CE 1160x100 4 2

Vineri, 11 Septembrie 2020 09:13

Industriaşii, hotelierii şi transportatorii, sufocaţi de controale

nalogiO economie dezvoltată înseamnă întreprinderi sănătoase, business orientat spre o dezvoltare continuă, implementarea de noi tehnologii, şi cel mai important – un consumator cu putere mare de cumpărare. Or, în Republica Moldova nici unul din aceste elemente nu este prezent, ceea ce şi face ca să rămânem într-o economie deficitară. Potrivit informaţiilor Biroului Naţional de Statistică, 20% din antreprenori, în special cei din ramura serviciilor hoteliere şi alimentaţiei publice (32%), transporturilor şi depozitării (25%), industriei (24%), comerţului cu amănuntul (24%), se plâng pe controalele excesive din partea statului.

Activitatea antreprenorială este influenţată de factorii de ordin instituţional şi legislativ. Situaţia politico-economică instabilă i-a afectat pe circa 27,3% din antreprenori. Din această cau­ză, cel mai profund sunt afectaţi antreprenorii din sectorul agriculturii, serviciilor de transport şi depozitare, industrie şi comerţ (circa 30% din antreprenorii acestor ramuri).

Cadrul legal nefuncţional reprezintă o limitare pentru circa 10,3%, această problemă fiind sesizată de mulţi antreprenori din sectorul agricol şi al serviciilor (circa 15%). Îmbunătăţirea climatului de afaceri, diminuarea presiunii asupra mediului de afaceri din partea organelor de control, îmbunătăţirea cadrului regulatoriu constituie priorităţi naţionale setate în Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” şi Strategia privind cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător. Politicile respective trebuie continuate şi eficientizate, necesitatea acestora rămânând valabilă şi pentru perioada următoare.

Corupţia şi mita frânează businessul

“Corupţia şi mita a fost invocată drept cauză ce stopează activitatea întreprinderilor de circa 9,4% din antreprenori. Acest fenomen este cel mai răspândit în sectorul construcţiilor (19%), serviciilor hoteliere şi restaurantelor (16%), altor servicii (13%), transporturilor şi depozitării (12%). Deosebit de afectate de corupţie sunt întreprinderile deţinute de femei ce activează în sectorul construcţiilor (circa 32%) şi agricol (21%)”, se mai arată în sondajul BNS.

Situaţia nefavorabilă din sistemul justiţiei reprezintă o constrângere serioasă în calea activităţii de antreprenoriat. Este necesară o analiză mai detaliată a situaţiei din sectoarele identificate şi implementarea unor măsuri concrete pentru înlăturarea cazurilor de corupţie, întru crearea condiţiilor echitabile de activitate pentru toţi antreprenorii.

Totodată, unii antreprenori au menţionat drept cauze de închidere a afacerii lipsa de timp (4,7%), existenţa economiei informale (2,6%) şi cunoştinţele insuficiente pentru continuarea afacerii (2%). Lipsa timpului este o problemă specifică mai mult femeilor antreprenoare. Timpul acestora este limitat de responsabilităţile şi obligaţiunile exercitate de femei în familie, fapt ce se finalizează, deseori, cu renunţarea la afaceri.

Independenţa financiară reprezintă principalul factor ce îi determină pe majoritatea antreprenorilor (65%) să-şi îmbunătăţească activitatea de antreprenoriat. Printre alte motive ce stimulează antreprenorii se numără: satisfacţia clienţilor (36%), relaţiile cu furnizorii (13%), spiritul concurenţial (11%), istoriile de succes (7%), dar şi programele de suport (2%) şi asociaţiile de afaceri (2%). Aceşti factori sunt valabili atât pentru bărbaţii antreprenori, cât şi pentru femeile antreprenoare, aproape în egală măsură.

Se constată o pondere modestă de antreprenori ce au indicat programele de suport antreprenorial ca motiv de încurajare a activităţii, situaţie datorată, cel mai probabil, faptului că aceste programe nu sunt pe larg cunoscute în rândul antreprenorilor, iar ponderea celor care au beneficiat de acestea nu este foarte însemnată la nivel naţional (circa 5,2%). Măsuri de comunicare şi mediatizare a programelor de suport din partea statului ar creşte vizibilitatea acestora şi ar reprezenta motive de încurajare pentru antreprenori.

De asemenea, antreprenorii nu conştientizează importanţa formării asociaţiilor de afaceri. Vasta majoritate a companiilor din Moldova sunt prea mici pentru a activa de sine stătător, iar nivelul redus de asociere al întreprinderilor, în special al IMM, reprezintă un punct slab al mediului privat.

Sunt necesare politici active de stimulare a asocierii în clustere a IMM, ce ar permite fortificarea capacităţilor de producţie, creşterea vizibilităţii întreprinderilor, extinderea pieţelor de desfacere, a exporturilor, integrarea cercetării-dezvoltării-inovării în afaceri.

Concurenţa şi insuficienţa banilor descurajează antreprenorii

Insuficienţa mijloacelor financiare este motivul pentru care 66% din antreprenorii descurajaţi intenţionează să lichideze afacerea. Aceasta este o problemă mare prezentă în toate sectoarele economiei, mai specifică pentru antreprenorii ce deţin întreprinderi micro, fiind menţionată drept principalul motiv de lichidare a afacerii de către 71% dintre aceşti. Astfel, asigurarea accesului la finanţare în activitatea antreprenorială rămâne în continuare a fi una din cele mai mari provocări întâmpinate de întreprinzători.

Potrivit BNS, îmbunătăţirea accesului la finanţe reprezintă o prioritate naţională setată din 2012 în documente strategice importante, fiind implementate diverse programe de suport antreprenorial şi instrumente de finanţare a afacerilor. În pofida acestui fapt, accesul la finanţe rămâne în continuare o constrângere pentru mediul antreprenorial, în special pentru micii antreprenori. Aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea şi necesarul de finanţare existent. Facilitarea accesului la finanţe ieftine trebuie să reprezinte o prioritate în continuare, iar soluţiile trebuie concentrate într-un singur document vizionar. Sunt necesare în continuare măsuri de eliminare a constrângerilor în procesul de intermediere financiară, creşterea resurselor de finanţare pentru programele de stat de suport antreprenorial şi implicarea mai masivă a resurselor financiare din partea organizaţiilor internaţionale, pentru a creşte gradul de acoperire a cererii de resurse financiare în rândul antreprenorilor.

Taxele mari constituie o povară pentru o bună parte din antreprenorii pe cale de falimentare (circa 37%). Femeile antreprenoare, proprietare de întreprinderi mici, resimt mai mult presiunea taxelor (diferenţa de 12 p.p.). Această constrângere este menţionată cel mai des de antreprenorii din ramura comerţului cu amănuntul şi ridicata (45%), serviciilor hotelie­re şi restaurantelor (45%), industriei (36%) şi agriculturii (34%).

Concurenţa sporită a constituit motiv de descurajare pentru circa 35% din antreprenori, iar cererea redusă de pe piaţă – pentru circa 26%. Aceste cauze sunt determinate fie de competitivitatea scăzută a produselor/serviciilor livrate, fie de veniturile disponibile reduse ale populaţiei sau situaţia nefavorabilă de pe pieţele externe. Femeile antreprenoare se confruntă mai des cu probleme de competitivitate a producţiei fabricate (cu circa 5 p.p. mai mult), în special întreprinderile mici deţinute de acestea.

În acest spectru de probleme sunt binevenite măsurile orientate spre creşterea calităţii şi competitivităţii producţiei autohtone, susţinerea implementării standardelor de calitate, integrării inovaţiilor, tehnologiilor şi utilajelor performante în procesele de producţie. Diversificarea pieţelor de desfacere, inclusiv extinderea producţiei pe pieţele externe ar reduce din riscurile de manifestare a acestor factori. Insuficienţa personalului calificat reprezintă o problemă ce a descurajat circa 15% din antreprenori. Lipsa de personal este cea mai accentuată în sectorul industrial (27%), hoteluri şi restaurante (25%), construcţii (24%), informaţii şi comunicaţii (18%), agricultură (17%).

Victor Ursu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика