În Republica Moldova există două superbranduri
Prima carte a superbrandurilor de consum pentru România „Consumer Superbrands pentru România”.
În publicaţie au fost incluse branduri locale şi internaţionale prezente pe piaţa din România. Printre acestea se numără “Academia Caţavencu”, “Avon”, “Ballantine’s”, “Băneasa Shopping City”, “BCR”, “BMW”, “CHIVAS”, “Coca-Cola”, “Cosmote”, “DHL”, “Germanos”, “Google”, “HBO”, “Heineken”, “Help Net”, “Humana”, “JW Marriott Bucharest Grand Hotel”, “LaDorna”, “Lindab”, “Milli”, “Milupa Milumil”, “Mobil 1”, “Napolact”, “Orange”, “Orbit”, “Philips”, “Radio România”, “Radio ZU”, “Raiffeisen Bank”, “Rompetrol”, “Samsung”, “Spor”, “Vel Pitar”, “Western Union”, “Whirlpool”.
De menţionat, că în secţiunea “Branduri din pieţe vecine, cu potenţial pentru dezvoltarea viitoare a culturii de branding” au fost incluse două branduri din Republica Moldova, „Naturalis” şi „Vita”. Organizaţia “Superbrands” activează în peste 80 de state ale lumii mai bine de 15 ani cu scopul dezvoltării culturii brandului prin intermediul proiectelor “Business Superbrands”, “Consumer Superbrands”, “Luxury Superbrands”, “Cool Brands”, “Sports Brands” etc. România a aderat la acest proiect în anul 2005.
Pentru a afla detalii accesaţi site-ul http://www.superbrands.com/ro" href="http://www.superbrands.com/ro">http://www.superbrands.com/ro
Dezvoltarea cooperării economice dintre Cehia şi Moldova
La 2 februarie 2011, la Chişinău, în cadrul programului de afaceri al expoziţiei naţionale „Fabricat în Moldova”, va fi organizată masa rotundă: „Dezvoltarea cooperării economice dintre Cehia şi Moldova”. La eveniment va participa o delegaţie de întreprinzători cehi, condusă de viceministrul Industriei şi Comerţului, Milan Govorka.
Potrivit şefei Secţiei Relaţii Externe a Camerei de Comerţ şi Industrie, Ludmila Rotaru, în perioada 1- 4 februarie curent, reprezentanţii mediului de afaceri din Cehia vor efectua o misiune economică în Moldova. Astfel, în cooperare cu CCI a Cehiei pentru ţările CSI, Ministerul Economiei al Moldovei, MIEPO şi Ambasada Cehiei în Moldova, va fi organizată masa rotundă: „Dezvoltarea cooperării economice dintre Republica Cehă şi Republica Moldova”( 2 februarie 2011, mun. Chişinău, str. Ghioceilor 1, „Moldexpo”, începând cu orele 14:30).
„Manifestarea are scopul de a consolida relaţiile comercial-economice dintre comunităţile de afaceri ale celor două ţări şi a stabili noi contacte cu potenţiali parteneri de business. Programul mesei rotunde include prezentarea potenţialului economic şi investiţional din Moldova şi Cehia, a posibilităţilor de cooperare bilaterală în diverse domenii.
CCI a RM invită agenţii economici autohtoni să participe la eveniment, deoarece în cadrul acestuia vor avea loc întrevederi bilaterale, ce vor oferi oportunităţi de iniţiere a contactelor de afaceri cu companiile cehe”, a spus Ludmila Rotaru, la şedinţa ordinară de luni, 17 ianuarie.
Menţionăm că expoziţia naţională „Fabricat în Moldova”, ediţia a X-a, se va desfăşura în perioada 1-5 februarie curent, la „Moldexpo”, fiind organizată de Camera de Comerţ şi Industrie, sub patronajul Guvernului.
Informaţii suplimentare referitor la masa rotundă pot fi obţinute la:
tel: (22) 22-13-91, 23-87-70, 069628973,
Serviciul de presa
tel: 24-42-83,
Lia Cazacu
Dezvoltarea industriei serviciilor de ospitalitate
Programul BERD BAS Moldova organizează trainingul ”Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii din industria serviciilor de ospitalitate”, fiind susţinut de experţi din Croaţia. Trainingul va avea loc în perioada 28-29 ianuarie, la Chişinău, cu participare gratuită.
Cursul de instruire este destinat managerilor companiilor din domeniul ospitalier din Republica Moldova şi companiilor de consultanţă în managementul industriei ospitaliere.
În cadrul trainingului participanţii vor studia despre managementul strategic, dezvoltarea resurselor umane, politici de marketing şi cooperare regională; administrarea operaţiunilor zilnice din cadrul industriei de ospitalitate, precum şi despre contractarea consultanţilor din exteriorul întreprinderii (outsourcing), evaluarea impactului consultanţei în afaceri asupra performanţei întreprinderii. O temă aparte va fi managementul afacerii în industria hotelieră, şi anume: dezvoltarea strategică şi durabilă a activităţii hoteliere, marketing hotelier şi a soluţiilor operaţionale.
„Programul BERD BAS Moldova oferă asistenţă multilaterală IMM-urilor, precum şi companiilor de consultanţă, una din direcţiile asistenţei fiind organizarea trainingurilor şi seminarelor tematice. Industria serviciilor de ospitalitate din Republica Moldova prezintă un potenţial mare de dezvoltare, iar prin organizarea acestui training ne dorim să aducem un transfer de know-how care să propulsioneze dezvoltarea acestei industrii şi la noi în ţară”, a spus Veronica Arpintin, Director Naţional al Programului BERD BAS Moldova.
Trainingul va fi susţinut de consultanţi ai PRAKTIS Savjetovanja d.o.o. (Croaţia) şi va avea loc într-un mod interactiv, va include studii de caz, prezentări, lucru în echipă, discuţii.
Criteriile de selectare pentru persoanele interesate să participe la acest curs sunt: cel puţin 2 ani de experienţă în industria serviciilor de ospitalitate, poziţie managerială în cadrul companiei din sectorul ospitalier şi cunoaşterea limbii engleze.
Persoanele interesate sunt rugate să expedieze Formularul de participare completat la adresa " href="mailto:"> sau prin fax: (373 22) 211-585. Formularul poate fi accesat pe pagina web: www.bas.md. Data limită pentru aplicare – 21 ianuarie, 2011.
_________________________________________________________________________
Despre Programul BERD BAS Moldova:
Programul BERD BAS oferă ÎMM-urilor din Moldova asistenţă în identificarea şi definirea necesităţilor de afaceri ale întreprinderilor, cooperare în selectarea celor mai eficienţi consultanţi locali pentru soluţionarea problemelor specifice de business cu care se confruntă întreprinderile şi granturi pentru co-finanţarea proiectelor de consultanţă.
Programul BERD BAS este implementat în Moldova din 2005, susţinând în această perioadă peste 250 de ÎMM-uri din Moldova din diferite sectoare ale economiei, precum agricultura, industria alimentară, IT, comerţul cu amănuntul, industria textilă. Programul BERD BAS susţine companiile beneficiare prin rambursarea până la 70% din costurile proiectului de consultanţă, suma maximă fiind de €10.000. Valoarea totală a asistenţei BAS oferită până la moment ÎMM-urilor din Moldova este de cca €1,4 millioane.
În prezent, Programul BAS Moldova se concentrează în promovarea implementării proiectelor de eficienţă energetică (cu sisţinerea Guvernului Suediei), îmbunătăţirea competitivităţii afacerilor în zonele rurale, dar şi încurajarea femeilor-antreprenori.
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să vizitaţi www.bas.md sau să contactaţi: (+373 22) 211-614.
Microfinanţarea – hitul investiţional al sezonului
La 31 decembrie, 2009, în Republica Moldova activau 29 organizaţii de microfinanţare, iar la 30 septembrie, 2010, numărul acestora a crescut până la 35. Majoritatea din ele activează în toate regiunile ţării. Prioritatea acestor organozaţii este acordarea creditelor de consum.
Aceste date sunt reflectate în raportul elaborat de directorul companiei „Microinvest”, Artur Munteanu, pentru Forul moldo-german privind finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, care s-a desfăşurat recent la Chişinău.
Artur Munteanu şi-a prezentat organizaţia, creată în anul 2003. În această perioadă de timp organizaţia a finanţat 13 mii de întreprinzători şi companii mici, acordând microcredite în valoare totală de 60 de milioane de dolari SUA. Către 30 septembrie, 2010, organizaţia administra un portofoliu de credite în mărime de 190 mln lei. De menţionat, că „Microinvest” are filiale în 12 regiuni ale ţării.
Organizatorii companiei „Microinvest” sunt: Fundaţia Soros Moldova, Balkan Fund for South-East Europe (Olanda), Soros Economic Development Fund (SUA), Oikocredit (Olanda), Societe Internationale pour le Developpment et l’Investissment (Franţa), Richard Driehause (SUA).
Printre creditorii companiei se numără 18 organizaţii locale şi internaţionale, inclusiv Oikocredit, Deutsche Bank, BERD, FMO, EFSE etc. Capitalul social al companiei constituie 107 mln lei.
Pe piaţa microfinanţării se evidenţiază trei operatori: „Prime Capital” (deţine 21,75 la sută din piaţă), “Microinvest” (17,5 la sută) şi “ProCredit” (16,7 la sută).
De menţionat, că în anii 2008-2009 activele tuturor companiilor din acest sector s-au micşorat cu 78 mln de dolari sau cu 33,1 la sută. Astfel, dacă în perioada anilor 2006-2007 portofoliul creditelor acordate s-a majorat cu 40,6 mln de dolari (40,8 la sută), atunci în următorii doi ani din cauza crizei economice acesta s-a micşorat cu 30 mln de dolari (21,2 la sută).
Totodată, capitalul propriu în anul 2009 s-a majorat cu un milion de dolari, atingând 39,9 mln de dolari (+ 3,5 la sută). De asemenea, rentabilitatea activelor (ROA) în anul trecut s-a majorat de la 3,2 până la 3,52, iar rentabilitatea capitalului (ROE) a scăzut de la 23,87 până la 17,29.
În pofida acestor cifre destul de controversate, în Moldova creşte numărul celor care doresc să investească în microfinanţare, probabil din cauza că aceasta este “unica joacă” din oraş. Acest fapt este confirmat şi de prezenţa la Forul moldo-german a cunoscutului om de afaceri, Igor Krapivka (“Orvento Metal”, “Incomaş”, uzina de ţevi “Protos” etc.), care de altfel, este departe de finanţe.
“Într-adevăr, membrii Clubului Oamenilor de Afaceri “Timpul”, pe care îl prezidez, au decis să creeze propria organizaţie de microfinanţare, investind deja în capitalul social 1,8 mln de lei. Mai mult, noi intenţionăm să atragem şi bani cetăţenilor (nu în calitate de depozite, deoarece acest drept îl au doar băncile, ci în calitate de împrumuturi cu dobândă mai mare, decât la depozite). Concluziile la care au ajuns în cadrul forului experţii moldoveni şi germani privind necesitatea extinderii şi diversificării pieţei de microfinanţare din Republica Moldova confirmă că decizia pe care am luat-o este una corectă”, a menţionat Igor Krapivka.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
Câştig pe Internet
Este cunoscut deja faptul că Internetul poate deveni o sursă bună de câştig. Această modalitate de obţinere a veniturilor este pe placul oricui, deoarece are un şir de avantaje: lucrul la domiciliu, posibilitatea de a munci după un orar convenabil, precum şi venituri mari, pentru că lucrul pe Internet este considerat unul dintre cele mai profitabile. Vă prezentăm câteva exemple de câştig datorită Internetului.
1. Scrierea articolelor pentru site-uri. În prezent, munca de copyrighter şi rewriter este destul de profitabilă. Comenzile pot fi găsite pe Internet sau cu ajutorul unor difuzări masive potenţialilor clienţi. Avantajul lucrului constă în aceea, că chiar şi fără cunoştinţe de specialitate într-un anumit domeniu se poate scrie articole pe orice subiecte dorite sau solicitate. Preţul unui articol variază între 50 şi 300 de lei, în dependenţă de volum şi tematică.
2. Scrierea articolelor SEO. Cine nu ar dori să câştige 300 de lei în doar 20 de minute? Însă pentru început trebuie de însuşit regulile de scriere a articolelor SEO, iar ulterior de explicat potenţialilor clienţi importanţa unor asemenea articole.
3. Câştig fără investiţii se poate obţine şi datorită promovării site-urilor. La acest capitol pe Internet pot fi găsite o mulţime de materiale instructive, inclusiv cărţi de specialitate editate online. Încercaţi să promovaţi un site, notaţi toate metodele şi paşii, iar apoi lansaţi-vă şi la nivel profesionist. În dependenţă de nivel şi timp, promovarea unui site costă de la 1500 de lei.
4. O altă sursă de venit pe Internet este optimizarea site-ului. Pe de o parte, optimizarea seamănă foarte mult cu promovarea, însă deosebirea este semnificativă. Astfel, optimizarea poate fi efectuată în decurs de o zi, iar venitul poate constitui circa 50 de dolari per operaţie.
5. Publicitatea şi promovarea firmei pe Internet, de asemenea, poate deveni o sursă importantă de venit. Acest tip de muncă pe Internet poate dura o singură zi, iar venitul poate atinge 300 de lei şi mai mult. Lucrul constă în înregistrarea firmei în cele mai populare cataloage din ţara dvs.
6. Înregistrarea firmei şi a site-urilor în multiplele cataloage. Pe de o parte, asemenea câştig pe Internet reprezintă o promovare, însă nu e chiar aşa, deoarece promovarea presupune şi alte metode. Înregistrarea companiei şi a site-ului în cataloage este foarte utilă pentru toate resursele web. Acest serviciu costă de la 300 de lei în sus, în dependenţă de numărul de cataloage.
7. Câştig pe Internet cu ajutorul programului Forex. Cu ajutorul acestui sistem pot fi câştigate sume importante de bani, însă în prealabil trebuie de însuşit bine toate regulile jocului. Esenţa programului Forex constă în câştigarea banilor în baza fluctuaţiilor cursurilor diferitor valute.
8. Pe Internet se pot obţine venituri şi cu ajutorul propriului site. În acest caz este suficient de plasat pe site anumită publicitate. Evident, această afacere va da roade cu condiţia ca site-ul să fie suficient de cunoscut.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
Afaceri cu plante decorative de interior
Timpurile când pervazurile rudelor noastre erau înfrumuseţate cu ghivece de flori din sticle de plastic, plăci de vinil, cutii de conserve sau alte materiale care nu au nimic comun cu ghivecele pentru flori au devenit istorie. În prezent, tot mai multe gospodine cultivă plante de interior de diverse forme doar în ghivece speciale.
Pe piaţa din Republica Moldova şi Chişinău se comercializează un sortiment variat de ghivece pentru flori, numai bune pentru cultivarea celor mai neobişnuite şi frumoase plante.
De regulă, gospodinele doresc să se pricopsească cu plante deja mature, or, aceste plante momentan pot schimba orice încăpere nu doar vizual, dar şi din punctul de vedere al atmosferei şi aerului. În condiţiile în care cererea de plante mature este destul de mare puteţi să începeţi cultivarea florilor la propriul domiciliu. Cu siguranţă, ulterior veţi vinde cu succes toate aceste plante.
De reţinut, că plantele folositoare (aloe vera, gheranium, kalanchoe, mustaţa de aur) se bucură de o popularitate redusă, de aceea nu merită să vă avântaţi în cultivarea lor. În schimb, cultivarea palmierilor, chiparoşilor, orhideelor, viorelelor, trandafirilor pitici şi a altor plante exotice este o afacere profitabilă. Aceste plante se încadrează cu succes în orice decor sau apartament, de aceea vor avea priză la cumpărători. Axaţi-vă pe cultivarea plantelor cu ramificaţii puternice, care pot acoperi suprafeţe mari.
De menţionat, că preţul seminţelor este mic, iar în afară de aceasta, veţi putea procura seminţe şi butuci în timpul călătoriilor peste hotare. Nu trebuie să apară probleme nici la realizarea mărfii.
În primul rând, povestiţi tuturor rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor despre afacerea, pe care aţi iniţiat-o.
În al doilea rând, rugaţi copii, nepoţii sau persoanele care au acces la Internet să plaseze anunţurile Dvs. pe site-urile autohtone în rubricile corespunzătoare.
În al treilea rând, neapărat fotografiaţi florile şi plasaţi pozele pe site-urile respective.
În al patrulea rând, vizitaţi pieţele locale. Nu este neapărat să staţi şi să vindeţi plantele la piaţă. Este suficient să vă plimbaţi prin piaţă cu un ghiveci cu flori, pe care să indicaţi preţul plantei, precum şi câteva fotografii cu florile pe care le propuneţi spre comercializare.
În al cincilea rând, puteţi încheia un contract cu magazinele specializate în comercializarea plantelor de cameră, care în schimbul unui comision vă vor ajuta să realizaţi marfa.
Cultivarea florilor la domiciliu poate deveni nu doar un hobby, dar şi o modalitate plăcută de a câştiga bani.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
În Drochia va fi lansat un proiect bioenergetic de amploare
Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul primului parc industrial privat, care va fi administrat de Compania “BioEnergAgro”. Astfel, compania respectivă intenţionează să construiască în satul Ţarigrad din raionul Drochia o uzină pentru producerea gazului metan şi îngrăşămintelor biologice din biomasa porumbului furajer.
Viitoarea uzină va ocupa o suprafaţă de 13,49 ha şi va produce anual 27 mln metri cubi de biogaz, din care se pot obţine 16 mln metri cubi de gaze echivalente cu cele naturale. De menţionat, că aceasta reprezintă circa 1,5-2 la sută din volumul total de gaze consumate de Moldova pe parcursul unui an de zile. Pentru comparaţie, consumul anual de gaze al raionului Drochia constituie 15 mln metri cubi.
Nemijlocit la uzină vor munci circa 100 de angajaţi, iar încă 350 de persoane vor activa în cadrul a 8-10 gospodării de fermieri, care vor asigura întreprinderea cu materie primă. Estimativ, uzina va achiziţiona anual circa 125 mii tone de materie primă, care va fi contractată şi achitată în avans.
Volumul total al investiţiilor se estimează la 25,3 mln de euro, iar perioada de recuperare a investiţiilor va constitui 7 ani.
Fondatorul şi preşedintele Companiei „BioEnergAgro”, Oleg Gribov, a investit în acest proiect 700 mii de euro, care au fost utilizaţi pentru achiziţionarea a 21 ha de teren, elaborarea planului de afaceri şi a proiectului întreprinderii. Proiectul a fost elaborat de reprezentanţa companiei germane în Ucraina „Zorg” http://zorgbiogas.ru/" href="http://zorgbiogas.ru/">http://zorgbiogas.ru/, care va furniza şi utilajul necesar. De menţionat, că costul utilajului constituie 50 la sută din suma totală a investiţiilor.
Restul banilor va fi oferit de fundaţia elveţiană „Mercando Green Technology AG”.
Contribuţia Guvernului Republicii Moldova, de asemenea, nu este de neglijat. Astfel, noul parc industrial a fost scutit de taxa pentru transferarea terenurilor agricole în terenuri industriale, care constituie 1200 de lei pentru un hectar. De asemenea, toate procedurile şi autorizaţiile necesare au fost obţinute în doar două luni de zile.
De menţionat, că veniturile din comercializarea gazelor vor constitui doar 30 la sută. Restul veniturilor vor fi obţinute din contul îngrăşămintelor biologice în care se va transforma masa furajeră în procesul de obţinere a metanului. Asemenea îngrăşăminte sunt foarte solicitate pe piaţa europeană de întreprinderile antrenate în domeniul agriculturii ecologice. Partea elveţiană a încheiat deja un contract pentru întreaga producţie potenţială a companiei „BioEnergAgro”. O parte din îngrăşămintele obţinute sub formă lichidă vor fi folosite pe terenurile din Moldova. Aceste îngrăşăminte sporesc recolta cu 30-40 la sută.
Totodată, Oleg Gribov intenţionează să construiască pe cele 7 ha de teren rămase sere, care vor fi încălzite din contul excesului de energie emanată de uzină.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
Facilităţi pentru rezidenţi: carul s-a urnit din loc
În conformiate cu Legea cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare , rezidenţii acestor structuri beneficiază de un număr considerabil de facilităţi fiscale.
Cu regret, după trei ani de la adoptarea legii niciun guvern nu a implementat aceste prevederi în practică. Abia săptămâna trecută Executivul a aprobat prima decizie în acest sens.
Astfel, prin Hotărâre de Guvern, patru companii (doi rezidenţi ai parcului tehnologic “Academica” şi câte unul de la parcul tehnologic “Inagro” şi incubatorul de inovare “Inovatorul”) au fost scutite de TVA la importul şi achiziţiile interne a utilajului şi mărfurilor necesare pentru activitatea inovaţională. De menţionat, că atât lista companiilor, cât şi lista mărfurilor au fost aprobate de Guvern.
“În principiu, este o decizie corectă. Este vorba de un proiect pilot, iar dacă companiile selectate vor avea rezultate bune asemenea facilităţi vor putea fi aplicate şi vizavi de alţi rezidenţi ai parcurilor tehnologice şi incubatoarelor de inovare. Important este că procesul a demarat”, au comentat hotărârea Guvernului surse din cadrul Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic.
Până în prezent, rezidenţii parcului ştiinţifico-tehnologic “Academica” au înregistrat 29 de companii, cei de la parcul tehnologic de agricultură intensivă “Inagro” – 7 companii, iar rezidenţii de la incubatorul de inovare “Inovatorul” – 8 companii.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
Chinezii vor să cucerească Orheiul
Se pare, că în viitorul apropiat în raionul Orhei ar putea apărea o nouă zonă economică liberă – chineză. Cel puţin aşa reiese din conferinţa de presă în cadrul căreea viceministrul Economiei, Sergiu Ciobanu, şi directorul executiv al MIEPO, Andrei Timuş, au prezentat Compania „Shangdong AUHUA Energie Nouă” SRL. Potrivit unui comunicat al companiei, întreprinderea a fost fondată în anul 2002, iar în anul curent a fost inclusă în lista Bursei londoneze.
Directorul întreprinderii „Shangdong AUHUA Energie Nouă”, Chen Anxiang, a comunicat că pentru început compania îşi propune să construiască în raionul Orhei o uzină pentru producerea elementelor solare pentru aprovizionare cu apă caldă, energie termică şi electrică. Viitoarea uzină va ocupa o suprafaţă de 20 de hectare. Valoarea preliminară a investiţiilor va constitui 60 mln de dolari SUA, dintre care 30 mln vor fi cheltuite pentru procurarea utilajului, 10 mln vor alcătui capitalul circulant, iar 20 mln vor fi cheltuite în interiorul ţării.
Se preconizează deschiderea a 2000 de locuri noi de muncă, iar volumul anual al vânzărilor va constitui 300 mln de dolari.
Potrivit lui Chen Anxiang, acesta este doar primul pas, pentru că compania „Shangdong AUHUA Energie Nouă” intenţionează să deschidă în raionul Orhei şi alte întreprinderi, iar numărul total de locuri noi de muncă va atinge 6000.
Fiind întrebat de ce pentru asemenea investiţii de amploare a fost aleasă Republica Moldova, omul de afaceri chinez a răspuns că ţara noastră are atât regim fără vize cu statele CSI, cât şi regim preferenţial de comerţ cu Uniunea Europeană. De asemenea, Chen Anxiang a menţionat că oraşul Orhei se află aproape de capitală, dispune de avantaje logistice favorabile şi este cea mai însorită regiune din Moldova.
Totodată, businessmanul chinez a evitat să precizeze când vor începe lucrările de construcţie a uzinei, invocând secretul comercial. La insistenţa reprezentanţilor presei, funcţionarii moldoveni au menţionat că în calitate de partener local al proiectului va fi compania „General Leasing”.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
Vizita fiscală. Practica şi legea Republicii Moldova
Art.134 C.Fisc. (Codul Fiscal) prevede drepturile şi obligaţiile organului fiscal şi ale funcţionarului fiscal, în acest sens aceste două persoane au dreptul de a efectua verificări, controale ale persoanelor fizice şi juridice conform prevedrilor legii, specificîndu-se la art.134 C.Fisc.
Trebuie de atras o atenţie deosebită care este scopul, obiectivul dacă vreţi a acestor verificări, şi anume: lit.a) să efectueze controale asupra modului în care contribuabilii, organele vamale şi serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale respectă legislaţia fiscală, adică atît organul fiscal, cît şi funcţionarul fiscal au dreptul de a verifica şi efectua controale în orice situaţie reieşind din normele legale, în ceea ce priveşte doar respectarea legislaţiei fiscale, totodată să ceară la momentul efectuării controlului explicaţii dacă au apărut careva probleme.
Control fiscal – verificare a corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţiile fiscale şi alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, inclusiv verificare a altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme şi operaţiuni prevăzute de prezentul cod (C.Fisc.).
Important a specifica faptul că art.134 C.Fisc. prevede drepturile şi obligaţiile organului fiscal şi ale funcţionarului fiscal, în special modalitatea efectuării unui control privind respectarea legislaţiei fiscale. Cît priveşte „vizita fiscală” sau mai bine zis „efectuarea vizitei fiscale”, atunci trebuie de menţionat faptul că noţiunea acesteia nu este explicată, ci doar expres prevăzută fără a avea un sens juridic explicat, or, vizita fiscală este denumită, dar nu este stabilită procedura efectuării acesteia, cum ar de exemplu la control fiscal, nici C.Fisc., nici Monitorul Oficial al R. Moldova nu prevede care ar fi modalitatea efectuării vizitei fiscale. Organele fiscale încercînd a efectua aceste „vizite” sub forma şi procedura prevăzută printr-un ordin intern emis de Inspectoratul Fiscal Pricipal de Stat cu nr.2 din 14.01.2008.
În acest sens trebuie de specificat faptul că odată ce un act este publicat în Monitorul Oficial al R.Moldova, el devine valabil spre executare pentru toţi, însă odată ce un act nu este publicat în Monitorul Oficial, ci publicat pe un anumit site, atunci acesta este pur şi simplu un articol, sau în cel mai bun caz poate fi valabil doar pentru instituţia care la publicat, avînd caracter de act intern şi este supus executării doar pentru funcţionarii din instituţia dată.
Astfel, nu văd legală acţiunea organelor fiscale de stat de a interveni cu controale sub egida „vizitelor fiscale”. Or, dacă pretindem că suntem un stat de drept daţi să facem acest într-adevăr de drept şi nu „de drept aparent, pentru ochi frumoşi”.
Literatura:
1. Codul fiscal al R.M.;
2. Drept fiscal, Alexandru Mihnea, Bucureşti 2008;
3. Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal, Bucureşti 2007.
autor: Igor BLANARI