“Sistemul PPP activează cu succes în toate statele dezvoltate. Pentru Moldova, unde nici autorităţile centrale, nici autorităţile locale nu au suficiente mijloace financiare pentru proiectele de infrastructură, sistemul PPP este foarte actual. Dacă acest sistem va începe să funcţioneze activ în Moldova, aceasta va avea asupra economiei o influenţă similară cu cea de pe urma privatizării”, a menţionat expertul UNECE, Tonny Bonnici.
Parteneriatul public-privat înseamnă proiecte comune de infrastructură. Acestea pot fi economice (transport, aprovizionare cu apă şi canalizare, managementul deşeurilor, energie regenerabilă) şi sociale (medicină, educaţie, instituţii penitenciare etc.).
“Avem o bază normativă excelentă în domeniul PPP şi acest fapt este recunoscut de experţii de toate nivelurile, însă proiectele reale sunt realizate foarte greu”, a menţionat directorul general al Agenţiei Proprietăţii Publice, Tudor Copaci.
“Principala frână este lipsa unor studii de fezabilitate elaborate minuţios. Acestea pot fi elaborate de structuri internaţionale (de exemplu, de compania de audit “G4), însă aceasta costă scump, iar specialişti locali, deocamdată, sunt puţini.
În perioada anilor 2010-2012 noi am primit, am analizat şi aprobat la Agenţie 208 proiecte legate de PPP, dintre care 185 ţin de managementul deşeurilor.
Au fost semnate 4 contracte, care în prezent se realizează: Implementarea sistemului de hărţi topigrafice în transportul de pasageri şi mărfuri (investiţiile private au constituit 8,3 mil. lei); Parteneriatul public-privat la Spitalul Republican de Radiologie şi Servicii de Diagnosticare (61,5 mil. lei); Crearea Centrului de tomografie computerizată în spitalul raional din Orhei (8,3 mil. lei)”, a menţionat Tudor Copaci.
Totodată, experţii menţionează că în Germania, de exemplu, contractele PPP mici cu municipalitatea alcătuiesc 85 la sută din numărul total. Încă 10 la sută le revine proiectelor medii, care sunt realizate de autorităţile land-urilor, şi doar 5 la sută din investiţiile mari de infrastructură sunt încheiate cu Guvernul Federal.
“Pentru a impulsiona dezvoltarea PPP în Moldova Ministerul Economiei şi Agenţia Proprietăţii Publice au iniţiat o serie de proiecte internaţionale. Printre parteneri se numără UNECE (prin intermediul Centrului de dezvoltare a PPP din Geneva), Centrul European de Expertiză a PPP (EPEC), Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), Biroul pentru Cooperare Internaţională din Germania (GIZ), proiectul Băncii Mondiale “Public-Private Infrastructure Advisory Facility” (PPIAF), Delegaţia Consiliului Europei în Moldova”, a menţionat viceministrul Economiei, Sergiu Ciobanu.
Raportul prezentat de Tonny Bonnici conţine 34 de recomandări, printre care: crearea unui consiliu interministerial pentru infrastructură; trecerea unităţilor care se ocupă cu PPP în subordinea prim-ministrului; elaborarea Planului Naţional pentru Infrastructură pe următorii 10 ani; crearea bazei de date centralizate a tuturor obiectelor pentru PPP etc.
În imagine (de la stânga la dreapta): Tudor Copaci, Sergiu Copaci, Tonny Bonnici.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
