In data de 1 noiembrie 2011, in capitala Republicii Moldova, or. Chisinau, a avut loc deschiderea noului oficiu ALL BIZ. Este o veste buna pentru exportatorii atat din Moldova cat si din alte tari care, nu numai ca vor consolida relatiile comerciale deja existente, dar de asemenea vor avea posibilitatea de a-si extinde geografia exporturilor.

Sistemul de afaceri  «ALL BIZ» este reprezentat in 26 de limbi, inclusiv romana, rusa, ucraineana, limbile de comunicare din Republica Moldova. Pentru intreprinderile moldovenesti, deschiderea oficiului ALL BIZ inseamna de asemenea, obtinerea unei consultante calificate in ceea ce priveste promovarea produselor si serviciilor prin intermediul Internet-ului, optimizarea in motoarele de cautare, precum si cooperarea cu intreprinderile din alte tari.

In 2010, principalii importatori din Moldova au fost Rusia ($ 586 mln., cu 56.6 mai mult decat in 2009), Ucraina ($528,5 mln.) si România ($386,7 mln.).

Cea mai mare parte a importurilor in 2010 a fost formata de utilaje si echipament de transport — 20,8%. Pe locul doi se afla produsele lubrifiante, combustibilii minerali si derivatii acestora, care prezinta 20,5% din totalul importurilor. Produsele industriale detin 19,1% din volum total de importuri.

In 2010 cea mai mare parte din exportul Republicii Moldova a fost efectuata in Rusia — $ 404.2 mln. — cu 41,1% mai mult decat in 2009. Romania ocupa locul doi, unde in 2010 au fost exportate bunuri in valoare de $257,3 mln. Pe locul trei dupa volumul de export din Republicii Moldova se afla Italia — $148,1 mln.

Potrivit Agentiei nationale de statistica din Ucraina cifra de afaceri dintre Ucraina si Moldova in perioada ianuarie-iulie 2011, s-a ridicat la nivelul de $498.3 mln., cu 17,4% mai mult in comparatie cu aceeasi perioada al anului 2010.

Exportul de produse in Republica Moldova s-a ridicat la nivelul $443,09 mln., cu 15,7% mai mult fata de aceeasi perioada al anului 2010, in timp ce importurile din Republica Moldova s-au ridicat la nivelul de $55.21 mln., cu 33,2% mai mult decat intr-o perioada de 7 luni din 2010.

In Ucraina functioneaza 141 de intreprinderi cu capital moldovenesc. In Moldova sunt inregistrate 623 intreprinderi cu capital ucrainean.

Potrivit datelor Serviciului vamal din Republicii Moldova, produsele de baza furnizate in ianuarie-iulie 2011 din Ucraina in Republica Moldova erau produsele petroliere, produsele alimentare (inclusiv faina, ciocolata si panificatie), tigari, carbune, cabluri izolate, produse din metal, tevi, energie electrica, cherestea, insecticide si rodenticide. Principalele produse furnizate din Moldova in Ucraina pentru aceeasi perioada au fost vinuri, seminte de floarea soarelui, etanol, boabe de soia, sucuri de fructe si tutun.

Cifra medie a cererilor de oferta pentru bunurile producătorilor din Moldova, efectuate prin intermediul sistemului ALL BIZ in cursul unui an este de peste 7000.

Interesul cumparatorilor din Moldova pentru produsele si serviciile producatorilor străini este mult mai mare, si anume — 5429 cereri si comenzi in decursul a doar sase luni. Din produsele tarilor care sunt atractive pentru intreprinderile din Republica Moldova fac parte — produsele din Ucraina (4205 cereri), Rusia (391 cereri), Polonia (228), Belarus (84 cereri). 1745 cereri de oferta caracterizeaza interesul companiilor din Moldova pentru produse si serviciile din interiorul tarii.

Sistemul international de afaceri  «ALL BIZ» faciliteaza semnificativ operatiunile de export-import, cautarea produselor din alte tari in limba materna a utilizatorului, promovarea produselor si serviciilor pe pietele externe prin intermediul oportunitatilor de promovare si publicitate al sistemului «ALL BIZ» . Deschiderea noului oficiu in Republica Moldova asigura o accesibilitate si inteligibilitate a serviciilor «ALL BIZ» pentru companiile locale, precum si o mari oportunitati pentru partenerii si clientii din strainatate.

Pentru a cunoaste mai bine oportunitatile platformei www.all.biz va invitam sa participati la seminarul gratuit «Modalitati eficiente de promovare a produselor si serviciilor pentru export prin intermediul pietelor electronice. Posibilitatile platformei B2B all.biz», care va avea loc in data de 10 noiembrie, la ora 15:00, Chisinau, Casa Presei, str. Puşkin, 22. Pentru a se inregistra la seminar completati «cererea» .

Informatii de referinta:

All.biz — director international on-line de marfuri si servicii in 26 de limbi. Numarul anual de utilizatori — 180 mln. Proiectul include pietele de desfacere a 60 de tari din intreaga lume, o cantitate semnificativa de informatii structurate a peste 9 milioane de produse si servicii comercializate si prestate de 500 000 companii din din intreaga lume.

La momentul actual oficiile companiei ALL BIZ opereaza in 14 tari din lume: Rusia, Belarus, Ucraina, Kazahstan, Moldova, Polonia, India, Argentina, Brazilia, Turcia, Bulgaria, China, Chile, Peru.

Potrivit raitingului Google Ad Planner, All.biz face parte din «top 500 cele mai des vizitate site-ri din lume» dupa numarul de utilizatori unici.

Ce e de făcut, dacă piaţa ţării tale este mică, iar ambiţiile personale sunt mari? Bineînţeles, trebuie de produs ceva pentru export. Dar ce? Probabil, ceva unic, inedit. În Moldova există asemenea întreprinderi şi fiecare din ele au mers spre ţintă pe căi proprii.
Una din aceste companii este întreprinderea moldo-română «Roofart», iar fondatorul ei, Ilarion Ursu, a folosit o schemă destul de interesantă.
Fiind de specialitate arhitect, Ilarion Ursu a rămas fără lucru acum 16–17 ani, în perioada când organizaţiile de proiectare din Moldova au început să se autolichideze. A fost nevoit să se lanseze în afaceri particulare, pentru că alte variante nu existau.
Iniţial, importa în Moldova diferite materiale de construcţie de firmă: porţi «Hormann», termopane (aici încă nu se produceau). Ulterior, Ilarion Ursu s-a concentrat asupra materialelor pentru acoperişuri. A deschis firma «Conluxart», concomitent în Moldova şi România — în Chişinău şi Braşov, a angajat lucrători şi s-a pus pe treabă.

Pe parcurs, a observat că nici în România, nici în Moldova nimeni nu se ocupa de producerea sistemelor de acumulare şi scurgere a apei de ploaie, toate materialele erau importate. Iniţial, a început de la import, ca mai apoi să organizeze procesul de producere. În Moldova a deschis uzina «Roofart», iar în Braşov a organizat un centru logistic pentru lucrul cu dealerii — un depozit cu o suprafaţă de 4 mii de metri pătraţi, unde întotdeauna se află cantitatea necesară de marfă. «În Chişinău secţiile de producţie ocupă 3,5 mii de metri pătraţi. Depozite practic nu avem, iar marfa fabricată imediat este transportată în România», povesteşte omul de afaceri. Fără piaţa din România producţia din Moldova nu ar putea fi rambursată nici peste 15 ani, deoarece folosim utilaj destul de scump.

Iar în aşa fel, «Roofart» îşi modernizează cu regularitate liniile de producere şi datorită acestui fapt reduce numărul angajaţilor. Astfel, dacă până în anul 2008 aici lucrau aproape 100 de persoane, acum au rămas doar 35. Şi asta în condiţiile în care, în această perioadă, volumul producţiei a crescut cu 30–35% anual.

Compania «Roofart» a început să comercializeze în România sisteme pentru scurgerea apei încă acum 10 ani şi abia în anul 2008 s-a lansat pe piaţa din Moldova, unde în prezent deţine circa 60%.

În anul 2010, «Roofart» şi-a deschis o reprezentanţă în oraşul ucrainean Luţk şi tot în acelaşi an a început să exporte producţia în Rusia.

Avantajul producţiei «Roofart» constă în calitatea acesteia. După cantitatea producţiei livrate întreprinderea este depăşită pe piaţa europeană nici nu de chinezi, ci de polonezi, care în mare parte produc articole ieftine, de larg consum.

«Roofart» foloseşte tablă şi tinichea vopsită produsă de concernul suedez «SSAB» — cel mai mare producător european cu renume mondial. Respectiv, producţia este de două ori mai scumpă, decât cea poloneză. Însă aceste sisteme sunt, în mare parte, destinate caselor particulare, iar acolo oamenii construiesc pentru sine şi nu economisesc, pentru că ulterior oricum va ieşi mai scump.
În plus, se adaugă design-ul şi construcţia tuturor detaliilor elaborate de sine stătător, etanşoarele din cauciuc, care nu sunt utilizate de polonezi etc.

Cu alte cuvinte, după calitate producţia «Roofart» nu cedează în Europa nici unui alt producător. Acest fapt permite extinderea vânzărilor «în ambele direcţii». În Europa compania, în prezent, valorifică pieţele din Ungaria şi Cehia, iar în direcţia opusă — studiază piaţa CSI. În perspectiva apropiată se preconizează valorificarea pieţelor ţărilor din fosta Iugoslavie.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În pofida scumpirii permanente în Moldova a combustibilulu,i volumul vânzărilor uinităţilor de transport creşte. Cu fiecare zi devin tot mai mulţi automobilişti. «Săraca Moldova», se gândesc cetăţenii străini, atunci când văd pe străzile Chşinăului un număr atât de mare de automobile, în mare parte, de producţie străină. Cu toate acestea, întreţinerea automobilului devine o problemă tot mai acută.

Vă propunem o idee privind obţinerea unui câştig suplimentar cu automobilul propriu. Ideea constă în oferirea automobilului în calitate de spaţiu pentru publicitate a mărfurilor, firmei, contra plată. De menţionat, că rolul principal îl are ruta, or, dacă automobilul traversează, în mare parte, arterele principale ale oraşului, spaţiul pentru publicitate trebuie să fie scump.

Cu regret, în prezent, nici în Moldova, nici în Chişinău nu există o companie sau site care să ofere proprietarilor de automobile sau companiilor clienţi potenţiali (încă o idee de afacere).

Cât de simplu ar fi de accesat site-ul respectiv, de înregistrat, de indicat parametrii principali ai automobilului şi ruta zilnică aproximativă, după care de început de primit oferte pentru publicitate de la întreprinderi.

Însă, deocamdată, în Moldova nu există o asemenea posibilitate, de aceea se poate de sine stătător de mers la companie şi de propus spaţiu pentru publicitate pe automobil.

Probabil, nu trebuie de cerut un preţ mare pentru plasarea publicităţii chiar de la început. În loc de bani, puteţi solicita ca firma să se achite cu produsele cărora le faceţi publicitate, taloane pentru combustibil, certificate pentru deservirea automobilului.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În ajunul Zilei Industriei Ministerul Economiei a invitat circa 50 de conducători ai întreprinderilor mari şi mijlocii din Moldova să participe la o masă rotundă pentru a discuta problemele existente.

În Chişinău a fost organizată o masă rotundă cu participarea reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerului Economiei, Proiectului moldo-japonez «2KR» şi a celui mai mare holding din Rusia «Traktornîe zavodî».

În cadrul evenimentului a fost discutată problema acordării Republicii Moldova unui credit în mărime de 150 de milioane de dolari din partea Rusiei. Decizia respectivă a fost luată după cea de-a 11-a şedinţă a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, care s-a desfăşurat pe 5 februarie 2010, în Chişinău. Copreşedintele comisiei din partea Rusiei, ministrul

Educaţiei şi Ştiinţei, Andrei Fursenko, a declarat atunci că Rusia este dispusă să ofere Moldovei un credit în mărime de 150 milioane de dolari pentru realizarea unor proiecte de amploare în domeniul infrastructurii. Andrei Fursenko a menţionat că aşteaptă de la Moldova propuneri concrete în acest sens.

Potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Moldovei, în următorii 3–5 ani complexul agroindustrial al ţării are nevoie de un volum destul de mare de tehnică agricolă: 1200 de combine în valoare totală de 84 milioane de dolari, 2000 de tractoare cu puterea de 40–60 CP în valoare de 30 milioane de dolari, 6000 de tractoare cu puterea de 80–100 CP în valoare de 300 milioane de dolari, 4000 de tractoare cu puterea mai mare de 100 CP în valoare de 240 milioane de dolari, 12 mii de cultivatoare, pluguri, semănători etc., în valoare totală de 300 milioane de dolari. În total, este nevoie de tehnică agricolă în valoare de 954 milioane de dolari.

Pe de altă parte, din componenţa grupului industrial «Traktprnîe zavodî» fac parte 17 întreprinderi de producere, 4 organizaţii de construcţie specializate, 5 companii comerciale şi de service. Activele companiei sunt plasate în 10 regiuni ale Federaţiei Ruse, Danemarca, Germania, Austria, Olanda, Serbia şi Ucraina. Întreprinderea este specializată în următoarele domenii de bază: construcţia industrială de maşini, construcţia tehnicii agricole şi feroviare, construcţia autospecialelor, fabricarea pieselor de rezervă şi a componentelor OEM.

Întreprinderea «Traktornîe zavodî» este cel mai mare producător de tehnică uşoară şi grea din Rusia (pentru industria extractivă, sectorul gazelor naturale şi petrolului, energetică, metalurgie, construcţia drumurilor şi infrastructură, transport, complexul agrar şi silvicultură). Linia de producţie a holdingului include peste 100 de modele de maşini autopropulsate, zeci de de echipamente de remorca şi depozite, câteva mii de denumiri de piese de rezervă, componente OEM.

«În rezultatul oferirii creditului tehnic, pe parcursul a 3–5 ani din momentul primirii acestei tehnici va fi asigurat procesul de convertire a ajutorului tehnic în bani, care vor fi transferaţi de pe contul companiei pe contul Guvernului Moldovei pentru a fi folosiţi în cadrul creditului, coordonat cu creditorul», a menţionat reprezentantul concernului rus în Moldova, Vlad Şevcenko.
Problema constă în aceea că partea rusă încă nu a primit de la Moldova un proiect clar, care ar putea fi realizat pe mijloacele creditului. În opinia părţii ruse, pentru început, trebuie de creat o structură care s-ar ocupa de vânzări, încheierea şi gestionarea contractelor de leasing, prestarea serviciilor. De menţionat, că este vorba nu doar despre tehnica agricolă, ci de întreaga linie de producţie a concernului rus.

În calitate de variantă pentru amplasarea acestei structuri (blocul administrativ şi baza de montare şi service) în calitate de rezident al parcului industrial se examinează «Tracom».
În perspectivă, «Traktornîe zavodî» nu exclude posibilitatea şi chiar pretinde să devină principalul rezident al parcului «Tracom».

În imagine: reprezentantul concernului «Traktornîe zavodî» în Moldova, Vlad Şevcenko

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

«Iniţierea unei noi afaceri în garaj este ceva obişnuit pentru un start-up», spune directorul companiei «Simpals», Dmitri Voloşin. «„Apple“, „Microsoft“, „Amazon“, „Google“ şi alte companii au început anume aşa. Bill Gates a menţionat chiar, că se teme nu de concurenţi, ci de băieţii cu idei, pe care le încearcă în practică stând în garaj», a menţionat Dmitri Voloşin.

Compania «Simpals», căreia îi aparţin cele mai mari portaluri din Moldova (999.md, point.md, forum.md, drive.md, play.md), accesate lunar de peste un milion de vizitatori, a anunţat despre lansarea primului incubator start-up venture din Moldova «Simpals Garage».

Esenţa proiectului constă în următoarele. În Moldova sunt multe persoane talentate care activează în domeniul tehnologiilor informaţionale. Însă multe din ideile interesante ale acestora rămân nerealizate din cauza lipsei finanţelor şi posibilităţilor. Incubatorul «Garage» este dispus să ofere aceste posibilităţi — începând de la finanţare (până la 40 de mii de dolari pentru un proiect), încăperi, calculatoare şi promovare, până la restul ce ţine de obţinerea succesului comercial.

În acest scop a fost amenajat un oficiu, unde echipele start-ul pot activa de la 3 până la 6 luni. Posibilităţile incubatorului permit ca pe parcursul unui an de zile aici să activeze până la 10 echipe.

În cadrul incubatorului există mentori, care vor evalua proiectul şi îl vor însoţi, inclusiv până la realizarea comercială. Şi nu este vorba doar despre piaţa moldovenească, ci şi de cea din Rusia, România şi alte state, iar în acest caz, este vorba despre cu totul alţi bani.

«Noi nu oferim bani în credit. Noi ne ocupăm cu ceea ce se numeşte finanţare venture. Cu alte cuvinte, în cazul în care din anumite motive proiectul va eşua, nu vom cere restituirea banilor şi timpului pierdut. În schimb, noi pretindem la pachetul minoritar de acţiuni în compania creată», a precizat Dmitri Voloşin.

Pentru a participa la proiect echipa de start-up trebuie să depună o cerere cu descrierea ideei pe site-ul www.garage.md. De două ori pe lună va fi organizat un crash test, în cadrul căruia echipele vor trece un examen în faţa mentorilor. Incubatorul aşteaptă idei în următoarele domenii: location-based service, SaaS, e-commerce, aplicaţii sociale, augmented reality, tehnologii de căutare, cloud computing service. Echipele care vor susţine testul vor putea începe activitatea în oficiul «Simpals Garage».

De menţionat, că istoria companiei «Simpals» de asemenea, a început într-un garaj, din sectorul Buiucani.

În imagine: unul din guru actualului MoldNet, Dmitri Voloşin

Foto -monsters.md

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În Chişinău a avut loc a 13-a şedinţă a Comisiei interguvernamentale moldo-belaruse pentru colaborare comercial-economică, în cadrul căreia au fost semnate un şir de documente. Un interes deosebit prezintă două din aceste documente.

Primul acord prevede asamblarea în Chişinău a troleibuzelor belaruse. După cum se ştie, Primăria Chişinăului a achiziţionat deja 102 troleibuze de producţie belarusă, însă capitala are nevoie de minimum 300 de unităţi, în plus, mai este şi oraşul Bălţi, etc. Acordul este unul trilateral şi a fost semnat de primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, şeful Direcţiei Transport Electric, Gheorghe Morgoci, şi directorul companiei producătoare «Belkomunmash», Vladimir Koroli. Acordul este trilateral pentru că garanţiile financiare privind realizarea contractului au fost asumate de Primăria Chişinăului şi Comitetul Executiv al oraşului Minsk.

Dorin Chirtoacă a menţionat că asamblarea troleibuzelor va începe în luna iunie 2012, iar până la finele anului viitor vor fi lansate 30 de troleibuze. Investiţiile iniţiale se estimează la 4–5 milioane de euro. Troleibuzele vor fi asamblate la Regia Transport Electric din Chişinău, unde în anul curent au fost modernizate 10 troleibuze vechi.

Al doilea acord se referă la colaborarea companiei moldoveneşti «Agrofermoteh» (participant la proiectul «2KR») cu uzina din Smorgonsk. Documentul prevede asamblarea în Chişinău a tractoarelor «Belarus» pentru lucrul în vii şi livezi. Procesul deja a început: până în prezent, «Agrofermoteh» a asamblat în baza pieselor din Belarus circa 30 de tractoare.
«Din câte ştiu, Moldova are nevoie de 600 de asemenea tractoare pe an», a declarat copreşedintele Comisiei interguvernamentale, vicepremierul Republicii Belarus, Valeri Ivanov.

Întrebaţi de jurnalişti, dacă acest acord nu va avea soarta înţelegerilor anteriaore dintre Uzina de tractoare din Minsk şi «Tracom», Valeri Ivanov şi copreşedintele comisiei din partea moldovenească, vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, au declarat că realizarea contrsctului se află sub controlul guvernelor ambelor ţări. Ţinând cont de acest fapt, se poate afirma că o asemenea colaborare se va încununa cu succes, mai ales având în vedere insistenţa cu care concernul rus «Traktornîe zavodî» încearcă să pătrundă pe piaţa moldovenească, despre care «MayBusiness» a scris recent (proiect evaluat la 150 mil. de dolari).

Este interesant, că ambele contracte semnate prevăd localizarea procesului de producţie, adică fabricarea unor piese şi mecanisme pe loc, în Moldova.

La prounerea lui Vladimir Koroli, localizarea procesului de producţie a troleibuzelor ar putea începe cu fabricarea scaunelor şi altor elemente ale salonului, având în vedere experienţa moldovenilor privind reutilarea microbuzelor, cauzată de calcul economic: la importul microbuzelor de transport de mărfuri accizele sunt de trei ori mai mici.

Cu tractoarele situaţia e mai complicată. Amintim, pe teritoriul fostei uzine de tractoare din Chişinău au fost create 9 întreprinderi, în mare parte, pentru producţia pieselor de schimb pentru tractoarele moldoveneşti fabricate în perioada sovietică. În toate aceste întreprinderi statul deţinea pachetul majoritar de acţiuni, iar recent, acestea au fost expuse în cadrul unui concurs investiţional.

Însă aceste companii activau, în mare parte, în baza rezervelor masive de metal uzat, rămase pe teritoriul uzinei «Tracom», care ulterior au dispărut misterios.

Cu toate acestea, pentru participarea la concursul investiţional au fost depuse 20 de cereri, dar şi avansuri solide. Este absolut cunoscut, că una din oferte atinge 1,7 mil. de lei.

Totodată, în cercurile apropiate Ministerului Economiei nu se exclude faptul că în perioada 17–21 octombrie concursul investiţional ar putea fi anulat. Astfel, problema localizării procesului de asamblare a tractoarelor moldo-belaruse ar putea deveni una mult mai acută, decât se pare în prezent.

P.S. În timpul pregătirii acestui comentariu pentru publicare a devenit cunoscut că vineri, 14 octombrie, când chişinăuienii sărbătoreau Hramul oraşului, Ministerul Economiei a anulat tenderul în privinţa întreprinderii «Tracom». Avansurile participanţilor vor fi restituite.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În principiu, tehnologiile «cloud computing», care încep să fie aplicate în toată lumea, reprezintă un banal acces de la distanţă.

Wikipedia explică acest termin în felul următor: Cloud computing (din engleză, literal «calculare în nor», concret «calcul în Internet») este un concept modern în domeniul computerelor şi informaticii, reprezentând un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicaţii, acces la informaţii şi stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea şi configuraţia fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii. De menţionat, că pentru «cloud computing» încă nu există un nume românesc încetăţenit.

Expresia «cloud computing» derivă dintr-o reprezentare grafică simbolică a Internetului des întâlnită în formă de nor («the cloud»), folosită atunci când detaliile tehnice ale Internetului pot fi ignorate. Potrivit documentului IEEE publicat în anul 2008, «cloud computing» este o paradigmă în cadrul căreia informaţia se păstrează permanent pe servere în Internet şi temporar este depozitată pe resursul clientului (de exemplu, pe calculatorul personal, console de jocuri, notebook, smartphone etc.). Primele idei, care indirect se refereau la ceea ce astăzi numim «cloud computing» şi care descriau posibilităţile de calcul cu ajutorul centrelor de calcul de la distanţă, au apărut încă în anii 70–80 ai secolului 20. Însă istoria modernă a noţiunii «cloud computing» a început prin anul 2006, atunci când compania «Amazon» a prezentat infrastructura sa de web service care asigura nu doar hostingul, dar oferea clientului şi capacităţi de calcul la distanţă. După «Amazon», servicii similare au oferit «Google», «Sun» şi «IBM», iar în anul 2008 — compania «Microsoft». Însă un interes mai mare vizavi de aceste reţele a apărut după ce Corporaţia «Google» a lansat sistemul operaţional «Chrome», care este bazat în totalitate pe"cloud computing".

Primul proiect «cloud computing» în Moldova este lansat, în prezent, de rezidentul Incubatorului inovaţional «Inovatorul» din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, compania «CredInfo».

«În primul rând, atunci când este vorba despre păstrarea informaţiei pe un service „străin“ la distanţă, apare problema securităţii», povesteşte directorul companiei, Marin Prisăcaru. «Fondatorii „CredInfo“ sunt specialişti anume în domeniul auditului şi securităţii informaţionale. Am lucrat în acest domeniu la Banca Naţională a Moldovei, băncile comerciale „Banca de Economii“ şi „Victoriabank“, în reprezentanţele unei companii importante din „big 4“ — „Ernst & Young“, din Chişinău şi Moscova. În prezent, specialiştii companiei de consulting în domeniul tehnologiilor informaţionale „CredInfo“, care îmbină în denumirea sa două cuvinte cheie — „încredere“ şi „informaţie“, oferă asemenea servicii băncilor din Moldova şi companiilor mari la tarife mult mai mici, comparativ cu „big 4“.

De asemenea, în reprezentanţele din Kiev şi Bucureşti ale prestigioasei organizaţii „ISACA“ (International Systems Audit & Control Association), noi am obţinut certificatele internaţionale CISA, CISM şi CRISC, recunoscute în întreaga lume».
«Fără a concura cu giganţii mondiali, „CredInfo“ a început să implementeze şi să dezvolte propriul „cloud computing“. Serviciile oferite în cadrul acestui sistem sunt bazate pe tehnologia „Microsoft Dynamics CRM 4.0“ — una din cele mai populare în lume în ceea ce ţine de CRM (Customer Relationship Management). Serviciile noastre sunt destinate, în mare parte, businessului mic şi mijlociu. Implementând propriul sistem CRM după tehnologia SAAS (Soft as a service), pe care noi o propunem în calitate de serviciu, întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de aceleaşi avantaje ca şi companiile mari, la preţ accesibil. Clienţilor li se oferă un sistem automat de vânzări, iar în caz de necesitate (on demand), există posibilitatea de a configura şi alte procese operaţionale interne. De menţionat, că clienţii achită doar ceea ce au consumat, nu şi arenda tuturor aplicaţiilor».

Vor putea clienţii moldoveni să se folosească de aplicaţiile şi altor companii?

«Da, o asemenea posibilitate există, noi o preconizăm pentru viitor. De exemplu, „Microsoft“ are un program special pentru furnizorii serviciilor „cloud computing“, precum este compania noastră. Aceste programe ne permit să oferim aplicaţiile „Microsoft“ în calitate de servicii clienţilor, care plătesc doar pentru ceea ce consumă. Suntem convinşi că tehnologiile „cloud computing“ reprezintă viitorul tehnologiilor informaţionale şi a oricărei afaceri care utilizează IT. Cu cât mai degrabă vom înţelege acest lucru, cu atât mai multe avantaje vom avea faţă de concurenţi», a menţionat Marin Prisăcaru.

În imagine: Marin Prisăcaru

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic a întreprins o serie de măsuri organizatorice pentru optimizarea structurii Parcului ştiinţifico-tehnologic «Academica» şi Incubatorului inovaţional «Inovatorul».

În primul rând, aceste două instituţii au fost cumulate, iar în calitate de administrator unic va fi o persoană juridică — uzina Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova «Aselteh», pe teritoriul căreia se află organizaţiile respective.

De activitatea parcului ştiinţifico-tehnologic acum se ocupă (temporar) vicedirectorul general al «Aselteh», şeful departamentului AITT, Anatol Bucatînschi, iar de incubator — doctorul în ştiinţe economice, Natalia Suditu, care mult timp s-a ocupat de problemele legate de finanţarea venture şi consultaţii privind întocmirea planurilor de afaceri.

De asemenea, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţă a aprobat şase rezidenţi noi în «Academica» şi doi în «Inovatorul».

Astfel, în calitate de noi rezidenţi ai Parcului ştiinţifico-tehnologic «Academica» au devenit:

— «Zalin G&G» SRL — producerea preselor automate cu vibraţie pentru fabricarea plăcilor de trotuar;
— «Servital Auto» SRL — asamblarea şi reciclarea deşeurilor din masă plastică şi poliester;
— «Vasilovschi Nadejda» ÎI — crearea tehnologiei inovaţionale pentru producerea uleiului vegetal original, ecologic pur prin cupajare;
— «Rusnac-Moldaqua» SRL — producerea apei mineralizate şi nemineralizate «OM» în butelii de 19 litri de folosinţă multiplă;
— «Informator» SRL — elaborarea soluţiilor cu ecranul tactil;
— «Vioxan-Impex» SRL — servicii de cromare, vopsire şi restaurare a suprafeţelor articolelor tehnice cu utilizarea tehnologiilor informaţionale.

Incubatorul inovaţional «Inovatorul» a fost completat cu două firme din Bălţi:
— «Gavaziuc David» ÎI — tehnologii ecologic pure pentru prelucrarea peştelui şi produselor din peşte;
— «Indutilaj-con» SRL — producerea cuptoarelor universale de pâine şi produse de panificaţie în baza tehnologiilor inovaţionale.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

La mijlocul anilor 90 ai secolului trecut Pavel Şcura, care facea «business» procurând mărfuri peste hotare şi realizîndu-le în Moldova, a înţeles că în propria ţară nu are nicio şansă şi a decis împreună cu fratele său să se stabilească în Polonia, de unde provineau strămoşii lui.

În acea perioadă, dacă cineva mai ţine minte, piaţa enormă a CSI era inundată nu de îmbrăcăminte de producţie chinezească ca acum, ci de haine fabricate în Turcia. Ulterior, a apărut şi îmbrăcămintea produsă în Polonia, ţară în care a fost creată o infrastructură care permitea ca afacerile legate de fabricarea îmbrăcămintei să fie facile şi comode. Ţesături, furnitură, orice label, inclusiv «Gucci» şi «Adidas», comandatari ai unor loturi mari din Europa, mici cumpărători angro din CSI, care procurau marfa la stadioanele din Varşovia, Cracovia sau Przemyśl.

«Împreună cu fratele am procurat două maşini de cusut şi coseam singuri fuste plisate cu bandă elastică cu o singură cusătură. Am început cu încetul să ne extindem şi în acel moment Rusia a fost afectată de criză. Atunci multe fabrici care se orientau spre piaţa CSI au falimentat. Pe noi ne-a salvat faptul că firma era mică şi, respectiv, cheltuielile la fel erau mici, de aceea am strâns din dinţi şi am continuat să muncim şi să tot muncim. În schimb, atunci când criza s-a terminat noi eram funcţionali şi pregătiţi pentru extindere», îşi aminteşte Pavel Şcura.

«Întreprinzătorii ruşi în unele probleme sunt destul de leneşi şi limitaţi. De exemplu, un lucru binecunoscut — ei categoric nu doresc să aibă de a face cu vama. În al doilea rând, în Rusia continuă să înflorească scheme „cenuşii“, iar cei implicaţi în aceasta nu înţeleg că deja demult a devenit mai convenabil de activat legal. Noi am deschis o reprezentanţă în Moscova, care se ocupa de promovarea mărfii noastre, de comenzi şi de vămuire», continuă Pavel Şcura.

De menţionat, că firma lui Pavel Şcura «P&V» deja a produs trei linii de mărfuri, de bază fiind îmbrăcămintea pentru dame «Potis Vreson», care face parte din categoria «premium mediu». «Mai sus de acest segment se află doar brand-uri internaţionale de genul „Dolce&Gabana“, „Prada“ etc., însă acolo este vorba despre cu totul alte bugete», a menţionat întreprinzătorul.

Criza financiară mondială a afectat Europa în anul 2008, însă în Moldova a ajuns abia peste un an. Pavel Şcura a folosit acest moment pentru a redirecţiona o parte din fluxurile de mărfuri în Moldova, pentru a nu sista activitatea de producţie. Concomitent, omul de afaceri a început să tranfere capacităţile de producţie de bază în Patrie. Astfel, în anul 2008, în Bălţi a apărut fabrica «Premiera Donna», iar Pavel Şcura a primit din partea Guvernului Poloniei titlul «Mister export-2008».

Însă lista măsurilor anticriză întreprinse de antreprenorul moldo-polonez nu se termină aici. "M-am adresat la o companie de consulting din Riga, unde am participat la un training de management anticriză, iar ulterior la el au participat şi subalternii mei. Datorită acestui fapt, în perioada 2009–2010, noi am reuşit să restabilim în totalitate volumul de producţie, să deschidem o a doua reprezentanţă în Moscova şi una în Kiev.
«Moldova oferă o şansă unică. În primul rând, în calitate de ţară care are regim de comerţ liber cu statele CSI, or, mărfurile poloneze acolo sunt impozitate. În al doilea rând, în calitate de ţară care în curând ar putea obţine regim de comerţ liber cu statele Uniunii Europene, unde în prezent impozitul la articolele textile moldoveneşti constituie 12 la sută».

În afară de aceasta, compania «P&V» vinde nu doar mărfuri textile de producţie proprie, ci şi accesorii: poşete pentru dame, curele, încălţăminte şi multe altele cu logo propriu. Comenzile pentru aceste articole vor putea fi făcute şi în Moldova.

«Principala problemă o constituie cadrele. E valabil şi pentru Polonia, unde croitoresele primesc câte 800 de euro, însă pentru ele este mai convenabil să plece la muncă în Germania, unde pentru aceiaşi muncă salariul este de 1,5 ori mai mare. E valabil şi pentru Moldova, unde eu le plătesc croitoreselor câte 3–5 mii de lei. Şi asta în condiţiile în care în Moldova nu există un sistem de pregătire a cadrelor. În Polonia, de exemplu, în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate predau persoane care activează în cadrul unei întreprinderi, profesionişti. Pentru predarea lecţiilor acestea sunt plătite nu de stat, ci de întreprinderea care i-a îndreptat. Ceva asemănător ar trebui de implementat şi în Moldova, deoarece în caz contrar, peste câţiva ani aici nu vor mai rămâne cadre calificate», a conchis Pavel Şcura.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md