CE banner 1160x100 violet2

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 95

Joi, 25 Octombrie 2012 03:00

Gesturile minciunii: înșelăciunea în limbajul gesturilor și mimicii

În toată lumea nu veți găsi un om, care să vă semene. Chiar dacă sunteți gemeni. Toți suntem absolut diferiți și unici în felul nostru. Noi gândim, auzim și vorbim în mod diferit. Dacă ne vom uita atent la o persoană, atunci minciuna poate fi descoperită cu ajutorul vorbirii, gesturilor și mimicii.

Nu minte doar un singur limbaj – cel al corpului

jesty-lji-i-obmanaCând cineva minte, el se încordează și începe să efectueze o autoanaliză profundă. Încordarea celui care minte poate fi ascunsă minuțios, însă partea stângă a corpului îl va trăda neapărat. Anume partea stângă este controlată mai prost decât dreapta și anume ea trădează ticurile nervoase. Explicația e simplă – partea dreaptă și partea stângă ale corpului sunt coordonate de diferite emisfere ale creierului.

Astfel, emisfera stângă a creierului răspunde de activitatea noastră cerebrală și de vorbire, iar emisfera dreaptă coordonează imaginația și emoțiile. De aceea, ceea ce noi dorim să le arătăm celor din jur se vede în partea dreaptă, iar ceea ce noi într-adevăr simțim și gândim – în stânga. Creierul e atât de preocupat de minciună, încât uită să controleze corpul.

Orice discordanță a mișcărilor corpului demonstrară că persoana nu este sinceră.

Dacă dreptaciul în timpul discuției gesticulează mult cu mâna stângă, iar dreapta este mai puțin activă, atunci acesta este un semn clar că el minte.

Fața

Dacă vreți să știți dacă omul minte sau nu, atrageți atenția la fața lui. Dacă persoana în cauză zâmbește cu ambele colțuri ale gurii în aceeași măsură, atunci ea e sinceră. Lipsa de armonie în mimică arată clar că există o discrepanță între cuvinte și gânduri.

Dacă cineva încearcă să zâmbească și colțul drept al gurii este ridicat mai mult decât cel stâng, atunci e clar că ceea ce aude nu îi este chiar pe plac și persoana dată doar simulează bucuria. Înșelăciunea sau stresul pot fi trădate de schimbarea culorii tenului, de ticurile pleoapei sau sprâncenei.

Dacă interlocutorul Dvs. își freacă pleoapa, mijește ochii sau clipește des din ochi, aceasta denotă faptul că el vrea să închidă ochii la tot ceea ce aude. Totodată, aceste gesturi pot semnala îndoială, sentimente neplăcute sau minciuna.

Ochii

Atrageți atenția în timpul conversației asupra ochilor interlocutorului. Astfel, dacă acestuia îi fug ochii, atunci înseamnă că el nu este onest. Dacă interlocutorul nu vă privește în ochi și își ascunde mereu privirea, atunci el nu este sincer. Pe de altă parte, dacă acesta vă urmărește și vă țintește cu privirea, atunci probabil el dorește să-și arate sinceritatea și să vă câștige încrederea (deși de fapt el minte).

Nasul

Unii mincinoși pot fi trădaţi de propriul nas. Dacă interlocutorul Dvs. nu crede, atunci el involuntar își va umfla nările. În general, nasul este foarte sensibil la minciună. Savanții au stabilit că în timpul înșelăciunii crește tensiunea arterială, ceea ce conduce la creșterea nivelului de catecholamină, ceea ce la rândul său asupra mucoasei nasului și vă face să-l scărpinați.

În general, orice scărpinat, fie al ochilor, al gâtului, nasului, urechii poate arăta că persoana minte.

Mâinile

Dacă interlocutorul se străduie să-și ascundă palmele sau își bagă mâinile în buzunare, aceasta înseamnă că el nu spune adevărul sau ascunde ceva. Amintiți-vă când erați copii și făceați vreo poznă, atunci vă ascundeați mâinile la spate.

Specialiștii compară palmele ascunse cu gura închisă. Dacă cineva își acoperă gura cu mâna, atunci se teme să nu spună ceva în plus (sau posibil că este preocupat de mirosul neplăcut din gură. De asemenea, interlocutorul poate să-și muște buzele, închizând astfel gura, ca să nu spună nimic în plus.

Poza

Desigur, poza în care stă sau șade persoana de asemenea arată dacă ea minte sau nu. Dacă aceasta nu-și găsește locul, sau mereu își schimbă locul sau se așează într-o poză nefirească atunci înseamnă că tema conversației nu îi este pe plac și nu vrea să vorbească. Dacă persoana ține mâinile sau picioarele încrucișate, atunci este clar că minte. În afară de aceasta, mincinoșii deseori se sprijină de obiectele din jur (masă, scaun). Persoana care nu minte nu își schimbă poziția și de ține drept.

Vorbirea

Felul de a vorbi de asemenea poate trăda minciuna. În acest caz, dacă la o întrebare directă veți auzi un răspuns evaziv, însoțit de fraza, ”sincer să vă spun” (la drept vorbind), atunci e puțin probabil că persoana respectivă este sinceră până la capăt. Nesinceritatea poate fi trădată de următoarele fraze: trebuie să aveți încredere în mine; știți doar că nu vă mint; vă spun adevărul absolut.

Când omul minte, el face mai multe pauze. Însă, pe de altă parte, nici o relatare cu prea multe detalii nu poate fi considerată drept adevăr. Or, detaliile în plus, chipurile, ajută la constituirea adevărului. Fiți atenți la timbrul vocii interlocutorului Dvs. Dacă el vorbește rar și dintr-odată începe să turuie, atunci el a spus repede o minciună.

Dacă credeți că interlocutorul vă minte:

  1. Puneți-i câteva întrebări directe. Nu încercați să-l prindeți cu minciuna, spuneți că nu ați auzit bine. Lăsați-l să repete ce a spus, poate ca începe să spună adevărul.
  2. Încercați să-i copiați poza, mișcările, gesturile. Uitându-se la Dvs. ca în oglindă, interlocutorul va dori să vă spună adevărul.

Curiozități despre minciună

  • Cel mai des oamenii mint în timpul convorbirilor telefonice (37%). Pe locul doi se află conversațiile tete-a-tete (27%). Urmează corespondența prin Internet (21%),
  • poșta electronică (14%). Cu toate acestea, mincinoșii simt o responsabilitate mai mare anume în timpul corespondenței.
  • Persoanele închise mint foarte rar. Cele sociabile – mint permanent și se simt în același timp destul de confortabil.
  • Femeile și bărbații mint la fel de des, însă urmăresc scopuri diferite. Bărbații – pentru a se prezenta mai bine, femeile – pentru ca interlocutorul să se simtă mai confortabil.
  • Bărbații nu se jenează prea mult când mint.
  • Omul începe să spună minciuni de la vârsta de 3-4 ani, când gândirea a atins un anumit nivel de dezvoltare.

Fiți atenți cu interlocutorii Dvs.!

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика