sumă netă de 19,46 mil. USD (activele băncilor licenţiate au crescut cu 101,66 mil. USD, iar cele ale societăţilor nefinanciare, gospodăriilor populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ au scăzut cu 82,20 mil. USD). De asemenea, la sporirea activelor au contribuit creditele comercia­le şi avansurile acordate de rezidenţi nerezidenţilor în sumă netă de 7,53 mil. USD.

Majorarea netă a pasivelor financiare la articolul “alte investiţii” a fost determinată de creşterea netă a angajamentelor sub formă de împrumuturi cu 327,91 mil. USD, credite comercia­le şi avansuri primite de rezidenţi de la parteneri comerciali nerezidenţi cu 9,08 mil. USD, numerar şi depozite cu 4,26 mil. USD. Pasivele sub formă de alte angajamente au scăzut cu 1,00 mil. USD.

Împrumuturile în cadrul altor investiţii au înregistrat intrări nete de capital în valoare de 331,27 mil. USD (activele s-au diminuat în bază netă cu 3,36 mil. USD, iar pasivele au crescut cu 327,91 mil. USD). Pe parcursul trimestrului II 2020, au fost valorificate împrumuturi din exterior în sumă totală de 426,66 mil. USD, dintre care pe termen lung – 421,11 mil. USD. Rambursările totale au constituit 98,75 mil. USD, dintre care ale împrumuturilor pe termen lung – 96,22 mil. USD.

Activele financiare externe ale rezidenţilor sub formă de investiţii directe au înregistrat o creştere netă de 3,67 mil. USD, determinată de participaţiile rezidenţilor în capitalul întreprinderilor de peste hotare, care au crescut cu 3,59 mil. USD, precum şi de majorarea cu 0,28 mil. USD a datoriilor filialelor din străinătate faţă de investitorii direcţi din Republica Moldova. Totodată, investitorii străini direcţi au rambursat 0,20 mil. USD din datoriile lor faţă de filialele din Republica Moldova.

Pasivele sub formă de investiţii directe au înregistrat o diminuare netă de 22,89 mil. USD, ce a rezultat preponderent din rambursările nete ale datoriilor (sub formă de împrumuturi, credite comerciale şi alte datorii) întreprinderilor-fiice rezidente faţă de investitorii lor direcţi de peste hotare în sumă de 28,55 mil. USD, precum şi din pierderile nete de 3,33 mil. USD suportate de întreprinderile rezidente cu capital străin direct pe parcursul trimestrului. Concomitent, au fost înregistrate intrări de capital sub formă de participaţii şi acţiuni în valoare netă de 8,99 mil. USD.

Ieşirile de capital au depăşit intrările

Stocul activelor sub formă de investiţii directe a însumat 342,38 mil. USD, în creştere cu 3,0 la sută comparativ cu 31.12.2019. Activele sub formă de investiţii de portofoliu şi derivate financiare au înregistrat un stoc de 16,44 mil. USD (+8,2 la sută). Activele sub formă de alte investiţii s-au majorat pe parcursul primei jumătăţi a anului 2020 cu 5,1 la sută, constituind 1 978,35 mil. USD. Componenta de bază a acestora – stocul activelor sub formă de numerar şi depozite – a constituit 1 214,37 mil. USD, majorându-se cu 10,6 la sută pe parcursul semestrului I 2020, ca rezultat al majorării stocului activelor sub formă de numerar şi depozite ale băncilor licenţiate cu 141,14 mil. USD şi al micşorării mijloacelor financiare ce aparţin altor sectoare cu 24,73 mil. USD.

Situaţia dificilă, dar şi incertitudinea de pe plan extern a făcut ca o parte din investitori să-şi scoată capitalul din R. Moldova. Astfel, este pentru prima dată după criza din 2009 când ieşirile de capital au depăşit intrările. Datele Băncii Naţionale a Moldovei relevă că în trimestrul doi al anului curent, ieşirile de capital au însumat 62,94. mil. USD comparativ cu 40 mil. USD – intrările de capital.

Totodată, investiţiile directe peste hotare ale rezidenţilor R. Moldova au înregistrat, în trimestrul II 2020, ieşiri nete de capital în valoare de 3,61 mil. USD, compuse din participaţii la capitalul social al întreprinderilor afiliate din străinătate.

Economiştii sunt de părere că investiţiile în R. Moldova sunt afectate de situaţia politică, corupţia şi birocraţia, insuficienţa resurselor umane calificate, infrastructura pieţei slab dezvoltată. Pentru dezvoltarea climatului investiţional în ţară, este necesară perfecţionarea managementului administrării organelor centrale şi locale pentru a ajuta investitorii, inclusiv cei străini, la fiecare etapă a procesului investiţional în economia naţională.

Sectoarele prioritare ale economiei pentru atragerea capitalului sunt: prestarea serviciilor antreprenorilor, elaborarea produselor de tehnologii informaţionale, dezvoltarea industriei electronice, dezvoltarea industriei uşoare, producerea pieselor pentru serviciile auto, sectorul agroindustrial, turismul, logistica transportului, dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

Soluţionarea eficientă a acestor probleme va permite asigurarea realizării scopurilor strategice ale dezvoltării economiei naţionale.

Victor Ursu

capital.market.md

Serviciul Fiscal de Stat a pus ochii pe moldovenii care fac pariuri pe site-uri din străinătate și nu plătesc impozite din câștigurile obținute. Informația a fost confirmată de către reprezentanții unor servicii de plăți online din Republica Moldova, care au solicitat anonimatul. Potrivit lor, fiscul le cere informații despre transferurile făcute spre site-urile de pariuri sportive de peste hotare și sumele primite de către utilizatori de la case de pariuri. Ulterior, jucătorii care obțin profit primesc scrisori cu somația să plătească impozite din sumele câștigate.

Potrivit datelor sistemelor de plăți online, în țara noastră sunt activi, în diferite perioade, între 60 de mii și 200 de mii de jucători care fac pariuri pe evenimente sportive. Rulajul mizelor este de până la 2 miliarde de lei pe an.

Solicitați de Ziarul NAȚIONAL, reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat au precizat că periodic se efectuează controale fiscale la agenții economici rezidenți, care intermediază desfășurarea jocurilor de noroc și pariuri sportive, în vederea identificării persoanelor fizice care obțin venituri de la câștigurile din jocurile de noroc și a pariurilor de peste hotare.

Deși Fiscul nu a precizat ce sume au fost încasate deja la buget din această activitate, inspectorii fiscali spun că față de persoanele fizice identificate sunt aplicate măsuri de conformare voluntară. Adică jucătorilor le sunt expediate scrisori, în care sunt informați despre câștigurile obținute, prevederile legislației în vigoare, precum și necesitatea declarării venitului obținut.

Aparte, acești jucători sunt informați că, dacă nu vor plăti impozitele calculate, SFS își rezervă dreptul de aplicare a măsurilor de conformatre forțată, inclusiv prin aplicarea amenzilor și acționarea în judecată.

Impozitul este de 12% din diferența pozitivă dintre suma mizei făcute și a câștigului obținut. De exemplu, dacă în jucător face un pariu de 10 mii de lei și obține în urma prognozei corecte 12 mii de lei, suma impozitului va fi dedusă din câștigul de 2 mii de lei, minus 240 de lei, câștigul neimpozabil, iar jucătorul primește suma netă de 11548 de lei.

În Republica Moldova există un singur site autorizat de pariuri sportive – 7777.md, unde impozitul se reține automat, când câștigul se transferă în contul jucătorului. Potrivit legislației din țara noastră, site-urile de pariuri sportive de peste hotare își desfășoară ilegal activitatea în Republica Moldova, iar conform practicii internaționale, accesul la ele trebuie să fie blocat.

La sfârșitul anului trecut, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a inițiat un proces penal pe faptul încasării de către serviciile de plată online a banilor de la persoane fizice pentru site-uri neatorizate de pariuri sportive, dar nu este clar la ce etapă se află investigația.

ziarulnational.md

20 de stații de alimentare pentru automobilele electrice au fost instalate pe teritoriul Republicii Moldova cu contribuția Agenției pentru Eficiență Energetică (AEE), în baza acordului de finanțare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Potrivit unui comunicat al AEE, suma finanțării este de 2.000.000 lei și a contribuit la implementarea proiectului ,,Orașe verzi durabile pentru Moldova - Catalizând investițiile în orașe verzi durabile in Republica Moldova folosind o abordare holistică de planificare urbană integrată".

„Au fost deja instalate stații de încărcare de tip AC și urmează a fi instalate stații de încărcare de tip DC. Pentru stațiile de tip DC ce urmează a fi instalate, vor fi identificate locațiile cele mai convenabile atât pentru posesorii de automobile cât si pentru infrastructura de transport”, precizează reprezentanții AEE.

Stațiile de alimentare de tip AC au fost deja amplasate în Chișinău, precum și în alte localități:

Mihail Sadoveanu 1A, Chisinau;
Calea Iesilor 83, Chisinau;
Mihai Viteazul 18/1, Chisinau;
Hincesti 146/3, Chisinau;
Vieru 61, Chisinau;
Grenoble 134/3, Chisinau;
Sculeni;
Leuseni;
Nimoreni
Orhei;
Singerei;
Corlateni;
Edinet;
Briceni;
Cimislia;
Stefan Voda;
Leova;
Cahul;
Taraclia;
Ceadir-Lunga.

Conform datelor oficiale, în Republica Moldova sunt în jur de 1500 de automobile electrice, iar numărul acestora este în continuă creștere.

radiochisinau.md

Pandemia a închis ușile Grădinii Zoologice din capitală pentru vizitatori pe parcursul întregii primăveri. Tot din cauza pandemiei, în țară nu au ajuns, din Kamchatka, mai mulți pui de urși, care erau așteptați. Însă, odată cu redeschiderea Grădinii Zoologice, la 1 iunie, numărul vizitatorilor a crescut.

Contactat de IPN, directorul adjunct al Grădinii Zoologice, Sergiu Pânzaru, a spus că, din martie, deși Grădina a fost pentru vizitatori, muncitorii practic nu au avut zile libere. În această perioadă, pe lângă îngrijirea zilnică a animalelor, au fost amenajate noi încăperi, voliere, foișoare și cascade. A fost extins spațiul Curții Țărănești cu animale domestice.

Odată cu redeschiderea Zoo, numărul de vizitatori a crescut, mai ales în week-end. Sâmbătă și duminică la Grădina Zoologică vin peste o mie de vizitatori, iar pentru a evita aglomerațiile, este deschisă și a doua casă de bilete.

Sergiu Pânzaru explică creșterea numărului de vizitatori prin faptul că oamenii au obosit să stea în case în contextul restricțiilor impuse. Mai mult, au fost sistate alte activități. Potrivit lui, această majorare a numărului de vizitatori permite recuperare cheltuielilor suportate în primăvară, când Grădina Zoologică a fost închisă.

Luni Zoo nu lucrează, este zi sanitară, în care se fac lucrări de amenajare.

Sergiu Pânzaru a mai spus că vizitatorii se pot bucura de animalele de la Zoo, inclusiv puii de lup polar, puiul de zebră, puiul de lamă. Grădina Zoologică planifică, de asemenea, o nouă achiziție, însă detalii deocamdată nu pot fi oferite.

Grădina Zoologică este deschisă de marți până duminică, de la 08.00 până la 20.00. Costul biletelor a rămas neschimbat: 30 de lei pentru adulți; 5 lei pentru elevi, studenți și pensionari, iar pentru copiii de până la 7 ani intrarea este gratuită.

ipn.md

Republica Moldova şi România vor semna Acordul cu privire la echivalarea actelor de studii, potrivit unei declaraţii a ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Igor Şarov, transmite MOLDPRES.

Într-o emisiune televizată de aseară, ministrul de resort a precizat că MECC a pregătit documentul, acesta urmând a fi expediat pentru avizare la Bucureşti.

„Sper ca într-o scurtă perioadă să treacă prin procedurile de avizare şi să fie benefic pentru cetăţenii Republicii Moldova şi cetăţenii români. Celor care au avut până acum diplome de 10 sau de 11 clase şi nu aveau diploma de bacalaureat, le era recunoscută diploma în România numai dacă aveau şi o diplomă de studii superioare. Acum, în baza semnării acestui act, celor care au diplomă de 10 şi de 11 clase le va fi recunoscut actul de studii”, a spus Igor Şarov.

Oficialul s-a referit şi la recunoaşterea diplomelor de până la Procesul de la Bologna şi după, în cazul în care instituţia este acreditată, de asemenea, va fi recunoscută şi în România. „Alt exemplu: titlurile de doctor în ştiinţe, în cazul în care în R. Moldova este confirmat de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, după toate procedurile din România, diplomele se echivalează”, a relevat şeful MECC.

Procesul Bologna este numit după Declarația de la Bologna, care a fost semnată în orașul italian Bologna, la 19 iunie 1999, de către miniștrii responsabili de învățământul superior din 29 de țări europene. Prin semnarea acestui document, a fost inițiat procesul de creare a Spațiului European al Învățămîntului Superior care ar facilita convergența diverselor sisteme de învăţămînt superior spre sisteme mai transparente, comparabile și compatibile bazate pe trei cicluri: licenţă, masterat, doctorat.

Scopul major al Procesului Bologna este crearea unui Spaţiu European al Învăţământului Superior (European Higher Education Area) bazat pe cooperare internațională şi schimb academic pentru facilitarea mobilităţii studenților, profesorilor și cercetătorilor și pregătirea tinerilor pentru carierele viitoare şi pentru calitatea de cetăţeni activi în societăţile democratice europene. În prezent, 48 de state sunt membre ale Procesului Bologna. Republica Moldova a aderat la Procesul Bologna în mai 2005.

moldpres.md

Pectina este o fibră solubilă, care se găsește în majoritatea fructelor și legumelor, în special în coaja lor. Ea are proprietatea de a funcționa asemeni unui „lipici”, în sensul că joaca un rol esențial în legarea celulelor plantelor. Este deseori utilizată la prepararea gemurilor, a jeleurilor și la conservarea fructelor. Este important să cunoaștem că pectina industrială sau sintetică (E440 i şi E440 ii) nu este tocmai bună pentru sănătatea noastră, în timp ce pectina naturală oferă organismului numeroase beneficii.

Beneficiile pectinei naturale

Pectina din fructe și legume, în special din mere, ajută la reglarea nivelului de colesterol și a zahărului din sânge. Fructele bogate în pectină menţin nivelurile de glicemie şi insulină la o cotă normală, iar în cazul meselor bogate în grăsimi şi dulciuri, pectina scade absorbţia zahărului prin intestine. Ea este benefică și în tratarea problemelor digestive, combate constipaţia şi previne diareea. Unele studii arată că ea încetinește dezvoltarea celulelor canceroase, iar în curele de slăbire, este utilizată deoarece favorizează arderea grăsimilor, oferind senzația de sațietate. Pectina are efect prebiotic, ceea ce înseamnă că extinde viața bacteriilor bune și le menține sănătoase. Ea detoxifică organismul, eliminând din el metale precum cuprul sau plumbul, întărind sistemul imunitar. Alături de alte substanţe benefice prezente în fructe, pectina previne problemele cardiovasculare.

Ce fructe și legume sunt bogate în pectină

Merele ocupă prima poziție, motiv pentru care pectina din măr este cea mai utilizată în producerea de suplimente și medicamente. Este important însă să cunoaștem, că ea se găsește anume în coaja merelor. Alte produse bogate în pectină:
Fructe: pere, piersici, caise, cireșe, gutui, portocale, grapefruit.
Legume: morcovi, roșii, cartofi, mazăre, fasole.

Deserturi produse în Moldova pe bază de pectină naturală

Recent pe piața locală a apărut brandul TreiS, care produce deserturi din fructe pe bază de pectină naturală de măr. Pentru prepararea acestor deserturi, a fost elaborată independent o rețetă unică și s-au obținut acreditările și autorizațiile necesare. Desertul este făcut exclusiv din fructe și nuci cultivate în Moldova. În timpul procesului de fabricație nu sunt adăugați antioxidanți, conservanți, coloranți, emulgatori, amelioratori de aromă, stabilizatori și agenți de aromatizare. Două mărci comerciale TreiS și ТриС au fost înregistrate în 2018, iar deserturile au fost introduse pe piață în 2020.

Un alt podus, cu un conținut bogat de pectină naturală este pelteaua (pistilul) pe care o putem găsi la producătorul MoBerry (peltea din fructe și pomușoare: zmeură, aronie, mure) sau la câteva branduri mici locale cum ar fi Fruit Yummi, Tanny's Sweets sau brandul Фрея din regiunea transnistreană. Partea elastică a acestui desert se obține din fructele bogate în pectină, cum ar fi merele, prunele, perele, piersicile și gutuile.

madein.md

Mai mulți agenți economici care oferă servicii de autoservice s-au ales cu amenzi, în urma controalelor inopinate, desfășurate de reprezentanții Inspectoratului Național de Investigații în comun cu cei ai Autorității Administrative „Agenția Națională Transport Auto” și ai Serviciului Fiscal de Stat, în perioada 8-30 septembrie.

În urma verificărilor inițiate în atelierele de autoservice, în privința a 15 agenți economici au fost întocmite procese-verbale conform art. 197 alin. 28 Cod Contravențional, cu aplicarea amenzilor în sumă totală de 240 mii lei.

Conform prevederilor art. 94, alin. 2 al Codului Transporturilor Rutiere, întreprinderile pot desfășura activități de autoservice doar în baza înregistrării prealabile în Registru, prin notificare, în modul stabilit, la ghișeul unic al Agenției.

Acțiunile de control în vederea verificării agenților economici ce prestează servicii de autoservice vor continua, atenționează oamenii legii.

unimedia.info

Grupul Best Western International, una dintre cele mai mari rețele hoteliere din lume, nu mai este prezentă pe piața Republicii Moldova. Aceasta după ce începând cu 1 octombrie, hotelul Best Western Plus Flowers din Chișinău a renunțat la franciza grupului internațional și a revenit la vechea denumire – Hotel Flowers, potrivit Mold-street.com.

Motivul pentru o astfel de decizie radicală este criza provocată de pandemie Covid-19, care a lovit dur în industria hotelieră din întreaga lume și din cea din Republica Moldova.

Astfel proprietarii Hotel Flowers, au renunțat să mai achite grupului Best Western taxa pentru franciză, care potrivit Logos.press.md se ridica la circa 40.000 de euro anual.

Menționăm că Best Western este prima reţea hotelieră de importanţă internaţională ce a intrat pe piaţa ţării noastre. S-a întâmplat încă în anul 2011, prin aderarea hotelului Flowers din Chişinău la Best Western, la categoria Plus, ceea ce este în concordanţă cu clasificarea noastră de 4*.

Procesul de integrare în rețeaua Best Western a durat aproape doi ani şi a fost nevoie şi de o investiţie de circa două milioane de euro.

Mult mai târziu au intrat pe piața Moldovei rețelele Radisson și Marriott.

Cu sediul în Phoenix, Arizona, în Statele Unite, Best Western deține în prezent o rețea de peste 4.200 de hoteluri din peste 100 de țări din întreaga lume.

cotidianul.md

Primul camion cu prune moldovenești, din recolta acestui an, a ajuns în Italia. Agarista Agricola SRL este întreprinderea care a avut curaj să-și încerce forțele pe această piață.

Compania a trimis pentru început un lot de probă, care a fost apreciat de cumpărătorii din Italia și au solicitat cantități mai mari.

„Din start am fost întrebați dacă deținem certificat Global G.A.P. și produs calitativ, cu fermitatea necesară și dacă se încadrează în normele maximale de reziduuri. Noi am prezentat rezultatele de laborator și am demonstrat că putem furniza prune de calitate. Am reușit să livrăm primul camion de prune și am avut solicitare de a mai livra alte 20 de tone, care la sfârșitul săptămânii vor ajunge în Italia”, ne-a relatat Diana Vlasiuc, manager dezvoltare în cadrul Agarista Agricola SRL.

Managerul spune că nu au avut cerințe specifice față de ambalaj, au fost acceptate prunele în lădițe de 10 kilograme, iar prețul de comercializare este unul bun.

agrobiznes.md

Republica Moldova a semnat cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) Acordul de Împrumut privind al doilea Proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, în valoare de 92 de milioane de euro, comunică mybusiness.md.

Proiectul prevede optimizarea procesului de generare a energiei termice și electrice, contribuind astfel, la îmbunătățirea productivității și securității aprovizionării cu energie electrică și termică a consumatorilor din municipiul Chișinău. De asemenea, Proiectul urmărește majorarea eficienței procesului de cogenerare, prin instalarea echipamentelor noi de producere a energiei, dezvoltarea durabilă a întreprinderii Termoelectrica, precum și efectuarea unor investiții pilot de eficiență energetică în clădiri publice și rezidențiale.

Proiectul urmează a fi finalizat la 31 decembrie 2025, iar realizarea acestuia răspunde obiectivelor Strategiei Energetice a Republicii Moldova până în anul 2030.

Unitatea de implementare a Proiectului este Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii (UCIPE).