Pe pieţele farmaceutice din ţările dezvoltate (inclusiv cele europene, bineînţeles) este interzisă realizarea medicamentelor produse fără respectarea cerinţelor GMP.

Acest sistem a fost inventat în anul 1963, în SUA. Standardul GMP („Good Manufacturing Practice”, „Practica Producerii Bune”) presupune nu testarea fiecărei partide de medicamente, ci crearea condiţiilor în care orice probleme în sistemul de producere respectiv trebuie să fie excluse din start.

În prezent, în Moldova din cele 32 de întreprinderi care produc medicamente doar câteva („Vermodje”, „Balkan Pharmaceuticals” ş.a.) declară că corespund cerinţelor GMP.

Însă după cum cunoaştem, prima încercare de a construi o întreprindere după standardele GMP de la zero a fost făcută anume de compania „Farmaprim” pe teritoriul achiziţionat de la primăria Porumbeni, raionul Criuleni.

Compania a finisat construcţia şi a dat întreprinderea în exploatare pe 9 ianuarie. Întreprinderea se află într-o zonă ecologică, ocupă peste 6500 metri pătraţi şi corespunde tuturor cerinţelor GMP.

Volumul total al investiţiilor se ridică la 12,7 mln de euro, iar capacitatea de producere a noii întreprinderi constituie 55 mln de cutii pe an.

Compania „Farmaprim” activează din anul 1999. Până nu demult, compania producea peste 90 de preparate medicamentoase din diferite grupuri farmacoterapeutice sub formă de supozitoare, geluri, creme si unguente. Acum sortimentul va fi completat cu tablete şi capsule.

În prezent, producţia „Farmaprim”, în afară de Moldova, este prezentă pe pieţele farmaceutice din Azerbaidjan, Belarus, Kazakhstan, Rusia şi Uzbekistan. În perspectivă, conducerea întreprinderii planifică să se extindă pe pieţele din Bulgaria, România, Vietnam şi Indonezia.

Volumul vânzărilor Companiei „Farmaprim” în ultimii trei ani a crescut, în mediu, cu 144,9 la sută anual.
Astfel, pe piaţa internă, în anul 2008, vânzările au constituit 36,5 mln lei, în anul 2009 – 57,3 mln lei, în anul 2010 – 69,4 mln lei. Exportul companiei a însumat, în anul 2008, 35,2 mln lei, în anul 2009 – 40 mln lei, în anul 2010 – 69,4 mln lei.
În prezent, în cadrul companiei activează 136 de persoane, dintre care 25 lucrează peste hotare. Vârsta medie a angajaţilor este de 33,5 ani.

www.farmaprim.md

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Joi, 17 martie 2011, la Chişinău, în cadrul unei întruniri oficiale găzduită de CCI, Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova şi centrul expoziţional „Romexpo” din România au semnat un acord de colaborare, în vederea intensificării relaţiilor de cooperare în domeniul expoziţional.

Din partea română, la eveniment au fost prezenţi E.S. Marius Gabriel Lazurcă, Ambasador al României în Republica Moldova, Nicolae Băcanu, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Arad, Dorin Romeo Floareş, preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Botoşani, Gheorghe Hutanu, controlling manager al „Romexpo”.

În timpul întrunirii, vicepreşedintele CCI a RM, Vladimir Didilica, a menţionat bunele relaţii dintre instituţia camerală din ţara noastră şi CCI a României, camerele regionale din dreapta Prutului.

„Republica Moldova poate deveni o punte de legătură pentru extinderea relaţiilor de colaborare economică a României cu statele membre ale CSI. De asemenea, avem multe posibilităţi de a ne consolida eforturile în şi cadrul parteneriatelor regionale şi celor cu Uniunea Europeană. Sper, ca odată cu semnarea acestui acord, acţiunile întreprinse în comun să se intensifice, pentru a impulsiona colaborarea economică dintre reprezentanţii mediului de afaceri din RM şi România”, a spus Vladimir Didilica.

E.S. Marius Gabriel Lazurcă, Ambasador al României în Republica Moldova, a confirmat necesitatea sporirii comerţului dintre cele două state, apreciind colaborarea dinamică a camerelor de comerţ şi industrie.

Participanţii la întrunire au discutat despre organizarea în comun a mai multor activităţi, precum forumuri economice, vizite de afaceri, expoziţii.
Menţionăm că pe acord şi-au pus semnăturile vicepreşedintele CCI a Republicii Moldova, Vladimir Didilica şi vicepreşedintele CCI a României, preşedinte al CCI Arad, Nicolae Băcanu.

Obiectivul principal al actului este colaborarea, conlucrarea, acţiunea şi sprijinul reciproc dintre CCI a RM şi „Romexpo”, pentru îmbunătăţirea activităţii de organizare a evenimentelor expoziţionale.

CCI a RM are semnate acorduri de colaborare cu CCI a României şi cu 20 camere regionale de peste Prut.

Multe specialităţi contemporane necesită lucrul la calculator. Managerii, secretarele, operatorii şi mulţi alţi specialişti îşi petrec aproape în totalitate timpul de lucru în faţa monitorului. Drept urmare, apar durerile de ochi şi de cap. Bineînţeles, nu merită de schimbat domeniul de activitate pentru a corecta vederea. Cel mai indicat este să începeţi cât mai rapid tratarea ochilor şi în fiecare zi să luaţi măsuri pentru prevenirea înrăutăţirii vederii.

Primele simptome ale bolilor oculare cauzate de lucrul la calculator sunt lăcrimarea, uscăciunea şi înroşinea ochilor, durerile de cap. Pentru a evita asemenea probleme trebuie de întreprins un şir de măsuri.

1. Încercaţi să schimbaţi claritatea monitorului. Toate literele trebuie să fie clare şi nu prea mici. Alegeţi rezoluţia potrivită, timp de o săptămână experimentaţi cu diferite culori ale ecranului şi alegeţi-o pe cea mai plăcută ochilor.

2. Atunci când lucraţi la calculator trebuie să aveţi o poziţie dreaptă, lucraţi cu ambele mâini şi ţineţi spinarea drept. Monitorul trebuie să se afle la o distanţă nu mai mică de 50 de cm de la ochi. De asemenea, monitorul trebuie să se afle în faţa ochilor, astfel, încât să nu fiţi nevoit să întoarceţi capul.

3. Este de dorit să procuraţi un monitor modern LCD. Acest tip de monitoare este mai inofensiv atât pentru vedere, cât şi pentru organism în genere, deoarece are un ecran neted şi nu emană aşa de multe particule negative pentru ochi.

4. În timpul lucrului la calculator trebuie de clipit cât mai des din ochi pentru a umezi retina. De asemenea, este important ca ochii să nu fie deschişi prea larg.

5. Nu uitaţi o dată pe oră să faceţi exerciţii pentru stimularea circulaţiei sangvine. De reţinut, că asemenea exerciţii trebuie de făcut nu doar pentru ochi, ci şi pentru gât, mâini şi întreg corpul. Pentru a nu uita despre exerciţii includeţi timer-ul pe calculator şi nu-l ingnoraţi.

6. Pentru utilizatorii „înrăiţi” de calculator sunt foarte indicate siropurile şi vitaminele cu extract de afine, care, după cum se ştie, sunt extrem de folositoare pentru vedere. Pe timp de noapte se recomandă picurarea unor soluţii speciale pentru umezirea ochilor.

7. Străduiţi-vă să nu folosiţi calculatorul inutil. Diferite reţele de socializare sau jocuri la calculator vor obosi foarte rapid ochii.

8. În cazul în care nu aveţi posibilitatea să instalaţi pe monitor un ecran special de protecţie, procuraţi-vă ochelari de protecţie. De reţinut, lentilele trebuie să fie nu din masă plastică, ci din sticlă specială. În afară de faptul că veţi proteja ochii, ochelarii vă vor reda un aspect mai stilat. O pereche de ochelari de protecţie cu tot cu ramă în Chişinău costă circa 500 de lei.

Bineînţeles, în cazul în care ochii vă dor de mai mult timp şi nimic nu vă ajută, trebuie neapărat să vă adresaţi medicului.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Compania „Triodor” este condusă de doi doctori în ştiinţă - Veaceslav şi Vitalie Doroftei. În pofida acestui fapt, aproape 15 ani firma s-a ocupat cu conservarea tradiţională a fructelor şi legumelor, livrând (în mare parte, în Rusia) mazăre verde, amestec de castraveţi şi roşii, patisoni conservaţi, roşii cu verdeaţă, ardei picant, castraveţi conservaţi şi marinaţi, roşii necurăţate în suc de tomate, pastă de tomate, compoturi, fructe şi pomuşoare conservate în suc propriu. Toată producţia era fabricată sub marca comercială „Moş Ion”.

Primul semnal alarmant a fost în anul 2006, când funcţionarii ruşi, încurajaţi de embargoul impus asupra vinurilor, au început să preseze toate companiile din Rusia care colaborau cu Moldova. Partenerii vechi au început să renunţe la colaborare, iar cei noi înaintau condiţii mult mai dure.

Apoi a apărut o altă problemă – producătorii de conserve chinezi şi indieni. „În ţările lor pot fi obţinute trei recolte pe an, iar pieţele mari de desfacere permit efectuarea unor investiţii serioase în utilaj. Indienii şi chinezii au cele mai moderne uzine de producţie europeană. Producţia lor este de două ori mai ieftină, cu toate că pentru calitatea gustativă noi am obţinut numeroase premii în Rusia”, a menţionat Veaceslav Doroftei.

Conducerea companiei „Triodor” a decis să-şi diversifice activitatea prin implementarea produselor inovaţionale. „Am participat la două proiecte ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei cu subvenţionare comună. Primul proiect a fost realizat în comun cu Grădina Botanică şi se referea la elaborarea ştiinţifică şi implementarea în procesul de producţie a diferitor feluri de oţet cu extracte de plante aromatice şi medicinale, aşa numitul „oţet cu mirodenii”. În prezent, în calitate de adaosuri sunt testate oregano, melisa, menta, iarba mâţei, stevia, iar oţetul cu rozmarin deja este în vânzare”, povesteşte Veaceslav Doroftei.
Cel de-al doilea proiect a fost sugerat de experţii Programului american CNFA, unde reprezentanţii firmei „Triodor” s-au adresat după consultaţie privind produsele care nu sunt activ prezente pe rafturile magazinelor, dar care vor fi solicitate în viitor. Răspunsul experţilor a fost: „Dejunurile uscate: fulgi, pernuţe, bile de ciocolată, bastonaşe din porumb preparate după tehnologia de extrudare”.
Firma „Triodor” s-a încadrat în realizarea celui de-al doilea proiect comun, de această dată cu Institutul Industriei Alimentare al Academiei de Ştiinţe. Proiectul prevedea elaborarea unor tehnologii originale. Cercetările au fost finalizate şi în curând în Moldova vor apărea dejunuri sub marca comercială „Adory's”.

Însă a mai apărut o problemă. Liniile principale de producţie a firmei „Triodor” se află în raionul Teleneşti, iar liniile performante de producţie procurate, de exemplu, pentru prepararea dejunurilor uscate, necesită deservire calificată, iar asemenea specialişti în raion nu există.
Din această cauză s-a decis ca noile linii de producţie să fie plasate în Chişinău. În acest scop firma a devenit rezidentul parcului tehnic „Inagro”. „Am primit deja încăperi pentru liniile de producţie. Aceste încăperi le vom folosi şi în calitate de laborator ştiinţific, unde deja în calitate de rezident vom continua să efectuăm, de sine stătător sau în colaborare, cercetări în domeniul tehnologiilor alimentare moderne”, a precizat Veaceslav Doroftei.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Nicio sărbătoare nu e sărbătoare, dacă la desert pe masă lipseşte tortul. În prezent, tehnologiile moderne şi imaginaţia patiserilor oferă torturi pentru cele mai diferite sărbători, evenimente sau date memorabile.

Una din cele mai cunoscute întreprinderi de produse de patiserie nu doar din Chişinău, ci şi din Moldova, este firma «Dulcinella». Deja de şase ani de zile compania delectează chişinăuenii şi oaspeţii capitalei cu torturi, prăjituri, plăcinte, colaci, biscuiţi şi foietaj. Calitatea înaltă a producţiei este garantată de directorul firmei, Radomir Gârlea, care a acceptat cu amabilitate să răspundă la întrebările «MyBusiness».

Radomir, care sunt principalele probleme cu care se confruntă firma pe piaţa autohtonă?

Principala problemă, cu care se confruntă nu doar compania noastră, ci aproape toate întreprinderile din Republica Moldova, este deficitul de specialişti, lucrători cu entuziasm, care văd scopul scontat şi tind să-l realizeze. Pare straniu, dar situaţia este paradoxală. Pe de o parte populaţia se plânge că nu are de lucru şi nu doreşte să se încordeze prea tare. Pe de altă parte, patronii se confruntă cu deficit acut de forţă de muncă, dar sunt dispuşi să plătească salarii mari numai atunci când angajaţii îşi manifestă potenţialul la maximum şi se dedică profesiei în totalitate.

O altă problemă este politica preţurilor sau mai degrabă inexistenţa ei. În Republica Moldova nimic şi nimeni nu protejează producătorii autohtoni, pe cei care încercă să se descurce şi să trăiască în această ţară. Preţurile la materia primă se află într-o schimbare continuă. Făina, untul, zahărul şi multe alte produse se scumpesc aproape în fiecare zi. Din această cauză producătorii sunt nevoiţi să majoreze preţurile la produsele lor, iar aceasta are un impact negativ asupra cumpărătorilor. Este foarte dificil de făcut pronosticuri pentru viitor atunci când nu ştii ce te aşteaptă a doua zi.

Ce fel de materie primă folosiţi, cine sunt producătorii?

Practic toată materia primă folosită de noi este de producţie autohtonă, în afară de făină. Cu părere de rău, trebuie să menţionez, că făina moldovenească nu este bună pentru foietaj, care se foloseşte pentru prepararea plăcintelor, unele torturi şi prăjituri. Din această cauză suntem nevoiţi să procurăm făină peste hotare.

Câte persoane lucrează la compania «Dulcinella»?

Circa 30 de persoane.

Ce utilaj foloseşte firma în procesul de producţie?

Tot utilajul nostru este modern, de producţie franceză. Toată tehnica este procurată în Moldova, de regulă, în credit. Evident, că în aceste condiţii noi plătim mai mult, dar în schimb ne putem achita treptat.

Firma «Dulcinella» este bine cunoscută în Chişinău şi în unele suburbii, însă este practic anonimă în alte regiuni ale ţării. Intenţionaţi să vă extindeţi reţeaua de desfacere?

Într-adevăr, compania «Dulcinella» are în Chişinău mai multe puncte de comercializare a producţiei. De asemenea, noi suntem unica firmă care îşi comercializează producţia în reţeaua de magazine «Linella». Totuşi, deocamdată nu intenţionăm să ne extindem. În primul rând, noi dorim să ne consolidăm poziţia în capitală şi abia după aceasta ne vom gândi la promovarea pe plan naţional.

Un loc aparte îl ocupă torturile la comandă. Povestiţi-ne despre aceasta mai amănunţit.

Torturile la comandă sunt unul din cele mai de succes produse ale companiei «Dulcinella». Torturile noastre sunt de diferite forme, tipuri, cu o gamă variată de umpluturi. «Dulcinella» prepară torturi la comandă pentru diverse ocazii — nunţi, jubileuri, zile de naştere. Anume firma noastră şi specialiştii noştri vor face ca tortul viselor Dvs. să devină realitate şi să ocupe un loc de cinste pe masa de sărbătoare. Noi colaborăm cu multe companii mari din Chişinău. În practica noastră au fost şi torturi gigante. Numai înfrumuseţarea unui asemenea tort a durat peste 10 ore. Deci, în cazul în care aveţi nevoie de un tort neobişnuit, nu ezitaţi, adresaţi-vă anume la «Dulcinella».

Care lucru este cel mai important în activitatea Dvs.?

Sunt o mulţime de factori, pentru ca firma să aibă succes. Aici ne putem referi la specialişti, calitatea materiei prime, publicitate eficientă, director dedicat în totalitate afacerii. Însă cel mai important lucru este voinţa şi dorinţa puternică de a face ceva, de a munci şi a crea.

http://www.dulcinella.md

Specialiştii şi lucrătorii exemplari indiscutabil constituie unul din factorii prosperării întreprinderii, dar nu şi unicul. Figura principală a fiecărei companii este directorul, care stabileşte ritmul întregii activităţi. Anume directorul prin aspiraţia şi organizarea sa va contribui la dezvoltarea şi consolidarea poziţiei companiei pe piaţă.

Mulţi oameni de afaceri începători deseori se uită la alte firme, unde conducătorii vizitează nemijlocit compania destul de rar, eronat considerând că aceştea „nu fac nimic, dar câştigă bani”. În realitate, în spatele acestei atitudini „lejere” din partea conducătorilor care-şi vizitează rar firma stau ani buni de muncă asiduă.

Cum ar trebuie totuşi să fie un director modern, capabil să dezvolte o afacere de succes care să ocupe un loc de frunte pe piaţa autohtonă?

Iată câteva calităţi de bază, pe care trebuie să le posede un conducător modern.

1. Specialist. Evident, nici un director de succes nu poate să nu cunoască, cel puţin, aspectele de bază ale domeniului în care activează. În afară de cunoştinţe în domeniul profesional, conducătorul întreprinderii trebuie să ştie şi legile statului.

2. Responsabil. În cazul în care directorul va pune sarcinile sale pe spinarea altor angajaţi, el va pierde foarte rapid autoritatea în colectiv. De asemenea, trebuie de evitat deconectarea telefoanelor sau de spus că nu este pe loc. Cu alte cuvinte, nu trebuie de evitat furnizorii şi clienţii, or, aceasta denotă iresponsabilitatea directorului.

3. Exigent. Controlul asupra angajaţilor nu doar va corecta şi evita erorile care apar în activitatea oricărei companii, ci şi va cultiva subalternilor dorinţa de autoperfecţionare şi dezvoltare profesională.

4. Capacitatea de gândire realistă. Nu trebuie de cerut de la subalterni ceea ce nu face parte din atribuţiile lor. De asemenea, un director modern nu trebuie să-şi facă iluzii privind rolul întreprinderii pe care o conduce pe piaţă. Trebuie de observat punctele forte şi cele slabe atât ale propriei companii şi angajaţi, cât şi cele ale concurenţilor.

5. Inovator. Un director modern trebuie să propună, să examineze şi să susţină idei noi privind produsele şi serviciile, relaţiile cu partenerii, furnizorii şi piaţa de desfacere.

6. Corect. Dacă activitatea echipei şi a tuturor colaboratorilor va fi apreciată după merit, atunci lucrul va aduce satisfacţie, iar angajaţii nu se vor concedia.

În prezent, există o mulţime de cărţi şi site-uri, manuale şi cursuri privind calităţile şi responsabilităţile directorilor moderni. Aceste surse de informaţie neapărat vor contribui la succesul şi dezvoltarea întreprinderii Dvs. atât pe piaţa Chişinăului, cât şi pe piaţa întregii ţări.

Una din cele mai cunoscute firme de tricotaje nu doar din Chişinău, ci şi din întreaga Moldovă este întreprinderea „Iuvas”. După 14 ani de activitate firma se bucură de popularitate nu doar printre locuitorii Moldovei, dar şi printre consumatorii din România, Belgia.

Despre succesul întreprinderii am discutat cu directorul de producţie, Lilia.

1. Cu ce probleme se confruntă firma pe piaţa locală?

Cea mai serioasă şi, probabil, unica problemă este lipsa muncitorilor. Persoanele care vin la interviu pentru angajare nu au experienţă de muncă în domeniu, dar doresc să primească salarii ca peste hotare, de aceea există o problemă acută cu angajaţii.

2. Care este sortimentul de producţie a firmei?

Noi producem atât lenjerie de corp, cât şi îmbrăcăminte exterioară. Din lenjerie de corp confecţionăm şorţi, cămăşi de noapte, lenjerie pentru dame etc. La îmbrăcămintea exterioară produsă de noi se referă costume sportive, fuste, salopete, maiouri, rochii. De asemenea, firma noastră confecţionează haine de lucru pentru multe întreprinderi cunoscute („Efes Vitanta”, “Franzeluţa”, “Bomba”, “Bucuria” etc. - nota Mybusiness.md). Toată marfa noastră este însoţită de certificate de igienă şi de corespundere.

3. Marfa firmei „Iuvas” se vinde în Moldova, România şi Belgia. In ce ţări intenţionaţi să vă extindeţi piaţa de desfacere?

Într-adevăr, suntem prezenţi pe piaţa din România de 5 ani, iar în Belgia de un an. Însă pentru noi un interes deosebit îl are anume piaţa din Moldova. Aici noi avem multe magazine de firmă, iar marfa ajunge în toate regiunile ţării. Reprezentanţii firmei noastre participă la multiple expoziţii atât în Moldova, cât şi peste hotare, iar în timpul apropiat intenţionăm să ne lansăm pe piaţa din Franţa.

4. Ce inovaţii aveţi la întreprindere?

Firma noastră dispune de cel mai modern utilaj. Astfel, noi lucrăm cu aşa modele renumite de maşini de cusut, ca „Pegasus”, “Juki”, “Global”, “Yamato”. De asemenea, noi procurăm materie primă doar de la parteneri verificaţi în timp din Italia, Turcia şi Bangladeş, de aceea fiecare angajat garantează calitatea înaltă a producţiei.

În afară de confecţionarea articolelor din tricotaj, noi oferim servicii de serigrafie textilă, aveam chiar şi o secţie specială pentru aceasta, dotată cu utilaj american modern. De asemenea, oferim servicii de broderie.

5. Lilia, ce planuri are întreprinderea pe viitor?

Acum pentru noi cel mai important lucru este extinderea pieţei de desfacere, în primul rand promovarea producţiei noastre în Franţa. De asemenea, intenţionăm să extindem participarea companiei la expoziţiile internaţionale.

Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Moldova (ODIMM) a făcut totalurile provizorii a activităţii programului privind extinderea oportunităţilor antreprenoriale pentru tineret (PNAET), lansată în anul 2008 şi prevăzută până în anul 2013.

În cadrul “mesei rotunde” “Mecanismul eficient de antrenare a tineretului în activitatea antreprenorială” Directorul General al ODIMM, Iulia Iabanji, a comunicat că la program pot participa tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani din localităţile rurale, care doresc să-şi deschidă o afacere proprie.

Statul (prin intermediul ODIMM) este dispus să ofere fiecărui solicitant un credit preferenţial în mărime de până la 300 de mii de lei, pe un termen de 5 ani. Ratele dobânzilor oscilează, în anii 2009-2010 constituind 8-9 la sută anual. În cazul în care afacerea va fi una de succes, 40 la sută din suma alocată va rămâne tânărului businessmen în calitate de grant.

La prima etapă, solicitanţii de credit (şi grant) trebuie să susţină în ODIMM un curs de instruire gratuită în domeniul bazelor antreprenoriatului. Aceste cursuri deja au fost susţinute de 1080 de persoane, inclusiv 444 de femei.

În total, pe parcursul a trei ani statul a alocat în cadrul programului PNAET credite în mărime de 132,74 mln de lei, dintre care 52,86 mln de lei au fost sub formă de granturi. Aceşti bani au fost cheltuiţi pentru procurarea a două fabrici de producere a şerveţelelor de hârtie, 238 de tractoare, 149 de seturi de utilaj agricol, 41 de linii pentru producerea materialelor de construcţie, 39 de unităţi de utilaje pentru prelucrarea lemnului, 31 de seturi pentru panificaţie şi patiserie şi două seturi pentru prestarea serviciilor.

De asemenea, au fost create 386 de întreprinderi noi, iar 88 de firme au putut să se dezvolte în cadrul acestui program. De menţionat. că 366 de întreprinderi activează în domeniul agriculturii, 101 – în sfera de producţie, iar 7 – în domeniul serviciilor.
Cele mai multe întreprinderi noi au fost înregistrate în nordul Moldovei (282), în centru (99) şi sud (93). În total, tinerii antreprenori au creat cu susţinerea PNAET 900 de locuri noi de muncă.

În afară de aceasta, ODIMM şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie în anul 2010 au oferit celor mai neordinari participanţi ai proiectului PNAET granturi în mărime de câte 1000 de euro, cu condiţia ca aceşti bani vor fi folosiţi pentru dezvoltarea afacerii.

http://odimm.md/

În imagine: Directorul General al ODIMM, Iulia Iabanji. Anterior, Iulia Abanji a activat în calitate de şef al Departamentului pentru Dezvoltarea Businessului Mic şi Mijlociu din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului Republicii Moldova.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Se pare că uzina pentru producerea biogazului şi îngrăşămintelor biologice ecologic pure în localitatea Ţarigrad din raionul Drochia va fi totuşi construită, chiar în cel mai apropiat timp. Astfel, la 18 februarie curent, la Chişinău au fot semnate acordul strategic şi acordul de finanţare dintre Fundaţia elveţiană „Merchando Green Technology AG” şi compania autohtonă „BioEnergAgro”. Potrivit acordurilor, lucrările de construcţie vor demara la 1 aprilie 2011.

La ceremonie au participat Alfred-Andreas Watz, managerul principal al fundaţiei elveţiene, Valeriu Lazăr, ministrul Economiei al Republicii Moldova, Oleg Gribov, preşedintele “BioEnergAgro” şi Adrian Alexandrescu, reprezentantul companiei române „MG Ecotech Management Expertise”. De menţionat, că arhitectul Adrian Alexandrescu, în vârstă de 58 de ani, are experienţă în domeniul construcţiei câtorva obiecte similare în diferite ţări ale Europei.

Reprezentantului companiei române i-a fost încredinţat rolul de manager de proiect, astfel încât Adrian Alexandrescu din prima zi a lucrărilor până în momentul dării în exploatare a unzinei va gestiona calitatea construcţiei şi fluxurile financiare. Tocmai de aceea, semnătura lui Adrian Alexandrescu va fi la fel de importantă pentru bancă ca cea a lui Oleg Gribov.
Costul total al investiţiilor se estimează la 25,3 mln de euro. Perioada de rambursare a investiţiilor constituie 7 ani.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Încă acum 4-5 ani în Republica Moldova articolele pentru copii erau importate în proporţie de sută la sută, poate cu excepţia producţiei unor ateliere semiclandestine ale proprietarilor de buticuri pentru copii din centrele comerciale, unde articolele de firmă erau tirajate şi comercializate ca fiind originale la preţuri cosmice.

Ulterior, au început să apară întreprinderi (toate mici) care produceau haine pentru copii după şabloane proprii. Printre cele mai cunoscute firme se numără „Lenichris” (Chişinău), „Svibmagtex” (Ungheni) şi în deosebi, favorita autorului – „Bombonici” (Basarabeasca).

În cadrul Forumului „Fabricat în Moldova”, desfăşurat recent, au ieşit în evidenţă încă două companii, care şi-au început activitatea în anul trecut. Acest lucru este foarte important, or, lumea e bîntuită de criza economică, care în Moldova a fost agravată de genocidul pe faţă din partea serviciilor comunale, companiilor farmaceutice, importatorilor, energeticienilor, producătorilor de produse alimentare ş.a.m.d. Dar cu toate acestea lumea continuă să nască copii!

Aşadar, Întreprinderea individuală „Moldovan Vasile” de 10 ani se ocupa cu importul aţelor şi firelor în Moldova. În anul 2010 întreprinderea a început producţia articolelor pentru fetiţe sub marca comercială „Miss Vivi”. „Sortimentul nostru este alcătuit din rochii, tunici, colanţi, sarafane, paltoane, rochii de gală, cardigan, lenjerie cu dantelă, malete, pelerine, bolero, poncho, veste, pulovere etc. La procurările angro reducerile ating 50 la sută”, a relatat directorul firmei, Elena Moldovan. În cadrul întreprinderii activează 20-30 de muncitori.

Povestea firmei „Chiriac&Tulgara” SRL este romantică şi patriotică. Fondatorii firmei, Anatol Chiriac şi Carolina Tulgara, s-au cunoscut, s-au îndrăgostit şi s-au căsătorit în Franţa, unde Anatol lucra, iar Carolina făcea masteratul pe subiectul „Moda şi creativitatea”. După nuntă soţii au locuit în Franţa încă cinci ani, până la naşterea feciorului, după care au decis să revină în Moldova. „De ce?” „Ştiţi, toată lumea ne întreabă despre aceasta, şi cunoscuţi, şi persoane străine. Răspunsul e unu: pentru a fi mai aproape de părinţi”, mărturiseşte Carolina.

În luna mai a anului trecut soţii au început să producă haine pentru bebeluşii de 0-2 şi 2-6 ani. În afară de aceasta, întreprinzătorii mai produc cearşafuri de plapume, feţe de pernă, perne şi plapume (cu sintepon antialergic), colţare pentru pătucuri. Preţul variază între 600 şi 650 de lei. De asemenea, firma produce covoraşe pentru bebeluşi la preţul de 350-400 de lei. Toate produsele apar sub marca comercială „Bebekiti”.
La firmă lucrează în patru, afacerea fiind una de familie. Până nu demult producţia era realizată doar în magazinul de pe lângă atelier.

Participarea la expoziţie a strârnit un interes enorm faţă de asemenea articole, astfel încât acum se negociază contracte cu cumpărători angro din diferite regiuni ale ţării.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md