În contextul organizării celei de a X-a ediţii a expoziţiei naţionale multiramurale „Fabricat în Moldova", recent, a avut loc şedinţa comitetului organizatoric al evenimentului, ce a fost condusă de viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei. În timpul întrunirii, membrii comitetului au discutat despre conceptul expoziţiei, modalitatea de desfăşurare etc. Viceprim-ministrul Valeriu Lazăr a apreciat oportunitatea organizării unei asemenea manifestări şi a reconfirmat disponibilitatea Guvernului de a patrona expoziţia.

La ediţia jubiliară a expoziţiei naţionale „Fabricat în Moldova", organizată de Camera de Comerţ şi Industrie, care se va desfăşura în perioada 1-5 februarie 2011, la „Moldexpo", vor participa delegaţii ale CCI din statele membre ale Acordului Central European de Comerţ Liber - CEFTA, a precizat Marina Petrov, şefa Direcţiei Expoziţii şi Târguri a CCI, în cadrul şedinţei comitetului organizatoric.

În această ordine de idei, sursa citată a spus că, tradiţional, la lucrările expoziţiei „Fabricat în Moldova" vor fi prezenţi oameni de afaceri din Ucraina, Belarus, România, iar în premieră, vor lua parte reprezentanţi ai mediului de afaceri din ţările membre CEFTA: Serbia, Croaţia, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Albania.

La „Fabricat în Moldova 2011" se preconizează să expună, pe o suprafaţă de peste 2000 metri pătraţi, întreprinderi ce activează în majoritatea sectoarelor economiei. De asemenea, cu standuri colective ale companiilor din regiuni, vor fi reprezentate şi raioanele RM.

„Iată că deja de un deceniu, sezonul expoziţional de la noi din ţară este deschis de „Fabricat în Moldova". Istoria acesteia a început în 2002, determinând, pe parcursul ultimilor 10 ani, vectorul de dezvoltare a producătorilor de mărfuri şi prestatorilor de servicii autohtoni. Prin programul divers de afaceri, „Fabricat în Moldova" este o oportunitate excelentă de promovare, schimb de experienţă şi stabilire a noilor contacte", a afirmat Marina Petrov.

În cadrul celei de a X-a ediţii a expoziţiei „Fabricat în Moldova" va avea loc un seminar cu tematica: „Reguli Internaţionale de Livrare INCOTERMS", organizat de CCI, în colaborare cu parteneri germani. La fel, nu vor lipsi prezentările de companii şi produse, Târgul Locurilor de Muncă, concursul „Medalia de Aur a expoziţiei naţionale Fabricat în Moldova", precum şi ceremonia oficială de premiere a învingătorilor concursului „Marca comercială a anului 2010".

Menţionam că, începând cu 2006, „Fabricat în Moldova"se desfăşoară sub patronajul al Guvernului RM.

Cererile de participare la expoziţie pot fi depuse la Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei: mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 151, etajul 2, Direcţia Târguri şi Expoziţii

tel/fax: 23-84-10, 21-14-42, 21-07-25

e-mail:

Din 1994 legislativul a dat viaţă unei legi care să dezvolte un nou segment necunoscut legislaţiei naţionale, avînd simpla, dar şi complicata abordare „dreptul de autor şi drepturile conexe”, bineînţeles cu modificările de rigoare.

Din 1 octombrie 2010 avem o altă abordare a acestei direcţii de dezvoltare şi una foarte simplă, abrogarea legii din 1994 şi adoptarea unei legi mai noi cu conţinut „puţin schimbat”, poate că dumneavoastră spuneţi, păi sau schimbat relaţiile din acest segment, şi eu vă răspund cu o întrebare pentru cine sau schimbat relaţiile?

Pentru a înţelege mai exact ce vrem să demonstrăm vom face cîteva exemple concrete şi explicite pentru dumneavostră, agenţi economici, persoane care practică activitate antreprenorială. În acest sens, vedem chiar de la bun început, din primele articole ale legii cu privire la dreptul de autor şi drepturile conexe, nu adoptarea unei noi legi, ci modificarea acelor articole care nu cuprind segmentele uneo persoane fizice, juridice. Avem scoase careva noţiuni, altele înlocuite, ori anexate noţiuni noi: una simplă din legea vehe: „autor – persoana fizică prin a cărei muncă creatoare a fost creată opera”; în legea nouă: „autor – persoana fizică prin a cărei activitate creatoare a fost creată opera”.

Nu vrem să credeţi că utilizăm aşa noţiuni simple care la prima vedere, citire nu-ţi creează nici o imagine potrivită, fără contraziceri, însă dacă e să luăm un exemplu din centrul acestei legi ar fi că sunt introduse modificări, atribuţii specifice Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe – articol nou pentru această lege, nu trebuie să evităm şi de acele taxe stabilite negru pe alb, care plasîndu-se în faţa agenţilor economici dau impresia şi creează un „disconfort” financiar pentru mai multe domenii, cum ar fi: „în cazul emisiunilor de televiziune retransmise prin cablu: producătorilor de opere audiovizuale sau videograme – 15%, autorilor de opere literare – 2,5% etc.”. Probabil vă întrebaţice sunt aceste procente, ce semnifică: să ne întoarcem la alin.5 art.11 – „dreptul de retransmisie prin cablu prevăzut la alin.5 lit.h) se exercită exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale....”.

Nu vom spune mai multe nimic, deoarece vă lăsăm pe dumneavoatră să luaţi cunoştinţă de această modificare, şi doar un sfat, orice activitate economică care doriţi să o începeţi luaţi cunoştinţă nu doar de legile existente, dar şi de proiectele de legi, hotărîri etc., pentru că ulterior să puteţi nu doar gestiona afacerea, dar şi de a o păstra pentru dumneavostră.

Pentru informaţii: www.juststudiumanima.com

Unul din cele mai populare subiecte ale tezelor de an sau de licenţă, a planurilor de afaceri pentru diverse concursuri este energia de alternativă („energie verde”). La prima vedere totul pare destul de simplu: soarele luceşte, vântul suflă, rapiţa creşte. În realitate, totul este mult mai complicat.

Potrivit datelor Institutului de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în prezent balanţa energetică a ţării este asigurată din contul gazelor naturale (44 la sută), motorinei (17 la sută), energiei electrice (11 la sută), benzinei (10 la sută), cărbunelui (7 la sută), lemnelor şi gazului lichefiat (câte 3 la sută), păcurei (1 la sută), altor surse (4 la sută).

De menţionat, că cota surselor energetice locale s-a redus de la 4,56 la sută în anul 2008 până la 4,49 la sută în 2010, chiar dacă situaţia trebuie să fie diametral opusă. În conformitate cu Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2020 şi Legea Energiei Regenerabile din 12.07.2007, până în anul 2010 cuantumul de energie din surse regenerabile din volumul energiei provenite din surse tradiţionale trebuie să constituie 6 la sută, până în anul 2020 – 20 la sută. Astfel, energia biomasei va trebui să constituie 70 la sută, energia hidraulică – 14 la sută, energia termică solară – 10 la sută, energia eoliană – 1,5 la sută, energia fotoelectrică solară – 0,1 la sută, altele – 4,4 la sută.

Mari speranţe în acest domeniu sunt legate de al Şaptelea Program Cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (FP7) al Uniunii Europene, al cărui membru asociat Moldova trebuie să devină la 1 ianuarie 2011. Bugetul acestui program constituie aproape 60 de miliarde de euro. Din aceste surse în special sunt finanţate cercetările şi implimentările tehnologice în domeniul energiei alternative.
Până atunci Academia de Ştiinţe a Moldovei a organizat o masă rotundă la care institutele şi întreprinderile autohtone şi-au prezentat elaborările pentru obţinerea energiei din surse regenerabile. În mare parte, este vorba despre utilaj şi linii tehnologice pentru producerea peleţilor şi brichetelor energetice din deşeuri de lemn şi produse agricole.

Potrivit calculelor savanţilor Univiersităţii Agrare, în prezent din volumul total de masă verde obţinută pe câmpurile ţării în divefrse scopuri se utilizează doar 11 la sută, iar restul în volum de 1250 mii de tone se aruncă ca deşeu. Laboratorul facultăţii de Inginerie Agrară şi Transport Auto, creat cu susţinerea colegilor din Cehia, propune nu doar utilaj pentru producerea peleţilor şi brichetelor energetice, ci şi cazane pentru arderea acestora.

Astfel, brichetele şi peleţii obţinuţi cu ajutorul acestui utilaj au o capacitate calorică cu 38-60 la sută mai mare comparativ cu lemnul. De asemenea, produsele de ardere sunt mai uşor de reciclat din cauza dimensiunilor mici, iar producţia este ecologic pură şi nu conţine chimicale.

De menţionat, că 10 kg de brichete permit economisirea a 5,5 litri de benzină, iar o tonă economiseşte 5 metri cubi de lemn. Reieşind din preţul de 3-4 mii de lei (fără prelucrare), utilizarea brichetelor va economisi 1000-1500 lei.

În cadrul evenimentului şi-au prezentat producţia şi alte întreprinderi. Astfel, SA „Alimentarmaş” a prezentat un set de utilaje pentru producerea peleţilor din coji de floarea soarelui, iar Institutul „Mecagro” – o linie de produţie a peleţilor din paie.

Despre instalaţiile pentru producerea biogazului a relatat doctorul în ştiinţe chimice, Vladimir Covalev (Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică” a USM). În prezent, în Moldova există trei staţii de epurare cu sisteme de fermentare anaerobă: în Vadul lui Vodă („Avicola” SA), în Coloniţa (ferma zootehnică), în Bardar (fabrica de vinuri „Bardar”). De asemenea, se preconizează instalarea unui asemenea sistem la fabrica de zahăr „Drochia”.

De menţionat, că statul, deocamdată, nu stimulează în niciun fel producătorii de „energie verde” sau consumatorii acesteea.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Să cunoşti istoria unor afaceri de succes este nu doar util, ci şi instructiv. Astfel, istoriile unor businessmani de succes, conducători ai unor întreprinderi importante pot sugera idei noi şi stabili unele scopuri pentru fiecare. În Republica Moldova există un număr mare de întreprinderi cunoscute. Fiţi de acord, că este un lucru riscant să deschizi o afacere, care cu timpul ar putea deveni una cunoscută.
Pentru a ajuta într-un fel întreprinzătorii începători „MyBusiness” începe publicarea unor articole despre întreprinderile cunoscute din Moldova. Aceste companii sunt cunoscute şi apreciate de toţi locuitorii Chişinăului.

Vom începe cu compania „Tutun CTC” http://www.tutun-ctc.md/

Combinatul de Tutun din Chişinău a fost înfiinţat în anul 1924, la fosta periferie a oraşului Chişinău, în baza unei mici manufacturi de producere a ţigărilor. Cu timpul, compania a devenit cea mai mare întreprindere de producere a ţigărilor din Moldova, deţinând în prezent aproape 50 la sută din piaţa autohtonă. Până nu demult se considera că combinatul producea doar producţie ieftină, însă recent fabrica a demonstrat că e capabilă să producă şi produse de categoria “Premium”, lansând pe piaţa ţigările “Marengo”.

Directorul întreprinderii, Pavel Filip, a avut amabilitatea să discute cu colaboratorii noştri şi să ne relateze depre succesul companiei.

1. Domnule Filip, cu care probleme se confruntă producătorii de ţigări, în particular Combinatul „Tutun CTC “, pe piaţa moldovenească?

Problema principală este neprotejarea totală a producătorului. În timp ce Guvernul a declarat drept scop primordial integrarea în Uniunea Europeană, Moldova trebuie să susţină şi să protejeze producătorii autohtoni, la fel cum o fac toate statele UE. Este inadmisibil ca produsele de import să inundeze piaţa moldovenească, or, la noi totul se întâmplă invers. Datorită remitenţilor migranţilor populaţia are bani şi procură mărfuri de import. Astfel, bani nu se reţin în Moldova. Indiscutabil, “Tutun CTC” producea doar produse din categoria “Econom” (“Temp”, “Doina”, “Astra” etc. – nota Mybusiness.md), însă recent, în colaborare cu specialiştii elveţieni au apărut ţigările de categorie “Premium” “Marengo” şi ţigările de nivel mediu “Adis” şi “Beratt”. De altfel, vânzările acestora din urmă au crescut simţitor.

2. Pe ce fel de producţie se axează compania?

În prezent, ne axăm pe ţigări din categoria „Econom”. În topul vânzărilor se află marca „Temp”. Creşte şi volumul vânzărilor ţigărilor „Adis” şi „Beratt”, dar noi înţelegem foarte bine cât este de dificil de trecut la ţigări noi, de aceea aşteptăm răbdător sporirea vânzărilor.

3. Ce inovaţii aplică combinatul?

La întreprindere funcţionează utilaj modern, iar pentru consultaţie şi crearea unor ţigări noi am invitat specialişti din Elveţia. În cadrul întreprinderii în permanenţă au loc diverse lecţii şi seminare cu scopul perfecţionării angajaţilor (la întreprindere activează 980 de persoane – nota Mybusiness.md).

4. Cum consideraţi, piaţa mondială a ţigărilor va creşte sau câştig de cauză va avea modul sănătos de viaţă?

În pofida indicilor mondiali potrivit cărora piaţa ţigărilor creşte şi se consolidează, consideră că în scurt timp numărul fumătorilor se va micşora. Apropo, personal nu sunt fumător.

5. În ce direcţie compania preconizează să se dezvolte mai departe?

Consider că actuala direcţie este cea mai corectă. Am schimbat cardinal întreaga structură organizaţională a companiei, am lansat şi vom mai lansa noi mărci de ţigări destinate consumatorilor cu diferite posibilităţi economice. Profitul combinatului a crescut considerabil, iar „Tutun CTC” nu se mai asociază doar ca producător de ţigări ieftine şi sunt convins că aceasta este cea mai bună cale de dezvoltare pentru noi.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În Chişinău s-a desfăşurat conferinţa „Instrumente-cheie pentru dezvoltarea fondurilor venture în Republica Moldova”, organizată de Academia de Ştiinţe a RM şi Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT), cu susţinerea Programului European “TAIEX”. La conferinţă au participat experţi din Germania, Italia, Polonia, Bulgaria şi Estonia.

Totalurile forului l-am rugat să le comenteze pe Ghenadie Cernei, directorul general al AITT.

“Rezultatul principal este că a devenit mai clar în ce direcţie urmează să ne dezvoltăm şi ce obiectiv de amploare avem de atins. Finanţarea venture este un sistem cu multe nivele. La prima etapă ideea este finanţată din surse proprii sau cu susţinerea aşa numiţilor “business-îngeri”. Apoi se implică fondurile etapei timpurii (Early Stage Funds), care mai sunt numite şi „Seed Funds” (de la cuvântul "a semăna"), după care urmează fondurile venture. Abia după aceasta companiile recurg la IPO (atragerea surselor financiare prin emiterea acţiunilor). Este vorba despre proceduri standard, practicate în toate ţările lumii.

În schimb, activitatea fondurilor cu capital de risc (venture) diferă foarte mult de la ţară la ţară: de la finanţarea directă a statului prin granturi sau participare la capitalul social, până la fonduri private în proporţie de sută la sută. Vom analiza toate variantele şi vom înainta propunerile respective Guvernului. Sunt şi rezultate mai concrete. Astfel, noi am prezentat expertului italian, Luigi Amati, vicepreşedintelui EBAN (European Business Angels Network), din care fac parte 111 organizaţii, care reprezintă 300 de reţele “business-îngeri” din 28 de ţări, precum şi reprezentantului Grupului “META” (companie investiţională care reuneşte trei fonduri venture care activează pe toate continentele) 10 proiecte elaborate de specialişti din Moldova. Expertul italian a aprobat patru proiecte, iar asupra a două a propus continuarea negocierilor privind finanţarea.

În primul rand, este vorba despre tehnologia de uscare a merelor cu ajutorul unei soluţii de sare, care permite ca miezul fructelor să rămână de culoare albă. Această tehnologie a fost elaborată de Boris Carabulea de la Universitatea Tehnică din Moldova. De asemenea, o apreciere foarte bună a primit proiectul privind producerea preparatelor "Pelicol" şi "Funicol" pentru protecţia plantelor în cadrul lucrărilor agricole ecologice, prezentat de Vladimir Todiraş de la „Eco-consalt” SRL. La fel, a fost apreciat şi stimulatorul pentru creşterea plantelor ecologic pure „Redlalg”, elaborat de Alexandru Dascaliuc, de la Institutul de Genetică al Academiei de Ştiinţe.

În cazul în care aceste proiecte vor putea fi lansate aceasta va însemna că Moldova va putea accede spre reţelele europene de „business-îngeri”, iar aceasta presupune 4 mlrd de euro anual.

La rândul său, expertul Băncii Mondiale, Stefan Schandera, care reprezintă reţeaua de business-incubatoare “EcoBIT”, care activează în 88 de state ale lumii, a propus ca incubatorul Academiei de Ştiinţe „Inovatorul” să fie transferat în totalitate pentru activitate în domeniul IT, or, reţeaua dispune de o asemenea tehnologie. Mai mult, Stefan Schandera a negociat deja acest subiect cu Dona Şcola, viceministrul Tehnologiilor Informaţionale al RM.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Programul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare „BAS Moldova” a făcut totalurile activităţii de cinci ani în ţara noastră. În această perioadă a fost acordată asistenţă pentru 250 companii (din cele 600 care au solicitat finanţare) în valoare de 1,4 milioane de euro.

Programul „BAS” contribuie la dezvoltarea competitivităţii întreprinderilor private mici şi mijlocii, acoperind parţial cheltuielile pentru serviciile de consulting. Pentru a beneficia de asistenţa programului firma trebuie să activeze nu mai puţin de doi ani. În cadrul Programului „BAS” se oferă asistenţă în ceea ce priveşte identificarea necesităţilor de afaceri ale întreprinderii, asigurarea colaborării în alegerea celor mai eficienţi consultanţi locali pentru soluţionarea problemelor specifice cu care se confruntă businessul. De asemenea, în cadrul programului se compensează până la 70 la sută din cheltuielile legate de serviciile de consulting, dar nu mai mult de 10 mii de euro (fără impozite). Compensaţia va fi acordată după finisarea tuturor lucrărilor.

În prezent, de o prioritate deosebită se bucură lucrările în domeniul economisirii energiei. Persoanele interesate pot accesa site-ul proiectului www.bas.md.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

STIMAŢI DOMNI!

Vă invităm să participaţi la ediţia a VII-a a Tîrgului cadourilor de Crăciun “ Christmas Fair ”, care se va desfăşura în perioada 21 – 25 decembrie 2010, în pavilioanele C.I.E. “Moldexpo” S.A.

REGISTRUL TEMATIC:

Cadouri, jucării pentru pomul de Crăciun, articole pentru focuri de artificii.

Daruri,suvenire, jucării pentru copii.

Articole vestimentare pentru bărbaţi, femei, copii.

Încălţăminte pentru bărbaţi, femei, copii;

Soluţii pentru îngrijirea încălţămintei.

Giuvaiere, bijuterii, ceasuri.

Cosmetice, parfumerie.

Articole de marochinărie, accesorii.

Mărfuri de uz casnic.

Produse alimentare, de cofetărie.

Băuturi alcoolice şi nealcoolice.

SHOW-PROGRAM:

Pomul de Crăciun, datine populare, show program.

http://ro.craciun.moldexpo.md/

Misiunea OSCE în Republica Moldova a organizat pentru jurnaliştii moldoveni seminarul „Mass-media şi Internetul“, în cadrul căruia jurnalişti din România, Ucraina, Letonia şi Ungaria au făcut schimb de experienţă privind crearea surselor de informare în masă în reţeaua Internet.

Planificarea oricărei afaceri impune întrebarea, dacă aceasta va fi profitabilă şi cât anume de profitabilă. La această întrebare a încercat să răspundă Ingus Berzins, redactorul şef al portalului informaţional leton delfi.lv.

Portalul delfi.lv a fost creat în anul 1999 în calitate de copy-paster, adică site care nu produce ştiri, ci doar le filtrează şi plasează. (Fără a aminti despre site-urile autohtone de acest fel, vom face referire la site-ul copy-paster rusesc selectornews.ru, care este destul de popular printre presa electronică din Moldova). În prezent, există site-uri delfi în letonă şi rusă pentru Letonia, în estoniană şi rusă pentru Estonia şi în limba lituaniană pentru Lituania. În anul 2003 portalul a fost vândut contra sumei de 5 mln de euro, iar în 2008 a fost revândut unui holding editorial din Finlanda pentru 54 mln de euro. Calculând cheltuielile legate de asigurarea portalului cu hardware şi software, salariile angajaţiilor şi arenda oficiului, rentabilitatea investiţiilor oricum va constitui o cifră cu multe zerouri (chiar şi mărime procentuală).

„În Internet sunt alte reguli de joc comparativ cu mass-media tradiţională“, a precizat, Eric D’Amato, redactorul şef şi editorul „All Hungary Media Group“ (Ungaria). - De exemplu, preşedintele ţării are o întâlnire cu reprezentanţii presei, la care vor participa o sută de jurnalişti, respectiv, vor fi o sută de articole. Cum de procedat în acest caz? De încercat de scris cel mai bun articol sau de publicat pe site link-ul pentru ştirea respectivă? Cititorul va accesa acest link, dar ulterior va reveni pe site-ul Dvs., deoarece anume acolo i s-a oferit posibilitatea să obţină informaţie de calitate».

«Internetul se bazează pe patru piloni, care îi permit să concureze cu succes cu mass-media tradiţională», continuă Ingus Berzins. - Este vorba despre operativitate, interactivitate, multimedia şi hyperlink-uri. Însă toate acestea vor fi inutile, dacă nu va fi asigurat contentul (conţinutul), de care are nevoie cititorul. Contentul este elementul cheie".

«Vizitatorii accesează site-ul pentru content, restul este doar fondal», continuă subiectul cu un citat din Serviciul Internaţional de Sociologie «Nielsen» jurnalista ucraineană, Zoia Kazanji. - Designul este doar pentru a asigura accesul la content.
Pentru a crea un site cu adevărat eficient va trebui să ne împăcăm cu gândul că utilizatorii nu citesc textul, ci îl parcurg «pe diagonală». De obicei, cititorii nu aleg varianta optimală şi se mulţumesc cu iniţialul; nu află cum funcţionează, ci procedează aşa «cum pot».

Cu cât textul este mai scurt, cu atât mai multe şanse sunt ca cititorii să atragă atenţie şi asupra altor pagini ale site-ului".
Pentru a proceda corect trebuie de respectat regula «<15 cuvinte în propoziţie, <5 rânduri în aliniat». Succint şi clar, doar informaţia importantă pentru cititor, fără jargon. Lungimea maximală a paginii nu trebuie să depăşească 3 ecrane şi 500 de cuvinte. Este salutabil stilul «piramidei întoarse».

OK, am creat un site care corespunde tuturor cerinţelor, însă de unde se vor lua banii? Banii apar odată cu vizitatorii site-ului şi sunt oferiţi de agenţii de publicitate. Cu cât este mai mare numărul de accesări de pe adrese IP unice, cu atât site-ul este mai atractiv pentru agenţii de publicitate.

Deosebim patru tipuri de bază de achitare a publicităţii. CPM (cost per mille — preţul pentru 1000 de vizionări), când agentul de publicitate achită 1000 de vizionări a publicităţii sale pe site. CPC (plata pentru accesarea banerului); CPA (plata pentru acţiune). De exemplu, atunci când vizitatorul a trecut de pe portalul Dvs. pe site-ul unui autodealer şi s-a înscris la test drive. O altă metodă este achitarea abonamentului (lunară, săptămânală).
De exemplu, în Letonia cu o populaţie de 2,2 mln de oameni site-ul delfi.lv este vizitat lunar de 655 mii persoane (30 la sută din populaţie). Costul a 1000 de vizionări constituie 2 euro.

Potrivit datelor prezentate de cunoscutul jurnalist şi bloger, Iulian Comanescu, cele mai mari portaluri informaţionale din România sunt vizitate de circa 2,59 mln de persoane sau 10 la sută din populaţie. CPM=1–10 euro.

În Republica Moldova, potrivit unui din conducătorii portalului unimedia.md, Tudor Darie, audienţa maximală constituie 150–300 mii de persoane. Potrivit calculelor lui Darie, printre primele trei cele mai vizitate site-uri se plasează unimedia.md, stirileprotv.md şi privesc.eu.

Urmează jurnaltv.md, kp.md, publika.md, moldova.azi, stireazilei.md şi versiunea rusă a unimedia vesti.md. Din al treilea grup fac parte hotnews.md, omega.md şi ava.md. La unimedia 1000 de vizionări costă între 0,4 şi 1 euro.

Şi încă un sfat. În toate ţările portalurile după audienţă cedează reţelelor de socializare sau site-urile pentru schimbul de fişiere (în Moldova). «Trebuie de convins potenţialii agenţi de publicitate, că vizitatorii portalurilor informaţionale constituie cea mai instruită şi asigurată categorie a populaţiei. De aceea, publicitatea unor anumite categorii de mărfuri şi servicii va fi mai eficientă anume pe portalurile informaţionale», a conchis Ingus Berzins.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Majoritatea oamenilor se simte neconfortabil într-o încăpere plină de persoane necunoscute, însă cooperarea în timpul întâlnirilor de afaceri ajuta să vă extindeţi afacerea Dvs., să dobândiţi nu numai noi parteneri, dar şi potenţialii clienţi.

Înainte de întâlnire

Atunci când vă pregătiţi de o întâlnire de afaceri trebuie să aveţi la îndemână stilou, cărţi de vizită, blocnotes. Neapărat trebuie de luat masa înainte de a merge la întalnire. Cel mai probabil, va fi un simplu furshet şi e mai bine să aveţi în mână o cupă cu băutură, decât o farfurie cu mâncare. E bine să decideţi care este scopul vizitei Dvs.: întâlnirea cu anumite persoane, identificarea unor clienţi? Luaţi un anumit număr de cărţi de vizită (de exemplu, 20) şi nu plecaţi până când nu le împărţiţi pe toate. În cazul în care sunteţi convins că doriţi să continuaţi comunicarea cu oamenii, luaţi mai multe cărţi de vizită. Interesaţi-vă de organizatorul întâlnirii care va fi dress codul evenimentului. Majoritatea întâlnirilor de acest fel au un caracter de afaceri, de aceea trebuie să veniţi îmbrăcat în costum, la „patru ace”. Însă e posibil ca ambianţa să fie mai lejeră. În orice caz, fiind pregătit şi având o ţinută corespunzătoare, vă veţi simţi mult mai bine şi mai sigur.

În timpul întâlnirii

E bine să veniţi mai devreme, decăt ora stabilită, când e încă mai puţină lume. Întraţi în sală zâmbind (chiar dacă aveţi emoţii), pentru că în aşa fel veţi fi perceput ca o persoană binevoitoare, plăcută şi deschisă. De altfel, vă va face plăcere şi Dvs. Nu vă izolaţi şi nu acordaţi atenţie doar persoanelor cunoscute – 5-6 minute pentru comunicare sunt suficiente. Rugaţi organizatorul întâlnirii să vă prezinte persoanelor cu care doriţi să faceţi cunoştinţă.

Atunci când faceţi cunoştinţă cu cineva, strângeţi-i mâna şi pronunţaţi-i numele cu voce tare. Aceasta vă va ajuta nu doar să reţineţi numele persoanei prezentate sau a interlocutorului, dar va crea senzaţia că doriţi să memorizaţi persoana respectivă, că vă este interesantă şi importantă. Ecusonul trebuie purtat pe partea dreaptă, deoarece aşa este mai comod de văzut numele Dvs. De asemenea, ecusonul poate conţine informaţie despre compania pe care o reprezentanţi şi funcţia pe care o deţineţi. Trebuie să puteţi în maximum 30 de secunde să descrieţi firma Dvs. sau funcţia ocupată (aşa zisul discurs de lift – ceea ce reuşiţi să spuneţi până când urcaţi de la primul la ultimul etaj).
Străduiţi-vă să vorbiţi mai puţin şi să ascultaţi mai mult. Reţineţi, pentru interlocutor nu este nimic mai măgulitor, decât să fie ascultat cu atenţie. Puneţi întrebări şi ascultaţi răspunsurile astfel, încât să înţelegeţi persoana. Faceţi notiţe, pentru ca ulterior să vă amintiţi cu cine şi despre ce aţi discutat.

După întâlnire

În cazul în care aţi luat cartea de vizită a persoanei de care aveţi nevoie, contactaţi-o în decurs de 24 de ore. Invitaţi această persoană la lunch şi continuaţi discuţiile.

Studiaţi partenerii şi clienţii potenţiali, stabiliţi cu ei întâlniri, iniţiaţi relaţii de colaborare pentru promovarea cu succes a afacerii Dvs.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Guvernul a aprobat programul de atragere a capitalului conaţionalilor care lucrează peste hotare în economia ţării.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, proiectul a fost elaborat de Ministerul Economiei în baza experienţei ţărilor care s-au confruntat cu migrarea în masă a populaţiei, dar care au identificat soluţii de atragere a capitalului acestora în economie.

Vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a comunicat că Programul PARE 1+1 prevede ca pentru fiecare leu investit de cetăţenii moldoveni din banii câştigaţi peste hotare Guvernul va aloca un leu. În total, gastarbaiterii şi rudele acestora de gardul întîi vor putea primi de la stat pentru dezvoltarea afaceriilor proprii granturi de până la 200 mii de lei.

De asemenea, Guvernul promite asistenţă informaţională şi consultanţă, oferirea informaţiei privind situaţia din economie şi oportunităţile de investire.

„Scopul principal al programului este de a reorienta banii gastarbaiterilor de la consum la investiţii pentru dezvoltarea businessului, crearea întreprinderilor noi, îndeosebi în localităţile rurale”, a menţionat Lazăr, precizând că proiectul este unul pilot şi va fi implementat pe parcursul anilor 2010-2012 cu susţinerea financiară a unor organizaţii internaţionale.

Notă „INFOTAG”: Remitenţele persoanelor fizice de peste hotare în Moldova în primele opt luni ale anului curent au depăşit 762,84 mln USD. În anul 2009 remitenţele au constituit 1,18 mlrd USD, în 2008 - 1,66 mlrd USD, în 2007 - 1,22 mlrd USD, în 2006 - 854,6 mln USD. Potrivit datelor Băncii Mondiale, remitenţele gastarbaiterilor moldoveni constituie circa o treime din PIB-ul ţării. În economie sunt investite doar 2 la sută din volumul banilor transferaţi de peste hotare.

http://www.infotag.md/