Diploma de gardul întâi şi premiul bănesc de 5 mii de lei la categoria „Cel mai bun om de afaceri din sfera producţiei” au fost înmânate conducătorului firmei „ZALIN-GNG” (mun. Bălţi), Valeriu Grumeza.
Valeriu şi-a început activitatea în armată. Timp de doi ani, a făcut serviciul militar în trupele de desant, apoi cinci ani a studiat la Şcoala Superioară de Marină Militară din Sevastopol, după care încă doi ani a slujit pe un submarin atomic.
Atunci când a început împărţirea flotei sovietice, Valeriu a decis să revină în Moldova şi să se lanseze în afaceri. Însă până acum el repetă că succesul i se datorează, în mare măsură, şcolii de ofiţer.
Nu este de mirare, or, în economia noastră persoanele cu nervi slabi nu au ce căuta. Altceva e că, Valeriu posibil singur nu conştinetizează cât de mult îl ajuta în afaceri şcoala de militar.
În statutul Forţelor Armate ale URSS (la fel, probabil, ca în statutele celorlalte armate din lume) era stipulat că, în primul rând, comandantul trebuie să stabilească sarcina; să evalueze situaţia; să ia decizia; să le-o explice subalternilor; să se asigure că a fost înţeles corect; să ordoneze şi să verifice executarea ordinului. Exact acelaş lucru se studiază în toate MBA de prestigiu din lume, doar că se numeşte “bazele administrării”. Însă, spre deosebire de Harvard, în armată aceste prevderi se vâră în creier capital, la nivel de instincte.
Dar mai este nevoie şi de încredere în forţele proprii. Oricare absolvent al unei şcoli militare ştie pe de rost cuvintele lui Napoleon Bonaparte: “Trebuie de intrat în luptă, iar acolo mai vedem”. Anume aşa şi a procedat Valeriu în cariera sa de om de afaceri.
“Compania pe care o conduc a fost creată acum 12 ani, pe entuziasm gol, într-un garaj. După ce ne-am ridicat niţel, am arendat o încăpere mai mare, iar ulterior, am procurat şi această încăpere, şi terenul respectiv”, povesteşte Valeriu Grumeza.
Când a revenit în Moldova, ofiţerul de marină a descoperit o nişă liberă: aici nimeni nu producea utilaj pentru brutării, acesta fiind importat în proporţie de 100%. Şi asta în condiţiile în care, atât pâinea în calitate de produs de consum zilnic, cât şi utilajul pentru brutării (deservirea, reparaţia) întotdeauna vor fi la căutare.
Lipsa cunoştinţelor respective şi a relaţiilor necesare nu l-au speriat pe Valeriu. “Am angajat constructori, cu care am vizitat câteva întreprinderi de peste hotare. Ceva am învăţat de acolo, ceva am preluat. Drept urmare, utilajul produs de “ZALIN-GNG” în prezent lucrează în toată Moldova, inclusiv la Combinatul de Pâine din Bălţi şi la Combinatul “Franzeluţa” din Chişinău”, a menţionat întreprinzătorul.
Următoarea nişă găsită de Valeriu a fost utilajul de construcţii. “Am început de la suporturi pentru construcţii, lemn, cofraj. Acum producem vibroprese pentru fabricarea blocurilor din cheramzit şi plăcilor de trotuar. Printre clienţi se numără aşa companii vestite, ca „Supraten” şi “BiComplex”.
În prezent, Valeriu este în căutarea unei noi nişe libere.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
