În 2007, când criza începea să-şi facă simţită prezenţa peste Ocean, antreprenorul român Dumitru Toader făcea primii paşi pe piaţa americană, cea care acum a ajuns să reprezinte aproape trei sferturi din businessul său. În comuna Tărtăşeşti din judeţul Dâmboviţa, Toader produce mobilă din lemn masiv pentru copii care ia în principal calea exportului, iar ca plan de dezvoltare pentru viitor omul de afaceri român se gândeşte să-şi deschidă un magazin pe piaţa din SUA.

„Noi ne-am lansat pe piaţa din SUA în 2007, când criza era deja începută. Am prins criza şi ne-am descurcat, nu ştiu cum era înainte. Partenerii ne spun în timpul discuţiilor că se simte o uşoară revenire, dar departe de nivelul din 2006 - 2007", a povestit Toader într-un inter­viu acordat revistei Business Construct.

Nişa producţiei de mobilă pentru copii este puţin abordată de producătorii români deoarece este un business complet diferit faţă de mobila clasică, cu un target şi canale de vânzare diferite. De aceea marii jucători din in­dustria de mobilă „generalistă" evită să vândă şi mobilă pentru copii. De obicei, pătuţurile se vând prin intermediul maga­zinelor cu articole pentru nou-născuţi, puţini fiind retailerii care se specializează pe acest segment.

În România se nasc anual aproape 200.000 de copii, acesta fiind nivelul maxim la care ar putea ajunge vânzările de pătuţuri. Însă multe dintre acestea sunt refolosite, astfel că se pot lua în calcul vânzări de cel mult 50.000 de pătuţuri anual. Dacă se ia în calcul un preţ mediu de 500 de lei pe unitate rezultă că piaţa se ridică la circa 25 de milioane de lei (5,5 mil. euro).

Vânzările totale de mobilă sunt de 750 mil. euro anual, astfel că pătuţurile reprezintă sub 1% din acestea. Cu toate acestea, mobilierul pentru copii nu reprezintă doar pătuţurile, ci şi dulapuri, mese de înfăşat sau alte accesorii. „În România avem propriul magazin în Home and Design Mall Ghen­cea şi avem parteneri în mallurile Băneasa şi Promeneda. Mai avem un showroom organizat în fabrică, unde clientul vede mobila şi poate observa şi cum se pro­duce. Pe piaţa locală vindem aproximativ 15% din producţie", precizează Dumitru Toader, care deţine brandul Romina Furniture.

Pe 7 septembrie 1998, Sergey Brin și Larry Page au înregistrat oficial compania Google Inc. Domeniul google.com este înregistrat pe 15 septembrie 1997, dar logotipul festiv - "doodle" abia la sfârșitul lunii septembrie.
1. Fratele lui Larry Page - Karl - în anii '90 a contribuit la lansarea companei eGroups, care in 2000 a fost cumparata cu o jumătate de miliard de dolari de catre Yahoo. Chiar dacă nu ar fi existat Google, probabil ca Larry Page ar fi lucrat în industria de Internet împreună cu fratele său.

2. Larry Page și Sergey Brin au crezut că rezultatele aplicării în practică a PageRank-ul vor servi ca bază pentru teza lor de doctorat. Până la începutul anului 1997, Paige a dezvoltat un motor de căutare rudimentar numit BackRub, care prelucra link-uri către pagini web.

3. Larry Page și Sergey Brin au fost gata să-și vândă motorul de cautare pentru 1 milion de dolari în 1997. Ei au mers în Silicon Valley unde l-au oferit Yahoo, care insa a respins oferta. În 2002, Yahoo s-a razgandit si a oferit fondatorilor Google 3 miliarde de dolari pentru motorul de cautare dar, de data aceasta, Yahoo a fost trimis la plimbare.

4 . Anual, Google.com genereaza in jur de 1.000 de "doodles" - desene dedicate unui subiect , încorporate în logo-ul companiei. Primul "doodle" a aparut atunci cand fondatorii companiei au plecat la un festival și au anuntat ca nu vor fi în măsură să remedieze rapid orice problema tehnica.

5 . Din 2010 Google cumpara o firma/luna.

6 . Atunci cand compania a ajuns la 40 de angajati, a fost angajat un bucatar propriu.

7 . Gmail poate fi utilizat în 50 de limbi.

8 . Aproximativ 1.000 de angajați Google au devenit milionari în 2004, când compania a facut o emisiune de actiuni. Una dintre cei norocosi a fost si maseuza care a lucrat la Google în 1999.

9 . Butonul "Mă simt norocos" costa Google 100 de milioane de dolari anual.

10 . Fondatorii Google, Sergey Brin și Larry Page, detin doar 16% din companie, dar care le oferă o avere combinată de 46 miliarde de dolari.

11 . Compania ar putea avea numele Googol, dacă cineva nu ar fi scris gresit Google.

12 . Numele Google este derivat dintr-un un termen matematic "googol", care exprima un numar compus dintr-o cifra urmata de 100 de zerouri.

13 . Fiecare birou Google are elemente de design ale tarii in care se afla.

14 . Dacă o sa calculam cate video-uri vizualizeaza utilizatorii YouTube într-o lună, va rezulat 450.000 de ani.

15 . Serviciul Gmail a fost lansat pe 1 aprilei 2004, de ziua pacalelilor.

Un moment de neatentie l-a transformat pe Mos Craciun cu plete dalbe in scafandru. El a venit mai devreme in acest an, fara sanie, dar printre valuri. S-a intamplat in Vancouver, unde Mosu' si-a "scapat" zurgalaii in Acvariul aflat in Stanley Park, Canada, potrivit The Province.
Mosul a fost nevoit sa faca o baie rece pentru a le recupera, "efort" de care cel mai mult s-au bucurat vizitatorii Acvariului din Vancouver. Aparitia Mosului scafandru in adancuri a insemnat, asa cum sustine un reprezentant al Acvariului, Jennifer Derwojed, un moment de spectacol pentru vizitatori, mai ales ca scufundarile tematice sunt unul dintre principalele atractii pentru ei.
Si alte personaje au inotat in Acvariul din Vancouver. In loc de pesti, vizitatorii i-au vazut pe Darth Vader si pirati batausi.

Momentul cu Mos Craciun face parte din expozitia "Luminescenta" in Acvariul din Vancouver, disponibila pana pe 22 ianuarie. Vizitatorii au de vazut habitate cu meduze, o instalatie speciala care atarna de la suprafata pana pe fundul acvariului, un copac decorat cu felinare care se aprind cand inoata pe langa ele un tipar electric, peste rapitor inzestrat cu un organ electric care produce descarcari electrice cu care isi ucide prada, si o instalatie de lumina cu sute de origami in forma de meduze. Si, bineinteles, Mos Craciun care se va adapta mediului acvatic ca sa distreze vizitatorii.
Acvariul din Vancouver este printre atractiile de senzatie in Canada. In el pot fi vazute caracatite, vidra de mare, balena beluga, diverse specii de pesti, reptile, pasari si alte animale. Acvariul este deschis in fiecare zi si are un buget anual de circa 23 de milioane de dolari. Din 1956, acvariul a fost vizitat de aproximativ 35 de milioane de oameni.

56 de companii moldovenești au primit consultanța în cadrul programului "Femei în afaceri". Dintre ele 93% sunt, fie conduse, fie înființate de către femei. În altele ele formează majoritatea angajaților.

Pentru a treisprezecea dată, în cadrul expoziției internaționale specializate Moldova fashion expo (14-17 noiembrie), a avut loc festivaulul internațional de modă ArtPodium 2013. Este cel mai spectaculos eveniment al expoziției, care timp de trei zile atrage ca un magnet o mulțime de spectatori. Evenimentul marcant al festivalului devenise concursul tinerilor designeri modelieri ArtPodium 2013, unde au fost prezentate 34 de colecții, inclusiv cele din România și Ucraina. El a fost complementat de numeroase prezentări ale colecțiilor de haine și de accesorii, inclusiv de brand-urile proiectului "Din inima", la fel atelierul Pret-a-porte Day u Fashion Dog.

După ce primește "drepturile licențiale" la absolvirea facultății de drept, fostul student își alege locul unde va aplica cunoștințele sale: în cadrul sistemului juridic, procuraturii, activînd ca jurist pentru o întreprindere particulară, notar sau avocat. Nu e deajuns doar să faci studiile în domeniul juridic pentru a deveni avocat. Profesia dată cere parcurgerea unui stagiu de doi ani, trecerea examenului pentru a intra în Uniunea Avocaților din RM: abia atunci tânărul jurist are dreptul să-și deschidă propria afacere.

Procurorii din Paris anchetează subsidiara franceză a IKEA şi primii doi directori ai diviziei în cadrul unei investigaţii ample privind acuzaţii că producătorul suedez de mobilă ar fi "spionat" angajaţii din Franţa, potrivit Wall Street Journal.

Directorul general al IKEA France, Sefan Vanoverbeke, şi directorul financiar al companiei, Dariusz Rychert, au fost reţinuţi în această săptămână de poliţie timp de aproximativ 30 de ore pentru audieri privind acuzaţii de încălcare a dreptului la viaţă privată al angajaţilor.

Compania este suspectată că ar fi obţinut în mod clandestin, prin departamentul de resurse umane, acces la cazierele angajaţilor sau candidaţilor, a anunţat un oficial al tribunalului Versailles, Paris.

Fostul CEO al subsidiarei Jean-Louis Baillot este anchetat în acelaşi dosar şi a fost de asemenea audiat.

Tribunalul Versailles a început investigaţia în luna aprilie a anului trecut, după ce un sindicat al angajaţilor IKAE a acuzat compania că cercetează în mod ilegal salariaţii prin accesarea dosarelor poliţiei.

Orice rezident din Franţa care a avut de-a face cu poliţia are un dosar întocmit, indiferent dacă a fost sau nu condamnat pentru vreo infracţiune. Documentele sunt confidenţiale şi pot fi consultate numai de poliţie şi procurori.

IKEA şi directorii companiei sunt acuzaţi că ar fi obţinut acces la dosarele confidenţiale prin surse din poliţie, pentru a obţine informaţii despre actuali sau viitori angajaţi. Mai mulţi poliţişti sunt de asemenea vizaţi de anchetă, au precizat oficialii instanţei de judecată.

IKEA a derulat anul trecut şi o investigaţie internă, în urma căreia a descoperit că unii angajaţi din Franţa apelează la "metode de lucru care contravin valorilor şi regulilor companiei", a declarat pentru WSJ purtătorul de cuvânt al producătorului de mobilă, Josefin Thorell.

Compania a concediat în luna mai a anului trecut patru directori, inclusiv şeful departamentului de securitate.

CEO-ul Ikea France susţine, prin avocatul său, că nu a avut cunoştinţă despre aceste practici şi a luat toate măsurile necesare atunci când a aflat.

IKEA are 29 de magazine şi 9.500 de angajaţi în Franţa.

Compania a colaborat cu anchetatorii şi a a organizat sesiuni speciale de training pentru angajaţii şi managerii din Franţa, care au fost instruiţi în ceea ce priveşte codul de conduită, pentru a evita apariţia unor astfel de situaţii pe viitor.

Procesatorii români de alimente şi traderii de materii prime agricole şi animale vii exportă în China în valoare de doar 1,5 milioane de euro pe an, de 14 ori mai puţin decât importurile pe aceeaşi linie, potrivit Eurostat.

Deşi la mijloc este o miză de miliarde de euro având în vedere că China reprezintă cea mai mare piaţă alimentară din lume, jucătorii din agrobusiness nu au reuşit până acum să se afirme pe această piaţă. Dacă în totalul structurii exporturilor româneşti produsele agroalimentare acoperă 7%, în relaţia pe axa Bucureşti - Beijing ponderea este mult sub 1%.

Producătorii şi jucătorii din piaţa alimentară au semnalat în mai multe rânduri că programele de export către China nu se pot dezvolta în lipsa unei strategii coerente pe linia diplomaţiei economice. În acest context, desantul chinezesc ce va avea loc săptămâna viitoare la Bucureşti reprezintă un prilej pentru jucătorii din agrobusiness pentru a-şi prezenta disponibilitatea pentru afaceri.

În urma unor întâlniri similare cu cele ce vor avea loc la Bucureşti, autorităţile de la Kiev au reuşit să semneze un parteneriat de 1,5 miliarde de dolari pe an pentru exporturi de grâu.
Exporturile de cereale (grâu, porumb) în China reprezintă o miză importantă având în vedere că grâul românesc este dependent de comenzile dintr-un număr limitat de pieţe din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, unde traderii participă la licitaţii.
China este un pol de atracţie şi pentru crescătorii de animale şi procesatorii de carne. Recent, autorităţile de la Beijing au semnat un protocol pentru a importa din România bovine pentru reproducţie, anul viitor fiind estimate livrări de 14 milioane de euro. Mai mult, crescătorii din România au primit şi undă verde pentru exporturile de carne de porc. O delegaţie a procesatorilor a fost recent prezentă în China pentru a prospecta piaţa. Chinezii au preluat recent controlul producătorului american de carne de porc Smithfield într-o tranzacţie gigantică la nivel internaţional. Smithfield este în România cel mai mare crescător de porci cu 800.000 de capete, noii proprietari urmând a transforma ope­raţiunea locală într-un punct nodal pentru exporturi.
Zf.ro

Cea mai scumpă stradă din lume este Pollock's Path din Hong Kong, conform unui studiu făcut de compania Wealth-X, care se ocupă cu cercetarea de piaţă, scrie Business Insider.

Studiul proprietăţilor a fost făcut de compania Wealth X ca parte a Recensământului miliardarilor. Conform datelor obţinute, miliardarii lumii deţin proprietăţi imobiliare în valoare de 78 de milioane de dolari.

Topul alcătuit de Wealth X:

10. Bulevardul Montaigne, Paris – Strada de pe Champs-Elysees este una dintre cele mai scumpe din lume, fiind şi una dintre locaţiile preferate din lumea modei, Harry Winston, Christian Dior şi Salvatore Ferragamo având reprezentanţe acolo. Preţul pe metrul pătrat este de 26.000 de dolari.

9. Fifth Avenue, New York – strada este una dintre destinaţiile preferate ale oamenilor de afaceri, care cumpără apartamente pentru a locui pe unul dintre cele mai faimoase bulevarde din lume. Preţul mediu pe metrul pătrat este de 28.000 de dolari.

8. Ostozhenka, Moscova – Strada din centrul Moscovei este cea mai scumpă din Rusia şi una dintre cele mai scumpe din lume, fiind o locaţie pentru magazine de lux. Un apartament pe cinci nivele de pe stradă a fost vândut anul trecut cu 48 de milioane de dolari. Preţul pe metrul pătrat este de 29.000 de dolari pe strada Ostozhenka.

7. Romazzino Hill, Sardinia – Romazzino este încă din 1960 pe lista miliardarilor. În 2012, miliardarul Carlo de Benedetti şi-a vândut vila de acolo pentru 148 de milioane de dolari.

6. Chemin de Ruth, Geneva – Cinci proprietăţi de pe Chemin de Ruth s-au vândut pentru mai mult de 13 milioane de dolari între 2008 şi 2010. Preţul mediu pe metrul pătrat în zona este de 37.000 de dolari.

5 Paterson Hill, Singapore – Strada este cunoscută pentru magazinele vestimentare de lux şi restaurantele de top. Pentru a achiziţiona o locuinţă în această zona, preţul mediu care trebuie plătit este de 42.500 de dolari pe metrul pătrat.

4. Boulevard du Général de Gaulle, Cap Ferrat, Franţa – Strada este situată de-a lungul Coastei de Azur, locaţia este una dintre cele mai scumpe din lume. Preţul pentru metrul pătrat se ridică la 79.000 de dolari.

3. Bulevardul Princess Grace, Monaco – Mulţi dintre miliardarii planetei au ca reşedinţă permanentă Monaco. Oraşul este unul dintre cele mai scumpe din lume, având un preţ de 86.000 de dolari pe metrul pătrat.

2. Kensington Palace Gardens, Londra – Cei mai faimoşi rezidenţi ai zonei sunt Kate şi Prinţul William. Preţul pe metrul pătrat este de 107.000 de dolari.

1. Pollock's Path, The Peak, Hong Kong - Pollock's Path este cea mai scumpă stradă din lume. Hong Kong-ul a cunoscut un boom imobiliar care a culminat în 2011, cu vânzarea unui apartament pentru 103 milioane de dolari. Preţul pe metrul pătrat în Pollock's Path este de 120.000 de dolari.

Bulevardul Magheru, cea mai scumpă arteră din România este situat pe locul 55 în topul celor mai scumpe străzi din lume. Chiria medie percepută în această zonă se ridică la 600 de euro pe metru pătrat pe an, respectiv 50 de euro pe lună.

Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) lansează procedura de colectare a propunerilor de proiecte pentru a fi susținute din Programul "Promovarea Exportului și Atragerea Investițiilor" în anul 2014

MIEPO, în calitatea sa de instituție coordonatoare a procesului de gestionare a Programului "Promovarea Exportului și Atragerea Investițiilor", anunță despre colectarea propunerilor de proiecte pentru a fi incluse în Planul activităților de realizare a Programului pe parcursul anului 2014.

Programul reprezintă instrumentul statului în internaționalizarea afacerilor și urmărește obiectivele de promovare a investiţiilor străine directe şi sprijinire a companiilor străine care doresc să înfiinţeze sau să-şi extindă afacerea în Republica Moldova, dezvoltarea întreprinderilor autohtone, prin susţinerea acestora în eforturile lor de diversificare a pieţelor, creşterea exportului şi sporirea competitivităţii la nivel internațional.

Ținând cont de obiectivele enunțate, vor fi finanțate din Program acele propuneri de proiect, care vor conține acțiuni orientate spre promovarea imaginii Republicii Moldova pe plan internaţional, a climatului investiţional si oportunităţilor investiţionale şi de export ale Republicii Moldova; asigurarea creşterii gradului de conştientizare a Republicii Moldovei ca destinaţie de investiții; sprijinirea investiţiilor străine directe şi atragerea de noi investiţii străine, inclusiv prin crearea unui portofoliu de investiţii, constând în proiectele publice, private și pe bază de parteneriat public-privat; promovarea dialogului public-privat, în scopul de a construi un mediu de afaceri mai bun şi mai prosper, pentru dezvoltarea sectorului privat şi dezvoltarea economică a ţării; promovarea de bunuri şi servicii moldoveneşti pe pieţele externe, prin organizarea diverselor evenimente în ţară şi peste hotare; elaborarea unor studii de marketing necesare promovării oportunităților investiționale ale Republicii Moldova, precum și promovării bunurilor și serviciilor moldovenești peste hotare.

Pentru a putea beneficia de finanțare/cofinanțare din Program, propunerile de proiect urmează să întrunească un șir de condiții minime, ce țin de impactul evenimentului prin prisma realizării obiectivelor atragerii investiţiilor străine şi promovării exportului moldovenesc. Totodată, vor fi finanțate cu precădere acele acțiuni care vor avea un efect pozitiv asupra unui număr mai mare de companii autohtone. Prioritate vor avea acele propuneri pentru care există cofinanțare și din alte surse decât Programul, astfel scopul urmărit fiind obținerea efectul multiplicativ.

Propuneri de proiecte sunt așteptate din partea unui șir de actori, care au printre principalele direcții de activitate dezvoltarea mediului de afaceri din Republica Moldova și interconectarea acestuia cu cel internațional (instituțiile de stat, asociațiile sectoriale, camerele bilaterale, proiectele internaționale, prezente în Republica Moldova, etc.). La examinarea propunerilor se va ține cont de experiența instituției de a organiza acțiuni/evenimente de genul celor propuse și existența eventualilor parteneri.

Propunerile colectate vor fi înaintate Consiliului de administrare a Fondului Programului "Promovarea Exportului și Atragerea Investițiilor" (format be bază de paritate a reprezentanților sectorului public și cel privat). Urmare examinării acestor propuneri, Consiliul va lua decizia finală referitor la proiectele care vor beneficia de sprijinul oferit în cadrul Programului.

Moldovan Investment and Export Promotion Organisation

Phone: +373 22 23 27 03

Fax: +373 22 22 43 10

E-mail: ;

Webpage: www.miepo.md