CE 1160x100 4 2

Joi, 15 Octombrie 2020 08:33

Moldova: o vârstă dincolo de care viaţa e un pic diferită

pensionery

Cu sau fără vrerea cuiva, trebuie să constatăm de la an la an că populaţia suportă un proces continuu de îmbătrânire, iar această realitate este una caracteristică nu doar R. Moldova, nu doar unor ţări luate separat, ci şi în plan global.

Acum un an, puţin peste 700 milioane de persoane de pe globul pământesc aveau vârsta de 65 ani şi mai mult. Ponderea acestor persoane, în total populaţie, s-a majorat de la 6 la sută în anul 1990 până la 9 la sută în anul 2019. Aşa cum tendinţele vizează o perioadă de timp mai îndelungată, se poate spune că până în anul 2050 se estimează că aceasta va creşte până la 16 procente. Şi pentru că, aşa cum spuneam, R. Moldova nu are cum să facă excepţie, statisticile arătau la începutul anului curent că în ţara noastră locuiau 574,9 mii persoane cu vârsta de 60 ani şi mai mult, ceea ce constituie 21,8 la sută din totalul populaţiei.

Biroul Naţional de Statistică constata la începutul anului 2020 un coeficient de îmbătrânire a populaţiei de 21,8 la sută, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2016, acesta a înregistrat o majorare cu 3,3 puncte procentuale.

Are şi îmbătrânirea o distinctă repartizare pe sexe, iar diferenţele nu se explică prin comportamente preferenţiale, ci mai degrabă prin expunerea la anumite riscuri şi prin adoptarea unui mod de viaţă anume. Din respectivele considerente, coeficientul îmbătrânirii populaţiei feminine la începutul anului 2020 a fost cu 7,0 puncte procentuale mai înalt faţă de cel al bărbaţilor şi a constituit 25,1 la sută, comparativ cu 18,1 la sută în cazul bărbaţilor.

La 1 ianuarie 2020, raportul dintre bărbaţi şi femei în vârstă de 60 ani şi peste a fost de 66,7 bărbaţi la 100 femei (faţă de 66,4 bărbaţi la 100 femei la 1 ianuarie 2016).

Durata medie de viaţă a populaţiei în vârstă de 60 ani, în perioada 2015-2019, a crescut cu 0,7 ani în cazul bărbaţilor şi cu 1,0 ani – în cel al femeilor. În rezultat, s-a înregistrat creşterea decalajului dintre durata medie de viaţă la vârsta de 60 ani a bărbaţilor şi a femeilor, de la 4,0 ani (2015) la 4,3 ani (2019) în favoarea femeilor. O femeie la 60 ani mai are de trăit, în medie, 19,5 ani, în timp ce durata medie a vieţii unui bărbat la 60 ani este de 15,2 ani, potrivit datelor aferente anului 2019.

Aproape fără nicio excepţie, a fi în vârstă înseamnă a fi pensionar, iar, conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2020, numărul pensionarilor constituia 696,0 mii persoane. Circa 75 la sută din totalul pensionarilor erau pensio­nari pentru limită de vârstă (524,5 mii). Datorită ponderii mai mari în numărul populaţiei vârstnice şi diferenţei de longevitate dintre femei şi bărbaţi, femeile au constituit 70,5 la sută din numărul total de pensionari pentru limită de vârstă. Persoanele în vârstă de 60 ani şi peste deţineau o pondere de 93,4 la sută în totalul pensionarilor pentru limită de vârstă, dintre aceştia 68,5 la sută fiind femei.

Din ce trăiesc bătrânii în R. Moldova? Este de ordinul evidenţei că, aşa cum sunt aşezate lucrurile, principala sursă de existenţă dincolo de vârsta omului activ, este pensia, iar mărimea acesteia determină în ce măsură aceşti bani intraţi lunar în buzunarul lor sunt suficienţi pentru a merge mai rar sau mai des la alimentară.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la începutul anului curent a constituit 1843,0 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 12,1 la sută, iar, comparativ cu ultimii cinci ani, aceasta s-a majorat cu 54,6 la sută, ceea ce înseamnă că la o mie de lei s-au mai adăugat alte cinci sute de lei. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în cazul bărbaţilor a constituit 2157,8 lei, comparativ cu 1711,6 lei în cazul femeilor. Astfel, disparitatea de gen în cazul pensiilor pentru limită de vârstă a constituit 20,7 la sută. Bătrânii R. Moldova trăiesc diferit, iar diferenţele sunt determinate până la urmă de diferenţele care au existat pe perioada activă a vieţii lor. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în sectorul agricol a acoperit valoarea minimului de existenţă în proporţie de doar 84,8 la sută, comparativ cu sectorul non-agricol – 119,6 la sută.

Nu se insistă deloc ca termenul bătrân să fie sinonim cu “peste şaizeci de ani”, inclusiv din considerentul că acest raport nu pare să fie nici pe departe corect. Doar că statisticile operează totuşi cu asemenea termeni de referinţă, iar conform acestora, numărul persoanelor vârstnice (de 60 ani şi peste) active din punct de vedere economic, în anul 2019 a fost de 82,3 mii, ceea ce constituie 9,0 la sută din totalul persoanelor active şi 14,7 la sută din populaţia totală din acelaşi grup de vârstă.

Fiecare a treia persoană vârstnică ocupată a lucrat în activităţi agricole, declarând gospodăria ţărănească sau terenul agricol ca locul principal de muncă. Fiecare a patra persoană a lucrat în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 35,1 la sută dintre bărbaţi au lucrat în sectorul agricol, 16,5 la sută – în industrie, 9,3 la sută – în comerţ, 9,1 la sută – în învăţământ. În rândul femeilor distribuţia se prezintă astfel: 32,0 la sută de femei vârstnice erau ocupate în agricultură, 19,7 la sută – în învăţământ, 11,8 la sută – în sănătate şi asistenţă socială, 11,0 la sută – în comerţ.

Datele statistice mai arată că în anul trecut, din total gospodării, 38,8 la sută aveau în componenţă cel puţin o persoană în vârstă de 60 ani şi peste, dintre care 71,0 au constituit gospodăriile formate doar din vârstnici, iar restul erau gospodării în componenţa cărora erau şi alte persoane.

Veniturile gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mai mulţi factori. În medie, o gospodărie în componenţa căreia era cel puţin o persoană în vârstă de 60 de ani şi peste, dispunea de 2692,0 lei lunar/persoană. Gospodăriile din mediul urban se aflau într-o situaţie mai bună, cu un venit mediu lunar de 3212,5 lei/persoană, faţă de 2423,4 lei/persoană în mediul rural.

Cifrele pe care le-am alăturat până în acest moment au anticipat o întrebare de importanţă fundamentală pentru ţară – din ce trăiesc bătrânii?

Studiile arată că principala sursă de venit a gospodăriilor constituită din vârstnici au fost prestaţiile sociale, acestea conturând aproape jumătate din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plăţile salariale în medie au constituit 27,3 la sută din veniturile acestei categorii, ceea ce demonstrează că persoanele respective continuă să fie angajate, deci sunt cât de cât active. Şi activitatea agricolă are partea ei de contribuţie la întreţinerea bătrânilor, aceasta rezervându-şi 10 la sută din totalul veniturilor.

Marele paradox e că gospodăriile formate doar din vârstnici o duc mai bine decât cele care mai au pe cineva cu ei. Printre explicaţii se insistă pe faptul că aceste gospodării, mai numeroase fiind, se află în situaţia în care veniturile vârstnicilor devin sursă de venit pentru toată gospodăria. Adică, tinerii trăiesc din pensia bătrânilor. Dar această situaţie nu este caracteristică pentru toate familiile de acest gen. De multe ori, în cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora erau şi alte persoane, principala sursă de venit a fost activitatea salarială – 43,5 la sută, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 28,3 la sută. Totodată, gospodăriile mixte au fost dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vârstnici, ceea ce ar însemna că unul dintre cei tineri este plecat la muncă peste hotare (10,3% faţă de 5,4%).

În anul 2019, în medie, o gospodărie cu vârstnici a cheltuit lunar 2530,2 lei/persoană. Cu un nivel mai mare al cheltuielilor de consum s-a evidenţiat mediul urban, unde acestea au înregistrat lunar, în medie, 3069,5 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au însumat 2251,8 lei/persoană.

Pe ce se dă banul? Evident, înainte de toate pentru consumul alimentar, după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Îngrijirea medicală şi sănătatea le cere cam 7 la sută din bani, chiar dacă vorbim despre o vârs­tă care se confruntă destul de frecvent cu probleme de sănătate.

Aşa cum se vede bine, parcurgem încă timpuri în care se impune o atenţie constantă acestui segment de populaţie, un efort prin care veniturile ar creşte pentru a aduce atât bunăstare, cât şi linişte pe piscul unor ani mult diferiţi de cei în care predomină zbuciumul şi dorinţele.

Constantin Olteanu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика