Din momentul creării Fondului Ecologic Naţional (FEN) şi a fondurilor ecologice locale în anul 1998, mulţi întreprinzători au încercat să obţină finanţare din aceste surse, însă în majoritatea cazurilor au fost refuzaţi. Mai mult, antreprenorii s-au confruntat cu lipsă de informaţie, atât privind mijloacele adunate, cât şi privind repartizarea acestor fonduri. Chiar şi după ce în anul 2005 aceste fonduri au fost declarate speciale, ceea ce înseamnă integrarea lor în bugetul de stat, deoarece până atunci ele erau considerate extrabugetare.

Abia în ultimul timp situaţia a început să se schimbe. Ministerul Mediului a publicat pe site-ul său lista proiectelor aprobate pentru finanţare în ianuarie-aprilie 2011. Doritorii se pot familiariza cu această listă AICI

La rândul său, specialiştii Centrului analitic independent «Expert Grup», cu susţinerea Fundaţiei Soros, au analizat diverse aspecte ale funcţionării acestor fonduri în Moldova pe întreaga perioadă de existenţă a acestora.

În prezent, este vorba despre sume importante de bani. După introducerea în anul 2008 a taxei la importul produselor ambalate în polimeri şi tetra-pack (în afară de lactate) veniturile acestor fonduri au crescut în progresie geometrică. Astfel, dacă în anul 1998, când se percepea doar taxa ecologică, bugetul FEN constituia 0,4 milioane de lei, iar toate bugetele locale atingeau 0,3 milioane de lei, în anul 2010 aceste sume au constituit 202,7 milioane şi, respectiv, 15,6 milioane de lei.

Potrivit expertului Dumitru Budeanschi, «cheltuielile din Fondul Ecologic Naţional şi fondurile ecologice locale, precum şi din alte surse prevăzute în Bugetul de Stat pentru protecţia mediului s-au majorat de la 34,8 milioane de lei în anul 2004 până la 157,3 milioane de lei în anul 2011, însă mediul rămâne a fi poluat, există o mulţime de gunoişti şi spaţii verzi neamenajate».

Experţii şi ecologii prezenţi la dezbaterile pe marginea raportului «Studierea transparenţei şi eficienţei economice a utilizării fondurilor ecologice» au menţionat, că mijloacele FEN, în mare parte, sunt utilizate pentru aprovizionarea cu apă şi canalizare în localităţile rurale, lucru ce ţine de competenţa organelor locale şi centrale. În schimb, aceste mijloace nu sunt direcţionate pentru restabilirea tezaurului natural naţional, or, acest lucru ţine anume de competenţa acestor fonduri ecologice.

De asemenea, participanţii au fost de acord cu concluzia Curţii de Conturi, care în urma verificării activităţii fondurilor ecologice în perioada 1998–2009, a constatat că controlul asupra cheltuielilor mijloacelor alocate este foarte neesenţial.

Ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, prezent la dezbateri, în mare parte a fost de acord cu opinia specialiştilor, recunoscând că pentru început, fondurile ecologice au nevoie de o revizuire conceptuală a legislaţiei şi regulamentelor, dar şi de un management mai eficient.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În pofida faptului că populaţia şi teritoriul Republicii Moldova sunt destul de mici, numărul turiştilor şi persoanelor care pleacă la odihnă peste hotarele ţării în perioada estivală se află în creştere permanentă. O dovadă în acest sens este şi numărul mare de firme de turism, care apar în fiecare an. Doar în Chişinău oficial sunt înregistrate peste 300 de agenţii de turism!

Evident, în perioada estivală concurenţa pe acest segment este acerbă, or, perioada vacanţelor asigură firma de turism pe un an întreg. Firmele de turism inundă cu ofertele sale speciale posturile de radio şi televiziune, ziarele şi revistele, dar şi Internetul.

Care publicitate este mai eficientă pe Internet? Bineînţeles, este vorba despre publicitatea plasată pe cele mai populare site-uri din Moldova, precum şi publicitatea prin bannere. Însă cea mai eficientă publicitate în domeniul turismului presupune crearea unui site propriu.

În prezent, multe firme de turism din Moldova nu îşi imaginează activitatea fără propria sursă de informare. Însă, cu părere de rău, este prea puţin doar de creat un site, or, este important de împlut site-ul cu informaţie, de promovat şi periodic de actualizat cu informaţie nouă, nu doar cu date despre preţuri.

Aşadar, vom examina avantajele principale ale site-ului pentru o firmă de turism:

1. Posibilitatea de a oferi potenţialilor clienţi şi parteneri informaţie amplă despre activitatea firmei — documente, informaţie de contact, rechizitele bancare.

2. Pe site-ul turistic pot fi (şi trebuie!) plasate fotografii ale destinaţiilor turistice, tururilor turistice, transportului, turiştilor realizate de firmă şi nu culese de pe Internet. În aşa fel, potenţialii clienţi vor avea o încredere mai mare în firma Dvs. pentru că managerii ştiu cu ce ofertă se prezintă, deoarece au vizitat locurile respective.

3. Bineînţeles, pe site puteţi afişa preţurile la călătoriile turistice şi la serviciile prestate. De menţionat, că multe firme de turism ignoră acest moment, arătând că apelul clientului în oficiul firmei sau prezenţa personală a acestuia este mai importantă, decât preţurile afişate pe Internet. Desigur, nu are sens de publicat, de exemplu, preţurile pentru o zi de odihnă, însă indicarea preţurilor pachetelor turistice sunt binevenite. .

4. Comentariile turiştilor pe site-ul firmei de turism este anume ceea ce poate stimula toţi vizitatorii să apeleze anume la firma Dvs.. Evident, trebuie de ţinut cont de faptul că nu toate comentariile pot fi pozitive.

5. Informaţia utilă scrisă de sine stătător pentru turişti, avertismentele şi sfaturile practice vor atrage noi vizitatori, care vor fi plăcut surprinşi de grija firmei faţă de clienţi.

6. Site-ul turistic poate fi completat în permanenţă cu oferte noi, anunţuri despre tururi «fierbinţi».

7. Întreţinerea unui site turistic este mult mai ieftină, decât afişarea permanentă a anunţurilor pe panourile de publicitate, procurarea spaţiului pentru bannere sau compunerea unor articole cu conţinut publicitar. Şi acest factor este foarte important.

După ce am examinat avantajele principale ale unui site turistic vom examina unele greşeli, pe care le comit firmele de turism în lucrul cu site-ul:

1. Informaţia despre locaţiile de odihnă deseori este pur şi simplu copiată din Internet. Acest lucru influenţează extrem de negativ nu doar vizitatorii (care au citit deja informaţia respectivă), ci şi motoarele de căutare, care pur şi simplu nu vor redirecţiona potenţialii clienţi spre site-ul firmei.

2. Unul din cele mai mari dezavantaje ale site-lor turistice moldoveneşti este navigarea incomodă. Până a găsi informaţia necesară, clientul este nevoit să acceseze o mulţime de link-uri.

3. Principala problemă a agenţiilor de turism este că acestea creează site-ul şi apoi uită de el. Nici un site nu va putea aduce profit imediat, este necesară o anumită perioadă de timp (cu condiţia completării şi promovării corecte), de aceea nu trebuie de lăsat site-ul în voia sorţii nici după câteva luni de zile, chiar dacă numărul accesărilor şi apelurilor telefonice este mic. Cu timpul, site-ul va începe să fie foarte profitabil.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Aşadar, în Moldova Internet există şi acest fapt este demonstrat de cei peste 1,5 milioane de utilizatori, însă doar o şesime din ei sunt utilizatori activi.

În Moldova sunt create toate condiţiile pentru dezvoltarea internetului, însă aceste oportunităţi nu sunt valorificate.

Avantajele Internetului în Moldova:

1. Viteza înaltă de conectare, care este una din cele mai mari nu doar în Europa, ci şi în toată lumea.
2. Preţul relativ mic la acest serviciu, or, locuitorii celor mai bogate state din lume nici nu pot visa la un aşa Internet, de care beneficiază moldovenii.
3. Utilizatorii de Internet din Moldova sunt concentraţi în mare parte în oraşele mari, îndeosebi în Chişinău.
4. Cea mai mare parte a utilizatorilor de Internet din Moldova (circa 60 la sută) sunt persoane cu studii superioare.
5. Majoritatea utilizatorilor (37 la sută) au vârste cuprinse între 21 şi 29 de ani. Pe locul doi se situează utilizatorii cu vîrste cuprinse între 30 şi 39 de ani (22 la sută). Utilizatorii noştri se descurcă de minune fără cărţi, ziare şi televiziune, însă deja sunt dependenţi de calculator şi Internet.
6. Timpul petrecut în faţa calculatorului deja depăşeşte timpul folosit pentru vizionarea televizorului. Deocamdată, această cifră este egală cu un minut, însă având în vedere faptul că Internetul a ajuns şi a întrecut televiziunea în doar câţiva ani, pentru viitorul apropiat prognozele sunt din cele mai optimiste.
7. În pofida crizei, numărul utilizatorilor de Internet şi volumul de publicitate în reţeaua globală în doi-trei ani s-a majorat practic cu 300 la sută. Toate acestea demonstrează rolul mare pe care îl joacă Internetul şi faptul că moldovenii înţeleg tot mai mult importanţa acestuia.

Acestea au fost avantajele principale ale Internetului în Moldova, iar acum vom examina cele mai negative aspecte:

1. În Moldova nu există un sistem unic şi exact de analizare a site-urilor, a utilizatorilor de Internet şi altor date importante, de aceea toate datele sunt obţinute cu mare dificultate şi conţin o anumită marjă de eroare.
2. Majoritatea site-urilor sunt executate necalitativ, lipsesc sistemele normale de navigare.
3. Întreprinzătorii nu conştientizează posibila rentabilitate înaltă a site-ului, de aceea nu manifestă interes pentru promovarea şi actualizarea acestuia. Oamenii de afaceri şi persoanele particulare pur şi simplu creează site-urile şi uită de ele.
4. Un neajuns esenţial al Internetului în Moldova este faptul că cea mai mare parte a traficului pleacă în alte ţări. Un exemplu concludent sunt popularele reţele de socializare Vcontakte şi Odnoklassniki, precum şi Youtube. Aceste trei site-uri împreună cu Google sunt unele din cele mai populare servere din Moldova, dar care sunt de origine străină. În acest context, cunoscuta expresie că moldovenii cumpără calculatoare pentru Odnoklassniki pare să fie destul de actuală.
5. Un alt neajuns este răspândirea publicităţii prin bannere. Cea mai mare parte a pieţei de publicitate pe Internet este ocupată anume de acest tip de publicitate, cu toate că peste hotare lumea deja demult se dezice de această metodă de a îşi face cunoscute serviciile.
6. De asemenea, un neajuns al Internetului în Moldova este faptul că practic nu există posibilitatea achitării serviciilor online.
Potrivit estimărilor pesimiste ale specialiştilor moldoveni, cu părere de rău, această situaţia din Moldova nu se va schimba în următorii 10-15 ani.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Odată cu trecerea timpului şi industrializarea ţarilor s-a dezvoltat şi profesia de manager care are menirea de a gestiona şi conduce echipa de lucru. Un bun manager trebuie să posede o serie de cunoştinţe economice, psihosociologice, tehnice, matematice, logice, statistice, de cultură generală precum şi aptitudini: de autoconducere, de cunoaştere a propriei valori, de a stabili obiective, de proprie dezvoltare individuală, de influenţare a factorului uman si de a lucra cu salariaţii, de intelegere a particularităţilor muncii manageriale şi de adaptare la acestea, de depistare şi influenţare a factorilor de creştere sau scădere a eficienţei muncii manageriale, de formare şi dezvoltare a echipei manageriale. În ţara noastră este o meserie nouă, în plină dezvoltare şi cu mari perspective.

Capacitatea de negociere a managerului este una semnificativă deoarece ea îl reprezintă şi este o aptitudine necesară în activitatea de interacţiunea cu clienţii sau echipa de lucru. Managerii creativi, flexibili şi răbdători, care manifestă capacitatea de a negocia cu subalternii, pot minimiza problemele cu personalul şi pot crea o atmosferă de lucru pozitivă. In plus işi reduc mult nivelul de stres ocupaţional şi işi sporesc satisfacţia muncii de manager.

Managerul este acea persoană care are calităţile personale, dar şi meritele deosebite în exercitarea activităţilor manageriale. Pentru a fi profesionist, managerul trebuie să aibă cunostinţe numeroase si diversificate, aptitudini şi deprinderi pe care le utilizează în a îndruma si a sfătui pe alţii, ceea ce poate determina succesul sau esecul oricărui fenomen sau proces. Un bun manager trebuie să aibă un înalt nivel de inteligenţă emoţională, capacitatea de control sau de redirecţionare a impulsurilor sau stărilor de spirit negative, de control a propriului comportament, integritatea si onestitatea, iniţiativa si adaptabilitatea, tolerarea ambiguităţilor, deschiderea la schimbare, puternică dorinţă de realizare, constiinţa de sine , capacitatea de a recunoaste si înţelege propriile stări de spirit, încredere în sine, discernământul social , empatie, aptitudini sociale , capacitatea de conducere (leadership), eficacitate a în gestionare schimbării, managementul conflictelor, a influenţa prin comunicare, a negocia, formarea si conducerea echipelor. Aptitudinile se bazează pe anumite predispoziţii ereditare, dar se formează si se dezvoltă în cursul activităţii în funcţie de mediu si, îndeosebi, de educaţie. Reusita în profesia de manager reprezintă o structură complexă, în care, în afară de aptitudini, se includ interesele si motivaţia. Capacitatea de a negocia ca aptitudine poate fi dezvoltată. Negociere se referă la conduita părţilor adverse pe parcursul desfăşurării procedurii de discuţie stabilite între ele, prin intermediul reprezentanţilor, în vederea ajungerii la un acord acceptabil.

www.juststudiumanima.com
Ghenadie Rusu, licenţiat în psihologie

Programul „PARE 1+1” a fost lansat în noiembrie 2010 şi prevede atragerea banilor migranţilor aflaţi la muncă peste hotare în economia Moldovei. Astfel, statul va acorda migranţilor sau rudelor acestora de gradul întîi mijloace suplimentare la banii investiţi pentra deschiderea şi dezvoltarea afacerilor. Se preconizeză că statul va contribui cu 1 leu pentru fiecare leu investit, însă suma nu va putea depăşi 200 mii de lei.

Directorul general al Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), Iulia Iabanji, a comunicat pentru “MB” că până în prezent, au fost încheiate 28 de contracte de finanţare în mărime totală de 13 milioane de lei, inclusiv 8 milioane de lei – contribuţii proprii ale migranţilor şi 5 milioane de lei – resurse financiare din cadrul Programului „PARE 1+1”.
De remarcat, că ODIMM a semnat 19 contracte de finanţare cu beneficiarii Programului “PARE 1+1”, care vizează investiţii totale în sumă de 8,5 milioane de lei, dintre care 5,2 milioane de lei constituie contribuţia proprie a antreprenorilor, iar 3,3 milioane de lei – grantul Guvernului.

Printre ramurile prioritare pentru investiţii se numără agricultura, industria alimentară şi de prelucrare a lemnului, producerea materialelor de construcţie, servicii în domeniul medical şi turismul rural.

Remitenţele declarate în cadrul Programului “PARE 1+1” provin în proporţie de 46% de la lucrătorii migranţi din Italia, câte 11% din Marea Britanie, Portugalia şi SUA, iar restul de 20% – din Rusia, Turcia, Belgia, Canada, Israel şi Franţa. Cel mai mult investesc locuitorii din raioanele Anenii Noi, Briceni, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Cimişlia, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni, Orhei.
Totodată, specialiştii ODIMM au acordat 1,4 mii de consultaţii, iar organizaţia a primit 400 de cereri de participare la Programul “PARE 1+1” şi 60 de cereri de finanţare.

La etapa actuală continuă înregistrarea participanţilor la cea de-a doua parte a programului - „Instruire şi Suport antreprenorial”. Din cei 221 de solicitanţi, 150 au frecventat deja cursurile respective de instruire. Următoarea etapă de înregistrare a cererilor de finanţare în cadrul Programului “PARE 1+1” va fi anunţată prin intermediul mass-media.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Interlocutorul nostru este şeful Direcţiei Economie şi Finanţe a Agenţiei pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Iurie Badîr, doctor în economie, conferenţiar.

Dl Badîr, în ce relaţii se află proprietatea intelectuală şi businessul moldovenesc?

Mai întîi de toate, trebuie de precizat, că există active nemateriale ale întreprinderilor, care sunt indicate în balanţele acestora. De regulă, 90 la sută dintre aceste active reprezintă proprietate intelectuală (patente, mărci comerciale, know-how, softuri, baze de date etc.).

AGEPI a analizat, cu ajutorul Biroului Naţional de Statistică, rapoartele a 40 de mii de întreprinderi moldoveneşti, în perioada anilor 2000-2008. Ponderea activelor nemateriale în economia moldovenească în această perioadă a constituit 0,9-1%. De menţionat, că din punct de vedere calitativ ponderea creştea, împreună cu economia, însă sub aspect calitativ procentajul rămânea acelaşi.

Pentru comparaţie: în prezent, în Occident ponderea activelor nemateriale în balanţele de contabilitate depăşeşte 50%, în SUA constituie peste 70%, iar la companii ca “Microsoft” sau “IBM” – 95%. Şi asta în condiţiile în care aceste companii dispun de oficii gigantice, parcuri impresionante de automobile, o mulţime de tehnică şi chiar avioane proprii.

Ponderea mică a proprietăţii intelectuale se răsfrânge asupra economiei, în general?

În sistemul relaţiilor economice există o legitate: cu cât mai mică este ţara, cu atât mai mare este ponderea importurilor şi exporturilor. În lume există foarte puţine ţări cu pieţe de sine stătătoare. Înainte printre acestea se numărau SUA şi URSS împreună cu ţările care făceau parte din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). În prezent, această listă poate fi completată cu China şi poate India. Cu alte cuvinte, cu cât ţara este mai mică, cu atât ea este mai puternic antrenată în sistemul internaţional de divizare a muncii.

Respectiv, lipsa unor exporturi masive de produse cu valoare adăugată înaltă, adică a mărfurilor inovaţionale, creează un deficit enorm al balanţei comerţului extern, iar pentru o economie normală un deficit sau proficit mare sunt fatale. De aceea şi se numeşte balanţă, pentru că raportul normal este de 50 la 50.

Şi atunci de unde antreprenorii noştri să facă rost de proprietate intelectuală?

E o întrebare foarte bună şi complicată. Ştiinţa autohtonă nu poate asigura în totalitate industria moldovenească, însă pe de altă parte, uneori aceste elaborări depăşesc ceea ce se poate realiza pe loc.

Trebuie de creat producţii inovaţionale orientate spre export. Cum? Pot fi folosite patente străine, or, aceasta oferă un spaţiu foarte larg de activitate. Însă întreprinderile noastre pur şi simplu nu cunosc despre asemenea posibilitate.

Există metode folosite atât în trecut, cât şi în prezent de ţările aflate în curs de dezvoltare, de exemplu, de aceeaşi Republică Chineză, îndeosebi acum 10 ani. Aceste metode se referă la folosirea proprietăţii intelectuale, care în Moldova nu este protejată prin patentă. Această cale nu se pedepseşte prin lege, chiar dacă conţine un pic de prejudiciu moral, însă ce-i de făcut?

În Moldova anual sunt înregistrate doar câteva sute, până la o mie de patente din milioane. Iar specialiştii AGEPI pot găsi pentru orice domeniu un set întreg de soluţii finalizate, folosind vasta practică mondială în domeniul tehnico-ştiinţific. Şi toate acestea pentru o plată accesibilă.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Businessul de bază al întreprinzătorului Dumitru Vicol este exportul de fructe uscate şi nuci. În mare parte, marfa exportată este crescută în livezile omului de afaceri, de lîngă satul Nimoreni, raionul Ialoveni.

Dumitru are un hobby – să călătorească împreună cu soţia prin Europa şi să meargă în cele mai îndepărtate locuri.

Astfel, nu e de mirare, că odată a apărut întrebarea: de ce, practic, în toate ţările europene există băuturi naţionale tradiţionale obţinute prin fermentarea şi distilarea fructelor? În Ungaria această băutură se numeşte Palinca, în Slovacia şi Cehia – Slivoviţa, în Germania - Schnaps, în România – Ţuică, în statele balcanice – Rachie. În Franţa, asemenea băutură în genere se numeşte „Eau-de-Vie” (“Apa Vieţii”), în memoria perioadei medievale, când aceasta era cel mai bun remediu împotriva ciumei şi altor boli. Iar în Moldova asemenea băutură există doar pe hârtie şi denumirea ei este destul de posacă – “rachiu special”.

Şi atunci Dumitru a pornit din nou prin Europa, de data aceasta, în căutarea tehnologiilor. A avut noroc în Ungaria, unde a dat peste un conaţional tehnolog, care mai mulţi ani a lucrat la una din cele mai bune întreprinderi de producere a palincăi. Şi din considerente pur patriotice acesta i-a mărturisit secretele de producţie.

Astfel, a apărut băutura “Nimorinka”. Compania lui Dumitru “Monistar” produce şapte feluri de această băutură, pentru a satisface gusturile tuturor consumatorilor: din perje, caise, persici, mere, pere „Williams”, gutui şi vişine.
“În statele europene îndeosebi sunt preţuite băuturile din pere “Williams”, de aceea noi am procurat acolo puieţi, i-am sădit şi am obţinut roadă”, povesteşte Dumitru Vicol.

„Noi suntem foarte exigenţi faţă de calitatea producţiei. Fiecare lot este verificat în laboratorul „UFAG Laboratorien AG” din Sursee, Elveţia”, a menţionat proprietarul companiei “Monistar”. Drept urmare, chiar la primul concurs internaţional "Ujsag Palinka Festival" (Ungaria, aprilie 2011), la care a fost prezentată şi producţia “Monistar”, “Nimorinka” din caise a obţinut medalia de argint. De menţionat, că la concurs au participat circa 800 de producători de băuturi distillate din fructe din toată Europa. “Sincer vorbind, nici nu ne-am aşteptat la un asemenea succes”, a recunoscut Dumitru.

În vînzare (supermarketuri, boutique-uri specializate, restaurante de clasă Premium) “Nimorinka” a apărut pe 1 iunie 2011. Unele feluri de “Nimorinkă” pot fi procurate doar în magazinul online al companiei “Monistar”. În special, este vorba despre “Nimorinka” din pere “Williams” (pentru producerea a 0,5 litri este nevoie de 10 kg de pere proaspete), din vişine (15 kg) şi gutui (20 kg). În procesul de preparare Dumitru nu o dată şi-a servit prietenii şi cunoscuţii cu această licoare.

“Consum alcool destul de rar, de aceea mă strădui să folosesc doar băuturi de clasă superioară. Am descoperit că după “Nimorinka” a doua zi nu există niciun efect negativ, de aceea în ultimul timp, atunci când sunt invitat la nunţi iau cu mine o sticlă de “Ţuica lui Dumitru”, pentru că sunt sigur de ea”, mărturiseşte Ruslan Bodişteanu, maestru internaţional la lupte libere, dublu campion mondial la tineret.

“Într-adevăr, este o băutură calitativă”, consideră academicianul Boris Găină. “Şi după tehnologia de producţie, şi după calităţile gustative. După degustare în aer se simte o aromă fină de fructe, anume aşa şi trebuie să fie”, consideră specialistul.
Imagine de Carmina Vicol

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Dezvoltarea tehnologică a societăţii contemporane face ca tot mai multă lume să petreacă zile întregi în faţa calculatorului.
Lucrul la calculator necesită atenţie sporită, precizie şi, desigur, un grad înalt de gândire.

Pentru o activitate înaltă creierul are nevoie de multe vitamine, minerale şi compoziţii chimice folositoare. Bineînţeles, toate aceste elemente pot fi acumulate din produsele alimentare.

Se ştie, că japonezii şi locuitorii din Asia de Sud-Est (China, Taiwan) au capacităţi înalte în domeniul tehnologiilor moderne. Acest fapt se datorează consumului permanent de peşte, care datorită conţinutului mare de substanţe hrănitoare şi folositoare este produsul numărul unu pentru activitatea creierului. Bineînţeles, şprotele sau semifabricatele din peşte comercializate în supermarketuri nu pot fi comparate cu peştele copt sau fiert. Cel mai bine peştele este servit cu salate din legume sau legume înăbuşite.

Nucile de asemenea ajută creierul uman să facă faţă eforturilor. Chiar şi forma miezului de nucă, care aminteşte de un creier, sugerează destinaţia acestui produs. În afară de nuci se recomandă întrebuinţarea fisticurilor şi migdalelor, precum şi a sâmburilor de caise şi piersici.

Despre folosul ciocolatei pentru stimularea activităţii creierului ştiu toţi. Însă ciocolata conţine mult zahăr, care contribuie la acumularea rapidă a kilogramelor în plus, deoarece programatorii şi alte categorii de persoane care lucrează la calculator se mişcă puţin. De aceea, mult mai folositoare este cacao, evident, fără zahăr.

Zahărul este necesar creierului, însă se recomandă şi folosirea zahărului natural, adică a fructelor. Cele mai indicate sunt stafidele, caisele şi caisele uscate, căpşunele, bananele, merele, perele şi curmalele. De reţinut, că excesul de stafide şi banane contribuie la apariţia kilogramelor în plus. Fructele dulci vor alimenta creierul cu fructoza necesară.

Produsele alimentare care se asimilează de organism mai greu vor contribui la o nutriţie mai îndelungată a creierului. Din această categorie fac parte cartoful, orezul, pâînea neagră, boboasele.

O sursă bună pentru creier reprezintă bostanul şi morcovul. Bostanul este de preferat să fie consumat crud, iar morcovul dat prin răzătoare şi amestecat cu smîntână va reprezenta o combinaţie excelentă. Iar dacă veţi adăuga şi puţine afine această combinaţie va fi de folos nu doar pentru creier, ci şi pentru ochi.

Pentru sporirea activităţii creierului atunci când se lucrează la calculator este folositor ceaiul verde. De reţinut, că se recomandă consumul infuziei de ceai şi nu ceaiul în pliculeţe. Însă trebuie de avut în vedere, că ceaiul verde conţine multă cofeină, de aceea nu se recomandă întrebuinţarea acestuia după orele 17-18.

Printre alte produse folositoare creierului pot fi menţionate ouăle, în special gălbenuşurile, roşiile, precum şi o porţie mică de vin roşu. Produsele din soia, de asemenea, sunt considerate alimente benefice pentru creier.
Produsele lactate alimentează creierul cu proteine, de aceea brânza, laptele, chefirul şi smîntâna trebuie să nu lipsească din raţia alimentară zilnică.

Toţi programatorii trebuie să ţină minte despre importanţa dejunului. În variantă ideală dejunul trebuie să fie alcătuit din terci de ovăz, preparat pe lapte, cu nuci şi fructe uscate. Dacă mai adăugaţi o tartină cu unt şi caşcaval, veţi uita pe mult timp de foame.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În prezent, în localităţile rurale din Europa afacerile se fac cu ajutorul turismului rural.

Turism rural, agroturism – aceşti termini acum fac legea în domeniul turismului din întreaga lume.

Turismul rural presupune odihnă în sectorul particular în baza gospodăriilor ţărăneşti, unde toate serviciile sunt prestate de gazde.
În ziua de astăzi multă lume, în special tineretul, nu are idee cum se produce laptele sau cum se cultivă anumite produse. Acest lucru se explică prin nivelul accelerat de urbanizare, când populaţia tinde să vină în oraşe pentru a se stabili aici definitiv.
În oraşe se atestă insuficienţă de aer curat, iar peisajele sumbre şi monotone pot afecta chiar şi pe cei mai incurabili optimişti. În afară de aceasta, produsele alimentare consumate de orăşeni sunt departe de mâncarea sănătoasă de la ţară, bogată în vitamine, substanţe minerale şi compuşi chimici folositori.

Turismul rural modern a apărut în Europa la începutul anilor 70 ai secolului XX. Printre primele state care au început să practice turismul rural se numără Italia, Franţa, Suedia, Finlanda, Danemarca. În Moldova agroturismul a apărut la sfârşitul anilor 90, odată cu deschiderea primei agropensiuni din ţara noastră - „Villa Albasdorf”.
Agropensiunea reprezintă o casă, transformată într-o structură de cazare a turiştilor. Aceste localuri sunt amenajate cu setul standard de comodităţi pentru turişti – climatizator, cameră de baie, televizor.
Este profitabil turismul rural în Moldova?

Să analizăm datele statistice. În prezent, în Moldova oficial sunt înregistrate 13 pensiuni rurale, cu toate că în realitate activează peste 50, iar încă 100 de află în construcţie. Adică, se merită, însă doar cu condiţia unei poziţionări corecte, stabilirea unor preţuri rezonabile şi evident, cu condiţia unei campanii de publicitate eficiente şi chibzuite a afacerii.
Agroturismul reprezintă o sursă excelentă de venit pentru fermieri. Astfel, în Franţa şi Italia ţăranii obţin de pe urma turismului rural circa 9 mii de euro pe an. Având în vedere că cheltuielile pentru un asemenea business sunt nesemnificative, avantajele sunt evidente.

Businessul în domeniul turismului agrar comparativ este necostisitor. Principalele elemente sunt create de natură, de aceea trebuie doar de amenajat localul (sau câteva odăi) şi de întocmit documentele necesare, or, deschideţi totuşi o structură de cazare a turiştilor cu servicii de cazare şi alimentaţie.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Nu toate femeile contemporane pregătesc pentru iarnă diverse salate, conserve sau compoturi. Într-adevăr, de ce nevoie, dacă în toate supermarketurile sunt o mulţime de conserve care pot diversifica masa în perioada rece a anului. Cu atât mai mult, că vara nu trebuie de stat în sudoarea frunţii şi de pregătit conserve pentru iarnă.

Însă toţi sunt de acord, că conservele de casă se deosebesc puternic la gust de produsele din magazine. Reieşind din aceasta, se poate face o afacere bună – businessul cu conservele de casă.

În calitate de potenţiali clienţi pot fi toţi cei care preferă conservele gustoase de casă, iar numărul acestora este destul de mare.
Piaţa de desfacere a producţiei. Un loc foarte bun pentru comercializarea conservelor de casă pot fi alimentarele mici din curte. De asemenea, conservele pot fi comercializate în gheretele de legume din apropierea casei sau lângă spitale şi policlinici. În acest caz, lumea va ieşi de la medici şi va putea procura imediat vitamine în borcane şi sticle. Totodată, publicitatea privind produsele propuse poate fi plasată pe Internet, de exemplu, lângă recetele diferitor bucate. Însă trebuie de avut în vedere, că informaţia trebuie plasată pe site-urile care sunt vizitate, în special, de către locuitorii oraşului în care trăiţi.

Cea mai eficientă publicitate va fi „radioul de sarafan”, însă doar în cazul în care producţia va fi gustoasă şi calitativă informaţia se va răspândi rapid în tot cartierul.
Să examinăm ce anume trebuie de pregătit în primul rând, care produse vor avea succes la cumpărători.
În primul rând, este vorba despre castraveţii muraţi, care se bucură de succes anul împrejur (mai ales de Revelion), dar şi de roşiile murate. Al doilea loc în topul preferinţelor îl ocupă dulceaţa, în primul rând, cea de zmeură şi coacăză, deoarece aceste pomuşoare sunt bogate în vitamine şi sunt la mare căutare în perioada rece a anului, când bîntuie virozele.
De asemenea, nu trebuie ignorate nici fructele în suc propriu, care de asemenea, se bucură de popularitate în ajunul Revelionului şi altor sărbători, când gospodinele de obicei coc torturi şi alte copturi.

Cât priveşte compoturile, acestea trebuie să fie mai ieftine, decât sucurile. De regulă, aceste conserve nu se bucură de prea mare succes, la fel ca şi salatele.
Bineînţeles, unele salate conservate sunt la căutare, însă doar la o parte mică a populaţiei.

Nu uitaţi nici de vinetele coapte, gogoşari sau sucul de tomate.
A rămas doar să stabiliţi cine va pregăti toate aceste produse:
1. Conservele pot fi preparate de sine stătător sau în ajutor pot fi invitate rudele.
2. Pot fi invitate gospodinele care doresc să câştige ceva bani. În această calitate sunt bune gospodinele de vârstă pensionară. De regulă, acestea cu greu îşi pot găsi un serviciu, de aceea vor fi bucuroase să câştige un ban în plus.
3. Toată producţia poate fi procurată angro de la gospodine, iar ulterior să fie comercializată. Însă în acest caz nu veţi putea fi siguri sută la sută de gustul şi calitatea acestor conserve.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md