Lansarea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM) şi forumul internaţional de afaceri, prilejuit de acest eveniment, au întrunit reprezentanţi ai cercurilor de afaceri, oficialităţi şi jurnalişti din Uniunea Europeană, Rusia, Ucraina, România şi Republica Moldova.

Forumul a fost unul complex, detalii despre acest eveniment puteţi afla: în limba rusă AICI..

Reieşind din specificul „MyBusiness”, cel mai mult ne interesa răspunsul la două întrebări: cât de complicat este să devii membru al AOAM şi ce oportunităţi poate avea acest lucru pentru antreprenorii mici şi mijlocii?

Aceste întrebări le-am adresat directorului executiv al AOAM, Roman Chirca, care ne-a relatat următoarele: „În prezent, asociaţia noastră are 12 cofondatori. Au fost depuse peste 60 de cereri de aderare la AOAM, care în prezent sunt examinate cu atenţie. Sunt două criterii de bază: compania trebuie să ocupe un loc important pe segmentul său şi să dispună de potenţial pentru a munci productiv în numele acelor scopuri, pe care şi le propune Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova. Totalurile vor fi făcute şi publicate în a treia decadă a lunii octombrie”.

Notă: Fondatorul AOAM este cunoscutul om de afaceri din Moldova, Vladimir Plahotniuc (Global Sistems Group). Printre fondatori (în calitate de persoane fizice) se numără directorul general al SA „Moldtelecom”, Vitalie Iurcu, preşedintele „Victoriabank”, Natalia Politov-Cangaş, directorul administrator al „Casa Media”, Dorin Pavelescu, managerul hotelului „Codru”, Andrei Dobrin, directorul „Tutun CTC”, Pavel Filip.

Obiectivele majore ale AOAM se focusează în principal pe trei direcţii: iniţiative legislative pentru optimizarea cadrului normativ; promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare şi atragerea investiţiilor străine; programe de susţinere a businessului mic şi mijlociu şi crearea unui cadru de afaceri şi investiţional eficient.

www.aoam.md

Internetul a intrat sigur şi ireversibil în viaţa noastră. În scurt timp, din mijloc pentru procesarea informaţiei şi comunicare Internetul a devenit un suport indispensabil pentru soluţionarea problemelor cotidiene legate atât de serviciu, cât şi de treburile casnice.

În Occident comandarea produselor prin Internet este populară deja de mulţi ani. Ucraina şi Rusia, de asemenea au apreciat comoditatea cumpărăturilor online, de aceea utilizatorii „avansaţi” din aceste ţări demult nu mai stau la cozi pentru a procura produse.

Problema cumpărăturilor se rezolvă cu câteva click-uri, clientul primind produsele dorite la domiciliu, la ora solicitată.

În sfârşit, în Chişinău în baza cunoscutului hypermarket „Everest” s-a deschis primul supermarket online. Pentru a afla detalii l-am contactat pe Victor Miachişev, conducătorul spaţiului comercial „atlant.md”.

- Ideea acestui proiect a apărut acum un an. Analizând piaţa internă din Moldova am decis să propunem o concepţie absolut nouă a comerţului online atât pentru cumpărători, cât şi pentru vânzători – primul mall online.

- Cu alte cuvinte, e la fel ca şi cum ai veni într-un mall obişnuit, unde se află o mulţime de magazine, inclusiv alimentare, electrocasnice, de haine etc.?

- Exact. Doar că mall-ul nostru se deosebeşte de cele obişnuite prin aceea că noi nu suntem limitaţi nici prin numărul de magazine, nici prin cantitatea de produse. Însă principala deosebire de alte proiecte asemănătoare constă în faptul că a fost deschis primul supermarket de produse alimentare. În strânsă colaborare cu megapolisul „Everest” pe un spaţiu comercial a fost deschis un magazin online cu acelaşi nume. Acum orice doritor poate comanda produse alimentare sau chimice la domiciliu, fară a ieşi din casă.

- Cât de rapid se efectuează livrarea? Cât va costa acest serviciu şi există o sumă minimă a comenzii?

- În prezent, livrarea se va efectua în sectoarele Ciocana, Râşcani şi Poşta Veche. Livrarea se efectuează în timp de două ore din momentul recepţionării comenzii sau mai târziu, la ora solicitată de client. Serviciul costă 15 lei, însă această sumă este compensată de diferenţa de preţuri la produse în „Everest” şi cel mai apropiat magazin de lângă casă. Comenzile pot fi făcute pânâ la ora 20:40, deoarece magazinul lucrează până la 21:00.

- Care sunt modalităţile de achitare?

- În numerar curierului. De asemenea, noi primim WM, iar în timpul apropiat comanda va putea fi achitată prin intermediul cardurilor bancare. Este o modalitate comodă pentru cei care lucrează şi lociesc peste hotare, iar aici au rude. Astfel, comandând produse online puteţi avea grijă de cei apropiaţi.

- Interesant, chiar astăzi voi încerca acest serviciu nou pentru mine, iar timpul economisit îl voi dedica familiei. Mulţumesc pentru timpul acordat.

Adresa electronică a magazinului:http://everest.atlant.md

În ultimul timp în Moldova se observă un interes sporit pentru teoria şi practica creării clusterelor de afaceri, inclusiv a celor transfrontaliere.

Astfel, pe parcursul ultimii luni de zile s-au desfăşurat două conferinţe de avengură.

Prima conferinţă a fost organizată de Organizaţia pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), la care au participat şi experţii programului european TAIEX „Clusterele transfrontaliere – o cale spre europenizarea IMM-urilor”. (materialele sunt accesibile numai în limba română AICI ).

Cea de-a doua conferinţă – „Crearea şi dezvoltarea clusterelor în Republica Moldova după modelul Cehiei”, a fost organizată de Direcţia Politică şi Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii a Ministerului Economiei” (detalii puteţi afla AICI).

Ce înseamnă un cluster în economie? Potrivit Wikipedia, clusterul înseamnă o concentraţie de companii unite între ele pe o anumită teritorie. O definiţie mai exactă, deşi puţin mai ştiinţifică, este cea dată de Institutul rus de Cercetări Avansate: Clusterul este o convergenţă teritorială şi geografică, o asociaţie rezidentială de producere a mai multe domenii diferite între care este posibilă o relaţie funcţională şi de sinergie (după modelul client-furnizor, elaborarea soluţiilor adiacente ş.a.m.d.).

Despre clusterul transfrontalier a vorbit profesorul Stive Fenning, în cadrul conferinţei ODIMM. El a relatat despre activitatea clusterului BioValley, care se ocupă de biotehnologii şi este situat la hotarul dintre Elveţia, Germania şi Franţa.

Clusterul cuprinde patru universităţi cu un număr total de 70 de mii de persoane şi 300 de companii, care activează în domeniul biomedicinii şi Life Scienes, câteva incubatoare de afaceri, parcuri şi centre tehnologice. Astfel, BioValley a devenit practic cel mai mare centru în aceste domenii.

În Moldova de promovarea ideei creării clusterului de câţiva ani se ocupă Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic. În proces de elaborare se află câteva proiecte, inclusiv transfrontalire, la care participă câteva regiuni din Moldova, reprezentanţi ai mediului ştiinţific şi de afaceri din Iaşi (România) şi regiunea Odesa (Ucraina). Însă ca de obicei, există o problemă – lipsa banilor.

În opinia tuturor, o direcţie de perspectivă majoră este crearea clusterelor turistice. Asupra acestui aspect a insistat cu ceva timp în urmă şi ambasadorul SUA în Moldova, Asif Chaudhry, care a menţionat că americanilor în timpul călătoriilor nu le place să se lege de un anumit loc şi de un program elaborat de cineva. Adică, atunci când ajung la check-point, ei arendează un automobil, procură harta localităţii respective şi vizitează obiectivele turistice de sine stătător. În acest sens, Moldova ar putea deveni un centru, care ar uni nu doar propriile locuri de atracţie, dar şi cele din România şi Ucraina.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.m

Dacă doriţi să majoraţi profitul întreprinderii trebuie să faceţi publicitate afacerii Dvs. Dar cum de ales o strategie corectă şi sigură?

Vă prezentăm câteva idei care vă vor ajuta să transmiteţi eficient publicitatea şi să atrageţi clienţi noi.

1. Cataloage, anunţuri Pentru a găsi informaţia necesară mulţi utilizatori folosesc cataloage sau panouri de publicitate. Deci, în cazul în care în aceste cataloage nu va fi prezentată întreprinderea Dvs., potenţialii clienţi nu vă vor putea găsi. În multe cataloage înregistrarea este gratuită sau la un preţ mic. Vă sugerăm să includeţi în cataloage informaţie despre produsele şi serviciile oferite, precum şi informaţie de contact, inclusiv link-ul site-ului.

2. Publicitate în ziare

Publicitatea în ziare poate fi un instrument eficient de promovare a firmei. Folosiţi publicaţiile cunoscute şi plasaţi publicitatea în rame sau blocuri evidenţiate (dacă permite bugetul). Nu uitaţi de ziarele speciale, care pot reda mesajul publicului ţintă.

3. Difuzarea directă prin poştă Difuzarea directă prin poştă utilizează marketingul direct, unindu-vă direct cu clienţii. Însă pericolul acestei metode constă în aceea, că aceste mesaje pot fi percepute ca spam (mesaje cu conţinut publicitar trimise persoanelor care nu au solicitat informaţia respectivă). Pentru ca mesajul Dvs. să nu fie şters imediat expediaţi-l doar pe o singură adresă. Pentru ca scrisoarea să inspire încredere începeţi mesajul cu adresarea către persoana sau firma concretă. Mesajul trebuie scris de pe adresa electronică oficială.

4. Publicitate în reviste Acest tip de publicitate poate fi eficient în atingerea scopului. Secretul constă în alegerea corectă a revistei, deoarece publicitatea în reviste este scumpă.

5. Cărţile de vizită Cărţile de vizită, de asemenea, reprezintă un fel de publicitate. De fiecare dată când oferiţi o carte de vizită unui potenţial client, faceţi publicitate afacerii Dvs. Asiguraţi-vă ca pe cartea de vizită să fie imprimat logo-ul sau denumirea companiei. De asemenea, este foarte importantă însuşi calitatea cărţii de vizită.

6.Aderaţi la organizaţii

Fiecare companie propune oportunităţi exclusive de publicitate, de la plasarea banerului pe site până la publicarea în publicaţiile sale periodice. Fiind membru al unei asemenea organizaţii veţi putea face o publicitate bună afacerii.

7.Publicitate pe automobil În fiecare zi pe drumurile din oraş vedem o mulţime de automobile frumos decorate cu publicitatea diferitor întreprinderi. O asemenea publicitate nu va rămâne neobservată, iar dacă nu aveţi suficiente surse financiare pentru grafică puteţi plasa publicitatea pe automobilul propriu.

8. Publicitate la televiziune În cazul în care vă puteţi permite publicitate la televiziune, nu rataţi asemenea oportunitate. Televizinea se bucură de succes şi îşi demonstrează eficienţa pe piaţa de publicitate. Puteţi alege timpul convenabil şi frecvenţa difuzării spotului publicitar.

9. Publicitate la radio

Publicitatea la radio nu irită ascultătorii la fel de mult ca publicitatea la televiziune, de aceea se bucură de o mai mare atenţie. Anunţurile de publicitate la radio pot fi eficiente şi relativ ieftine.

10.Publicitate pe Internet Indiscutabil, în prezent acest tip de publicitate este cel mai eficient. Numărul utilizatorilor de Internet creşte în permanenţă, iar accesibilitatea acestui serviciu oferă posibilitatea de a face publicitate atât firmei, cât şi unor oferte speciale.

11.Participarea la expoziţii Unul dintre principalele motive pentru participarea la expoziţii este dorinţa de a fi observat şi a deveni cunoscut. Participarea la expoziţiile mari este costisitoare, de aceea multe firme încearcă să compenseze cheltuielile prin vânzări. În cazul în care aveţi ce propune clienţilor participarea la expoziţii este benefică pentru afacerea Dvs., rămâne doar să alegeţi tematica expoziţiei.

12.Participarea la acţiunile de caritate

Participarea materială la acţiunile de caritate poate fi nu doar un bun PR, ci şi o publicitate eficientă. De aceea, nu ezitaţi să participaţi la evenimentele cu caracter caritabil, pentru că în aşa fel vă veţi asocia în ochii potenţialilor clienţi nu ca încă o firmă ordinară, dar ca o companie atentă la nevoile oamenilor.

Merită oare de folosit pentru a face publicitate afacerii toate aceste metode? Nu! Însă dacă veţi alege câteva din ele şi le veţi aborda cu maximă seriozitate, veţi putea atrage atenţia potenţialilor clienţi mult mai rapid.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Mai devreme sau mai târziu, toate companiile se confruntă cu necesitatea atragerii finanţării externe în scopul dezvoltării afacerii, însă nici pe departe nu toate reuşesc acest lucru. În acest articol vom încerca să elucidăm unele aspecte ale acestei probleme, pentru ca viitorii debitori să aibă o idee mai exactă vizavi de ceea cum colaboratorii organizaţiilor de creditare abordează procesul de examinare a cererilor de finanţare.

Foarte des, având în vedere domeniul meu de activitate, aud mărturisiri jalnice (uneori furioase!) despre aceea că „băncile acestea nu oferă bani... nimănui”. De relgulă, astfel gândesc reprezentanţii sectorului mic şi mijlociu, deoarece în mod firesc, businessul mare are o viziune cu totul diferită vizavi de acest subiect.

De asemenea, frecvent auzim păreri potrivit cărora, procedurile bancare sunt prea birocratizate, dobânzile prea mari, iar cerinţele faţă de gaj prea severe... Indiscutabil, aceste afirmaţii conţin o mare doză de adevăr, dar de ce lucrurile stau anume aşa?

Răspunsul trebuie căutat în însuşi esenţa a ceea ce este o bancă comercială contemporană şi funcţiile pe care le are pe piaţă.
Chiar şi o examinare sumară a problemei denotă că băncile comerciale, probabil, sunt cele mai complicate structuri economice în economia actuală. Din cauza organizării şi reglementării activităţii lor destul de complexe, precum şi din cauza cerinţelor înaintate faţă de bănci de către organele de reglementare şi riscurilor care însoţesc principalele operaţiuni bancare, relaţiile cu debitorii nici nu pot fi prea deschise şi de încredere. Îndeosebi atunci, când banca are de a face cu o companie necunoscută, activitatea căreea trebuie studiată, în mare parte, reieşind din informaţia a cărei sursă este chiar firma respectivă.

În linii generale, consider că nu are sens de criticat activitatea organizaţiilor de creditare şi polemizarea pe acest subiect nu va avea niciun efect practic. Dacă dorim să rezolvăm probleme concrete, iar la bancă mergem anume pentru aceasta, atunci cel mai indicat este să privim afacerea proprie din punctul de vedere al lucrătorului bancar (ofiţerul de credite), care este prima barieră în calea noastră.

În primul rând, trebuie de ştiut că până la urmă, orice bancă este cointeresată să acorde credite, deoarece aceasta este una din modalităţile de bază de obţinere a profitului. Problema constă în faptul pe cine doreşte banca să-l vadă în calitate de client, cum se formulează cerinţele faţă de debitor şi căror criterii acesta trebuie să corespundă.

Iată ce spun despre aceasta însuşi reprezentanţii organizaţiilor de creditare:

Managerul unei bănci importante (cu condiţia păstrării anonimatului):
„Debitorii trebuie să reţină, că nici cel mai atractiv proiect sau afacere în derulare din punct de vedere a investiţiilor sau perioadei de rambursare, nu vor fi finanţate fără gaj, garanţii etc. Deseori băncile nu sunt sincere atunci când spun că cel mai important este nu gajul, ci partea economică. În realitate lucrurile stau altfel, îndeosebi acum, în perioada de recesiune, pentru că gajului i se atribuie un rol foarte important, dacă chiar nu cel important, atunci când se evaluează posibilitatea de acordare a creditelor.

Paradoxal, dar cu cât mai bogat şi mai important este clientul cu atât condiţiile de creditare sunt mai bune. Adică cei bogaţi şi de succes obţin şi reduceri, în timp ce începătorii pot spera doar la dobânzi mari, standard.

O atenţie deosebită trebuie de atras comisioanelor, deoarece băncile deseori compensează prin ele reducerile la dobândă. De reţinut, că în majoritatea cazurilor comisioanele se achită imediat şi pentru suma integrală a creditului, adică băncilor le este mai convenabil să perceapă comision, decât să primească donândă pe soldul creditului. Atunci când semnaţi un contract de creditare nu trebuie de economisit pe jurişti, or, aceasta vă va proteja de surprize neplăcute pe viitor.

În cazul în care nu aveţi obligaţiuni curente faţă de bancă (financiare, morale, etc.), examinaţi diferite variante, mai convenabile, de obţinere a creditului. De reţinut, că nu întotdeauna cele mai bune criterii sunt mărimea dobânzii sau a comisioanelor. Un factor foarte important este perioada de creditare, perioada de graţie, modalităţile de evaluare a gajului, condiţiile deservirii curente.
De asemenea, trebuie de menţionat că cu cât banca este mai mare, cu atât ea este mai birocratizată şi mai puţin flexibilă faţă de clienţi, îndeosebi faţă de cei noi. Recomandarea generală ar fi să nu vă temeţi de bănci, ele câştigă pe contul Dvs. şi totodată se tem să vă piardă în calitate de client. Întotdeauna trebuie să aveţi „ego-ul” său.”

Mihai Anegroaie, directorul filialei „Moldindconbank”:

“În primul rand doresc să subliniez, că există cerinţe generale faţă de potenţialii debitori, care sunt publicate pe site-ul băncii. Managerii băncii examinează atent corectitudinea prezentării documentelor şi conţinutul datelor prezentate. Evident, este mult mai uşor de luat decizii în privinţa cererilor pentru creditare depuse de clienţii băncii, deoarece putem vedea situaţia reală a afacerii clientului şi să-i recomandăm creditul potrivit. Cu toate acestea, noi vedem în fiecare potenţial debitor un client şi ne străduim să fim deschişi unei cooperări pe termen lung, deoarece aceasta este în interesele băncii.

Trebuie să menţionez, că în afară de cerinţele formale noi dorim să vedem în persoana clientului un bun administrator, cu o idee de afaceri bine închegată şi o echipă profesionistă de manageri, care real vede posibilile riscuri. Aceasta va permite să soluţionăm posibilile probleme în cadrul unor discuţii bilaterale normale. Cu alte cuvinte, noi suntem deschişi pentru colaborare cu întreprinzătorii şi companiile din toate ramurile economiei, care dezvoltă o afacerea sănătoasă şi sunt pregătiţi pentru relaţii durabile şi responsabile cu banca”.

Vă prezentăm câteva sfaturi practice care vor ajuta antreprenorii din sectorul mic şi mijlociu să obţină succes în relaţia cu banca:

1) Înainte de a apela la bancă colectaţi datele principale privind activitatea financiară şi de afaceri a companiei Dvs. în ultimii ani şi încercaţi să analizaţi această informaţie dintr-o parte, nepărtinitor. Este foarte posibil să observaţi de sine stătător aspectele problematice, asupra cărora va atrage atenţie şi ofiţerul de credite. Dacă nu vă reuşeşte de site stătător, apelaţi la serviciile unui consultant din exterior, care va soluţiona problema destul de rapid.
2) Formulaţi un obiectiv clar – pentru ce este nevoie de credit? Poate fi vorba despre investiţii, completarea capitalului circulant, extinderea afacerii etc. Aceasta va fi informaţia principală descrisă în planul de afaceri.
3) Întocmiţi un model financiar preliminar pentru a înţelege care este suma creditului pe care o veţi putea restitui, perioada de creditare, modalităţile de achitare, perioada de graţie de care veţi avea nevoie.
4) Analizaţi modul de prezentare a informaţiei şi de convingere a ofiţerului de credite. Reţineţi, colaboratorii bancari de regulă au o pregătire foarte bună din punct de vedere economic şi cunosc situaţia de pe diverse pieţe.
5) Gândiţi-vă la gajul oferit pentru obţinerea creditului (fără gaj un credit bancar este imposibil). Posibil că veţi putea găsi o persoană-garant, deoarece banca consideră acest lucru ca pe un aspect pozitiv pentru colaborarea cu compania Dvs.
6) După ce adunaţi toată informaţia necesară urmează să decideţi cu care bancă veţi colabora, reieşind din condiţiile de acordare a creditului.
7) Înainte de a depune cererea pentru obţinerea creditului vizitaţi banca selectată şi discutaţi cu ofiţerul de credite. Este posibil să primiţi informaţia care vă lipseşte vizavi de condiţiile de creditare înaintate anume de banca respectivă.

Nu trebuie de contactat banca în vederea obţinerii unor servicii necaracteristice activităţii bancare prin esenţă. Astfel, nu are sens de contactat banca pentru a obţine un credit pentru capitalul iniţial, deoarece băncile nu oferă credite companiilor noi create (cu excepţia companiilor care fac parte din grupul de companii cunoscut băncii). Creditarea antreprenorilor începători nu face parte din funcţiile băncii, deoarece nu corespunde politicii bancare de gestionare a riscurilor. Astfel, ne place sau ba, dar capitalul iniţial va trebui să-l găsim în altă parte.

Nu trebuie de prezentat băncii informaţie neveridică, deoarece probabilitatea ca acest lucru va fi nefast pentru Dvs. este foarte mare (chiar dacă informaţia va fi depistată deja după obţinerea creditului). Mai indicat este să utilizaţi cunoştinţele şi aptitudinile angajaţilor băncii, care la modul cel mai serios vă pot schimba atitudinea faţă de afaceri, cu atât mai mult, că în majoritatea cazurilor obţineţi asemenea cunoştinţe absolut gratis.
În încheiere as dori să vă atrag atenţia asupra aspectelor strategice ale acestui subiect. Nu trebuie de abordat relaţiile cu banca în calitate de „cerşetor” şi de redus toate chestiunile numai la soluţionarea problemei curente.

Încercaţi să priviţi colaborarea cu banca ca pe un proces care poate avea o perspectivă de durată pentru afacerea Dvs. Stabiliţi cu banca relaţii durabile bazate pe încredere reciprocă, deoarece pe viitor veţi mai avea nevoie nu o singură dată de servicii bancare, care cu timpul vor deveni mult mai accesibile. Mai devreme sau mai târziu, dezvoltarea rapidă a afacerii va deveni, practic, imposibilă fără implicarea băncilor, de aceea trebuie de învăţat din timp să stabiliţi relaţii reciproc avantajoase şi durabile cu organizaţiile bancare. Aceasta vă va permite să beneficiaţi de serviciile bancare la fiecare etapă de dezvoltare a afacerii în cele mai bune condiţii.

Materialul a fost pregătit de Sergiu Hârbu, consultant în afaceri

La Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova a avut loc o conferinţă de presă, în cadrul căreea a fost prezentată Concepţia de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional. Concepţia urmează să fie supusă, până la 20 septembrie, unor dezbateri publice, după care va fi prezentată Guvernului spre aprobare. «MB» va reveni neapărat asupra acestui subiect.

Dar până atunci, mult mai interesantă pare informaţia prezentată de şeful Direcţiei Integrare Europeană şi Colaborare Internaţională din cadrul Academiei de Ştiinţe a RM, Sergiu Popescu, care a relatat că pe 20 iulie au finisat negocierile cu Comisia Europeană, în urma cărora s-a decis că de la 1 ianuarie 2011 Moldova va fi inclusă în programul «FP7» în calitate de membru asociat.

Cel de-al şaptelea program cadru (Seventh Framework Program) a succedat proiectul analogic «FP6» şi se desfăşoară în perioada anilor 2007-2013. Programul este menit să atingă scopurile expuse de Uniunea Europeană în anul 2000 la Lisabona, care prevăd edificarea celei mai dinamice şi competiţionale economii, bazate pe cunoştinţe.

Acest proiect reprezintă o colaborare dintre trei părţi: stat, business şi ştiinţă, fiind îndreptat spre elaborarea şi implementarea în afaceri a tehnologiilor cu caracter scientointensiv.

Bugetul «FP7» este unul impresionant. Iniţial el constituia 50 mlrd de euro, apoi 52 mlrd, iar în anul curent au fost alocate încă 6,4 mlrd de euro. Banii sunt destinaţi pentru finanţarea proiectelor comune în domeniul tehnologiilor avansate realizate de întreprinderile mici şi mijlocii. În conformitate cu practica europeană, programul presupune finanţare parţială. Astfel, pentru universităţi şi alte instituţii publice finanţarea poate constitui până la 75 la sută, iar pentru întreprinderile particulare — până la 50 la sută.

Pentru program sunt eligibile grupuri de companii şi instituţii ştiinţifice din care fac parte companii din ţările UE şi statele asociate ale acestui proiect (Albania, Israel, Bosnia şi Herţegovina, Moldova).

Schemele de acces la finanţare sunt destul de complicate şi diversificate. Pentru acordarea asistenţei potenţialilor beneficiari autohtoni a fost creată reţeaua naţională de coordonatori, condusă de preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gherghe Duca. Nemijlocit de activitatea reţelei se ocupă Direcţia Integrare Europeană şi Colaborare Internaţională din cadrul AŞ RM. În total, în Moldova activează 8 puncte de coordonare: pentru ocrotirea sănătăţii (pe lângă Universitatea de Stat de Medicină); pentru energetică şi protecţia mediului ambiant (Universitatea de Stat); pentru tehnologiile informaţionale şi telecominicaţii (Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale al AŞ RM); pentru produse alimentare, agricultură, piscicultură şi biotehnologii (Universitatea AŞ RM); pentru nanotehnologii (Universitatea de Stat); pentru ştiinţe social-economice (Universitatea de Stat din Tiraspol); pentru mobilitate (Punctul Naţional de Contact pentru mobilitate, Centrul Proiecte Internaţionale a AŞ RM); pentru întreprinderi mici şi mijlocii (Agenţia pentru Inovare şi Transfer de Tehnologii).

Pentru detalii accesaţi http://fp7.asm.md/

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Statul, Republica Moldova, intervine în domeniul comercial prin intermediul directivelor, direcţiilor specializate impunînd anumite limite şi acţiuni din partea organelor de stat, agenţilor economici de fixare a preţurilor la o gamă largă de produse şi servicii.

În acest sen, Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995 cu ultimile modificări din 29 iunie 2010 (M.O. nr.108-109 din 29 iunie 2010) prevede Nomenclatorul de mărfuri şi servicii, preţurile şi tarifele cărora se reglementează de ministere, executivele raionale şi primăriile municipale.

Începînd cu 1 ianuarie 1995, persoanele fizice şi juridice indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, care desfăşoară activităţi comerciale, să aplice pentru mărfuri în procesul stabilirii preţurilor libere cu amănuntulm mărimea adaosului comercial liber, cu excepţia preţurilor la mărfurile socail-importante. Hotărîrea nr.547 stabileşte preţurile pentru mărfurile social-importante, această noţiune de „social-importante” include categoria mărfurilor III şi II.

Pentru întrepreinderile de alimentaţie publică de categoria a III-a (ce deservesc persoanele socialmente vulnerabile, elevii, studenţii, populaţia la locul de muncă, în instituţiile curative), mărimea adaosului comercial nu depăşeşte 30 la sută, iar pentru întrepreinderile de categoria a II-a nu depăşeşte 70 la sută faţă de preţul liber cu amănuntul sau faţă de costul setului de materie primă la calcularea preţurilor pentru bucate şi produse. Mărfurile importate se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţurile de achiziţie inclizînd cheltuielile de transport de la furnizor pînă la locul (depozit) de destinaţie, taxele vamale achitate, taxele de stat şi adaosul comercial ce nu depăşeşte 20 la sută în raport cu preţurile de achiziţie. Persoanele fizice şi cele juridice sunt obligate să indice în facturi, la comercializarea mărfurilor social-importante preţul liber de livrare sau preţul de procurare şi mărimea adaosului comercial, iar la comercializarea materialelor de construcţie – şi cheltuielile de transport pe teritoriul republicii.

Important pentru agenţii economici este faptul stabilirii cu precizie a preţurilor la mărfurile şi produsele pe care le comercializează, deoarece prin modificările operate din 29 iunie 2010 se reglementează şi se stabileşte acea listă exactă a mărfurilor cu aplicarea adaosului comercial (exemplu: lapte integrat pasteurizat cu conţinut de grăsime de pînă la 2.5%; animale vii din specia porcină; ulei vegetal din floarea soarelui etc.), încălcarea acesteia atrage răspundere administrativă pentru agenţii economici (vezi articolul Activitatea agentului economic – răspundere administrativă pe mybusiness.md).

JUSTSTUDIUMANIMA

Majoritatea statelor lumii în ultimii ani, în pofida crizei, investesc activ sume enorme în elaborarea şi implementarea nanotehnologiilor. Se consideră că anume în acest domeniu există soluţii care vor schimba cardinal viitorul. Evident, în acest proces ştiinţa este susţinută de business, care speră să obţină dividende solide de pe urma investiţiilor în high-tech.

Să clarificăm, ce reprezintă totuşi „nano”? „Toată lumea ştie deja ce înseamnă microelectronica: obiecte de mărimea unei miimi de milimetru sau un micron”, povesteşte profesorul Anatolie Sidorenco, directorul Institutului de Electronică şi Tehnologii Industriale al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. „Nanoobiectele sunt de o mie de ori mai mici. Au apărut tehnologii avansate (fotolitografie electronică, epitaxie micromoleculară, etc.) care au permis crearea unor obiecte de o mie de ori mai mici, decât micronul. Nanometrul este un obiect cu mărimea de 10 metri la puterea minus nouă. Ştiinţa care operează cu obiecte de dimensiunea de câţiva nanometri se numeşte nanotehnologie.

La acest nivel, când grosimea obiectului este de câteva stratruri de atomi, are loc transformarea cantităţii în altă calitate. Materialele obişnuite capătă proprietăţi noi. În domeniul ştiinţei a apărut o tendinţă nouă – crearea metamaterialelor, adică a materialelor compuse din substanţe obişnuite (cupru, wolfram etc.), dar configurate din particule cu dimensiunea de câţiva nanometri cu o structură regulată.

Aceste materiale au proprietăţi uimitoare. De exemplu, în optică aceste materiale capătă un coeficient negativ de refracţie. Obiectele acoperite cu un strat de asemenea particule devin invizibile în radiodiapazon, deoarece fascicolele de lumină sau radarul pur şi simplu le ocolesc. Adică, impermeabilul invizibil sau avionul invizibil devin o realitate”. La prima vedere, Moldova destul de activ participă în procesul de elaborare a nanotehnologiilor. Institutele Academiei de Ştiinţe efectuează diverse cercetări în domeniul nanotehnologiilor. La capitolul realizări poate fi trecut supraconductorul stratificat feromagnetic, la care a fost descoperită o supraconductibilitate dublă returnabilă. Este vorba despre un fenomen fizic nou, care va permite crearea unor instalaţii noi – a elementelor logice ale spintronicii. Este vorba despre o asemenea nanoelectronică, în care mediul activ îl constituie electronii spin polarizaţi.

O altă inovaţie interesantă şi de perspectivă sunt metamaterialele. În laboratorul profesorului Tighineanu sunt elaborate aşa numitele nano-template – un material în care prin metoda electrochimică se creează o structură regulată de nanopori. Asemenea materiale sunt folosite în calitate de filtre speciale, îndeosebi în nano-optică (fotonică).

Însă trebuie de menţionat, că majoritatea elaborărilor savanţilor moldoveni sunt efectuate în comun cu partenerii străini şi, respectiv, sunt finanţate de peste hotare, unde aceste inovaţii şi pleacă pentru a fi implementate. Este destul de logic în condiţiile în care în Moldova, în prezent, acest lucru este imposibil de realizat. Chiar dacă „anume inovaţiile transformă cunoştinţele în bani”, cum îi place preşedintelui Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca, să-l citeze pe Alfred Nobel.

În afară de institutele Academiei de Şiinţe în Moldova exista o interconexiune puternică dintre ştiinţă şi procesul de producţie – uzina „Microprovod” (ulterior SA „Micron”) şi Institutul de Cercetări Ştiinţifice „Eliri”, care efectua elaborări pentru această întreprindere.
Situaţia uzinei „Micron” este clară, or, întreprinderea a pierdut pieţele de desfacere şi se confruntă cu probleme financiare colosale. Statul, care deţinea 72,1 la sută din acţiunile uzinei, a încercat să vandă cota sa. Astfel, un candidat serios la procurarea cotei statului a fost „Basarabia-Nord”, care intenţiona să deschidă în cadrul întreprinderii un depozit mare de mezeluri. Însă în cele din urmă, acţiunile au fost achiziţionate de compania din Singapore cu capital rusesc „Silver Wigns” la un preţ de 25 mln de lei. Este vorba de compania care a achiziţionat şi uzina „Mezon”, dar care până la urmă încă nu a decis ce să facă cu aceste întreprinderi.

“Eliri” reuşeşte să se menţină pe apa de plutire, în mare parte datorită comenzilor de peste hotare. Utilizând tehnologia microfirelor, întreprinderea a început în comun cu Academia de Ştiinţe şi Universitatea Tehnică să lucreze în domeniul fabricării firelor nanostructurale.
Guvernul Moldovei a transmis în anul 2008 institutul din gestionarea Ministerului Economiei şi Comerţului la balanţa Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu scopul “implementării şi dezvoltării nanotehnologiilor în domeniul tehnologiilor informaţionale”. În baza nanofirelor se preconiza să înceapă producţia semnelor de marcare pentru protecţia mărfurilor de falsificare şi contrafacere. Pentru finanţare, inclusiv pentru crearea unui parc ştiinţifico-tehnologic, în bugetul pentru anul 2009 a fost prevăzută suma de 1 mln de lei.

În anul 2009 Consiliul Superior pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică a aprobat decizia de constituire a Parcului Ştiinţifico-Tehnologic “Micronanoteh” în domeniul microelectronicii şi nanotehnologiilor în cadrul „Eliri”. Urma să fie creată o mini „Silicon Valley” chiar în centrul sectorului Râşcani al capitalei.

Recent, a fost anunţat că noul parc tehnologic a început selectarea rezidenţilor. Încurajaţi de această ştire l-am contactat pe directorul institutului, Efim Badinter, care este şi administratorul Parcului Ştiinţifico-Tehnologic “Micronanoteh”. „Nu prea avem de ce să ne bucurăm. Candidaţi sunt, este şi o suprafaţă de 320 metri pătraţi, dar nu sunt bani. Nici anul trecut, nici anul curent din bugetul de stat nu a fost alocat niciun bănuţ”, a relatat Efim Badinter.

Concursul pentru selectarea rezidenţilor Parcului Ştiinţifico-Tehnologic “Micronanoteh” continuă.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În Republica Moldova a fost anunţată desfăşurarea Concursului naţional „Topul inovaţiilor 2010”. Scopul acestuia este identificarea celor mai valoroase 10 inovaţii ale anului 2010. Concursul urmăreşte stimularea activităţii de cercetare şi inovare. Învingătorii vor beneficia de premii băneşti şi diplome de menţiune. În cadrul concursului va fi acordat şi premiul “Inovaţia anului 2010”. Cererile pentru participare pot fi depuse până la 27 noiembrie, 2010. În anul 2009 la concursul de inovaţii au fost depuse 40 de cereri. Concursul este organizat de Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic. Prima ediţie a “Topului inovaţiilor” a avut loc în anul 2008.

Infotag

„MyBusiness” a scris deja nu o singură dată despre faptul că în Moldova, în principiu, sunt destui bani liberi. Cu atât mai mult, bani liberi există în ţările dezvoltate, ca de altfel, şi idei bune. Însă nu întotdeauana există mecanisme care să combine aceste elemente (mai ales în Moldova). Una din cele mai interesante structuri de acest fel sunt fondurile venture (sau cu capital de risc).

Venture (din eng. venture — întreprindere cu capital de risc) — companie investiţională, care lucrează exclusiv cu proiecte şi întreprinderi inovaţionale (startup). Companiile sau fondurile venture, aşa cum arată şi denumirea lor generică, investesc bani în alte firme mici si mijlocii. Una dintre caracteristicile lor principale este investiţia pe termen scurt şi mediu; companiile venture, deşi devin acţionari, nu rămân în afacerea respectivă, ci ies din investiţie după un termen impus de restituire a creditului şi a dobânzii. De obicei, asemenea investiţii se fac în domeniul elaborărilor ştiinţifice inovaţionale. De regulă, 70-80 la sută din proiecte nu aduc beneficii, dar profitul de la celelalte 20-30 la sută acoperă toate cheltuielile (Wikipedia).

Republica Moldova, de asemenea, este în vizorul companiilor venture, inclusiv a întreprinzătorilor autohtoni, care doresc să investească capital, însă de vină este lipsa unei baze regulatorii.

În această situaţie Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT) a decis să intervină şi să schimbe lucrurile. Astfel, obţinând susţinerea financiară şi morală a Comisiei Europene, AITT intenţionează până la finele anului curent nu doar să elaboreze baza normativă (deja există compania care va finanţa aceste lucrări), dar şi să creeze în paralel oportunităţi pentru demararea imdeiată a startup-urilor.

Experienţa europeană demonstrează că există cel puţin cinci modele de fonduri cu capital de risc – de la cele de stat şi mixte până la cele private.

„Suntem interesaţi în special de experienţa Finlandei”, relatează Ghenadie Cernei, directorul AITT. – Acolo statul garantează activitatea acestor fonduri, dar nu se amestecă şi nu le finanţează. Un grup din trei specialişti ai AITT şi Institutului de Economie al Academiei de Ştiinţe a RM va pleca, în octombrie, în Finlanda, unde timp de o săptămâna va studia experienţa nordicilor. Totodată, pe 29 octombrie, la Chişinău se va desfăşura o conferinţă internaţională, la care prin intermediul Comisiei Europene vor participa 8 specialişti din diferite ţări, care vor relata despre funcţionarea unor modele de finanţare venture pentru a putea evalua eligibilitatea lor pentru economia noastră. Ulterior, un grup format din 12 savanţi în domeniul economiei şi dreptului (deja există) va elabora baza normativă, care va fi analizată de un expert european trimis de Programul „TAIEX”. Abia după aceasta vom prezenta documentele Guvernului”.

Cu toate acestea, nu trebuie de avut iluzii, or, chiar şi fondurile cu capital de risc oferă bani după ce calculează minuţios toate argumentele „pro” şi „contra”. Ghenadie Cernei ne-a povestit, că a asistat la asemenea interviuri în Grecia, unde totul decurge în felul următor. O strcutură specială în decurs de nouă luni de zile selectează proiectele inovaţionale reieşind din principiul european: productul sau tehnologia sunt noi, dacă au mai puţin de trei ani (în SUA şi China acest termen a fost redus până la un an). De obicei, este selectat un proiect din 100. Ulterior, pe parcursul a trei luni, de două ori pe săptămână, candidaţii îşi prezintă proiectele reprezentanţilor fondurilor venture (15 minute pentru prezentare şi 15 minute pentru a răspunde la întrebări). La această etapă cercul pretendenţilor se reduce simţitor. Ei, dar cei care rămân... „I-am întrebat pe finlandezi, dacă criza a influenţat rentabilitatea fondurilor venture, la care mi s-a răspuns că rentabilitatea a scăzut cu doar 30 la sută. Această cifră cred că nu necesită vreun comentariu”, a conchis Ghenadie Cernei.

www.aitt.md