Alexei și Victoria Buiacov se ocupă de producția cidrului (băutură cu conținut redus de alcool, obținută din sucul de mere), căruia i-au pus o denumire cât se poate de sonoră și europeană, „Mon Brave Cider”.

Deocamdată, pentru acest cuplu, producerea cidrului reprezintă mai degrabă un hobby costisitor, iar testarea în laborator țintește spre deschiderea unei afaceri proprii în viitor. Deși rezultatele obținute (evaluările pozitive și interesul pentru produs din partea prietenilor și a cunoscuților, precum și locul întâi la primul concurs realizat pentru producătorii autohtoni de cidru de casă, „Cider-Battle”) îi inspiră să aplice ideea de afacere.

Cuplul a început să se ocupe de cidru în luna iunie a anului trecut. „Am fost îndemnați de lipsa diversității pe piața Moldovei a băuturilor cu conținut redus de alcool. Deseori suntem plecați în străinătate și, astfel, putem compara. De aceea, atunci când discutam despre activitățile pe care le-am putea realiza, ne-am amintit de cidrul, care este foarte popular în Anglia, Franța, Germania. Am și hotărât să încercăm să producem băutura în condițiile de casă. Vara am procurat o cantitate suficientă de mere (20 kg), vasele necesare, am găsit rețeta și am început să experimentăm. Primele mostre nu ne-au plăcut, până când am reușit să obținem o băutură care ne-a convenit și pe care puteam să o propunem și altora pentru degustare. Acum, deja, am ajuns la un astfel de nivel, când rezultatele experimentelor ne satisfac și ne inspiră, printre cunoscuții noștri este un grup de amatori ai cidrului, iar informația cu privire la produsul nostru se distribuie „din vorbă în vorbă”. În pofida faptului că în Moldova nu există o cultură de consum al cidrului, noi observăm interesul publicului pentru produs, îndeosebi printre generația tânără și printre cei care au vizitat alte țări. Oamenii își doresc să încerce ceva nou și, ceea ce e foarte important, ceva eco. Aceasta reprezintă miza noastră”, - a spus pentru MyBusiness.md fondatorul „Mon Brave Cider”, Alexei Buiacov.

S-ar părea că în Moldova există toate condițiile necesare pentru producția de cidru („o sumedenie de mere+embargo”), dar Alexei Buiacov remarcă faptul că nu este chiar atât de simplu cum pare a fi. „În pofida existenței numeroaselor grădini cu mere, la noi în țară nu se cultivă soiurile de mere utilizate pentru cidru, care se deosebesc prin conținutul de taninuri și zahăr. De aceea, prin metoda experimentală, noi am căutat și căutăm soiurile de mere potrivite. Deocamdată, am ales soiul „Idared”, însă, în timpul producerii de cidru din aceste mere, gustul băuturii este un pic acrișor”, - a zis dânsul.

Producerea de cidru este un proces minuțios, în pofida legendei existente, referitoare la faptul că băutura a apărut datorită lui Carol cel Mare. Se spune că, odată,  regele francilor s-a așezat din greșeală pe un sac cu mere răscoapte. Și a observat sucul pe care l-au eliminat acestea, fapt care i-a dat ideea de producere a băuturii din mere – cidrul.

În procesul de producție a cidrului, termenul cheie este cel de „fermentație”. Dacă e să fie formulat primitiv și pe scurt, ar ieși astfel: drojdia sălbatică, care se găsește pe suprafața mărului, în urma fermentației transformă sucul de mere într-o băutură, al cărei conținut de alcool variază între 1,2 și 7%. Și, cu cât este mai mult zahăr în mere, cu atât mai ridicat este gradul de alcool din cidru. De aceea, este foarte important să fie oprit la timp procesul de fermentație. Deocamdată, „Mon Brave Cider” a obținut cidru de două tipuri: mediu, sec (5-5,6%) și cel mai tare, dulce (6-6,7%).

Cum e cu prețurile? „Dacă calculăm toate cheltuielile necesare pentru procurarea merelor, a utilajului necesar, a apei utilizate pentru spălarea merelor, vasele folosite, atunci la prețul de 60 lei pentru o sticlă de 0,75 l noi suntem pe zero. La lansarea unei mici producții, luând în calcul toate cheltuielile pe care le implică aceasta, plus impozitele, atunci, probabil, prețul s-ar păstra la același nivel. Apropo, 60 de lei este un preț cât se poate de apropiat de cel european, iar cidrul comercial este mai ieftin acolo din cauza volumelor mari de producție, în comparație cu cidrul de casă, care costă mai mult”, - a spus Alexei.

Răspunzând la întrebarea MyBusiness.md legată de perspectivele deschiderii fabricii de cidru „Mon Brave Cider”, în cadrul businessului mic, Alexei Buiacov a răspuns: „Aș vrea să mă simt util pentru societate, realizând ceva propriu, însă privesc destul de sceptic asupra perspectivei dezvoltării de la zero a unei afaceri mici în Moldova. Dat fiind faptul că în țara noastră există o viziune destul de vagă asupra conceptului de „clasă de mijloc”, există două variante de dezvoltare a situației: sau faci ceva puțin câte puțin, cu o probabilitate mică de a supraviețui, sau trebuie să investești din start o sumă mare și să ieși la volume mari de producție. Aplicabil pe cidru, nișa lui pe piața mondială este foarte mică (aproximativ 7% din vânzările tuturor băuturilor alcoolice). În Moldova încă nu a existat cidru îmbuteliat în țară (dacă nu îl luăm în calcul pe cel produs de „Vitanta” la sfârșitul anilor ’90, însă acesta a fost o variantă comercială, format dintr-o linie de gin tonic, cafea-Amaretto ș.a.). Băutura abia începe să-și facă loc în inimile consumatorilor mici. În general, pentru un start-up al fabricii de cidru ar fi nevoie de câteva zeci de mii de unități convenționale”.

În viitorul apropiat, „Mon Brave Cider” planifică să producă cidru cu fructe de soc, fructe de pădure și perry – băutură alcoolică obținută din fermentația sucului de pere.

 

Unii pictează pe pânză, alții pe hârtie sau pe pereți, iar Irina Madan creează tablourile complete pe aricole de îmbrăcăminte.

Totul a început de la faptul că în ultimul an al Academiei de muzică, teatru și arte plastice stundeții, pentru finalizarea studiilor, trebuiau să realizeze o colecție de haine. Irina a fost inspirată de Veneția, care a fost “visul” ei pentru o perioadă lungă de timp, colecționând pozele acestui oraș. Execuția colecției planificate necesita un material special, care, desigur, nu putea fi găsit în oraș. “Deci trebuie să pictez”, - a decis Irina și s-a dus la magazinul specializat de vopsele pentru haine. Dacă baticul poate fi desenat, de ce nu poate fi vopsită și țesătura unei rochii?

Colecția Burano (după denumirea insulelor din laguna Veneției) a inclus cinci articole de îmbrăcăminte – două rochii, două costume de femei (sacou și pantaloni) și un costum de bărbați. Pe acestea erau reprezentate peisajele insulei Burano – multicolore, expresive și originale. Pe haine acestea au obținut o intrepretare artistică. Pentru prima dată ele eu fost admirate la festivalul de modă din Donetsk în octombrie 2013, unde Irina a obținut locul I la categoria Folk. Iar într-o lună, în Moldova, ea a câstigat grand-prix la concursul tinerelor designeri în cadrul festivalului de modă Art Podium 2013. Au urmat invitațiile de participare la diferite expoziții, prezentări, evenimente și comenzi de la primii clienți.

Într-un an Irina a lansat o altă colecție, numită Lelița (ceea ce înseamnă “o fată frumoasă de la țară”), dedicată poveștilor lui Ion Creangă “Fata babei și fata moșneagului”, “Capra cu trei iezi”, “Punguța cu doi bani”. Aici au fost utilizate pânzele mari pictate. Premiera colecției Lelița a avut loc în februarie anului trecut la concursul tinerelor designeri Mîndria, organizat de Nata Albot. În vara aceluiași an, Irina a fost invitată să-și prezinte colecția la Zilele de modă în Strasbourg, unde a plecat în companie a nouă designeri din România. Acolo a prezentat 18 modele de articole vestimentare. Toamna, la ArtPodium 2014, Irina și-a prezentat colecția Lelița în calitate de oaspete, fiind câștigătorul concursului din anul precedent. În același timp, ea a depus cerere la AGEPI de registrare a mărcii comerciale Irina Madan. уже подала заявку в AGEPI на регистрацию торговой марки Irina Madan.   

Deși colecțiile se limitau la cinci sau șase modele, ele erau continuate prin realizarea comenzilor individuale. Timp de doi ani de activitate, designerul și artista Irina Madan a creat mai mult de 90 de lucrări.

Autorul Buranoului și Leliței a decis să nu vândă modelele originale ale colecțiilor. Uneori ea îmbracă la evenimente pentru a le demonstra publicului. Într-o zi acestea vor fi plasate în atelierul ei personal. Astfel, planurile ei pe viitor includ deschiderea unei afaceri individuale, având și câțiva angajați la îndemână.

- Nu doresc să-mi vând modelele en gros. Mereu pictez un tablou unic și după cos o haină individuală. Și din cauza că nu folosesc pentru pictură articolele gata-făcute, nu pot să produc marfa în volum mare. În viitor planific să-mi organizez munca în alt fel: voi face modelul și imaginea, iar croitoresele îmi vor termina hainele. În afară de partea artistică, mă voi ocupa de măsurare, pentru ca fiecare haină să se așeze bine pe client. Particip la toate evenimentele la care mă invită. Astfel, capăt mai multă popularitate. La fel, un rol important aici joacă Internetul – pagina de Facebook și site-ul personal. Majoritatea clienților mă găsesc acolo. Pot afirma că Internetul e motorul vânzărilor mele.

Primele lucrări erau destul de ieftine. Nu am pus preț prea înalt deoarece eram absolut fericită că acestea au fost apreciate de cineva. Totuși, după am fost nevoită să fac calcule și să-mi reapreciez activitatea. Articolele de îmbrăcăminte de la Irina Madan costă de la 90 la 190 euro. Modelele sunt cusute într-o manieră simplă, doar aici sunt mai importante picturile realizare. În majoritatea cazurilor folosesc bumbac alb sau albastru deschis. Deseori brodez manual. Materia primă trebuie să fie de calitate, doar materialul final e foarte scump. După spălare în apă rece imaginile rămân neschimbate. Cămașa mea cu autoportret desenat a fost deja spălată de zece ori, iar imaginea nu s-a schimbat.
Unele persoane, după ce comandă odată un articol și observă efectul produs de acesta în societate, vin a doua și a treia oară pentru a mai cumpăra ceva nou. Unii oferă hainele mele drept cadou celor dragi. Am clienți din România, SUA, Germania, Austria – sunt foștii compatrioți. Tind să primesc comenzi și de la străini, - povestește Irina. 

În prezent, designerul își gătește noua colecție de rochii pentru prezentare la Londra, la Art & Fashion – Industry of beauty (15 februarie). Tema colecției – păsările Moldovei. În plus, Irina mai are și idei de realizare a picturilor pe paltoane de toamnă.

Când studia la Academia de muzică, teatru și arte plastice, Irina nu știa dacă va avea posibilitatea să-și deschidă un atelier, doar acest fapt necesită investirea unei sume mare de bani. Astfel, gândindu-se la un posibil eșec, Irina a studiat și la facultatea de jurnalism la USEM. În prezent, majoritatea timpului ei e dedicat designului și picturii, dar, totuși, în viitor artista va avea posibilitatea să-și organizeze individual campania de PR la momentul potrivit.

 

FORUM Internaṭional “Consolidarea Triunghiului Cunoașterii în Moldova: Paşi spre integrarea Europeană prin educaţie – cercetare - inovare".
Avem onoarea sa va prezentam primul Forum International organizat in  Republica Moldova din 2015, intitulat: "Consolidarea triunghiului Cunoaşterii în Republica Moldova: Paşi spre integrarea europeană prin educaţie – cercetare - inovare".
Organizat în cadrul proiectului SEETechnology (co-finanţat prin programul Europa de Sud-Est) şi proiectul FKTBUM (co-finanțat de programul Tempus)  al Comisiei Europene. Avind ca co-organizori Simplas,Trimetrica si Promotion Group.
Participantii acestui forum vor fi liderii universitari (rector, vice-rectori pentru cercetare (precum şi alţi membrii de conducere), persoane cointeresate din partea instituţiilor de învăţământul superior şi de cercetare, inclusiv reprezentanţii organizaţiilor de cercetare, autorităţilor publice, reprezentanţii mediului de afaceri şi tineri cercetători (în total 450 de persoane).
Tematica evenimentului este foarte vasta si i nteresanta se va pune accent  pe următoarele aspecte:
-    rolul universităţilor în procesul educaţional şi formarea cercetătorilor;
-    creşterea parteneriatelor cu alte universităţi, instituţii de cercetare şi întreprinderi în scopul răspunderii mai eficiente la cerinţele societăţii;
-    modul în care cadrele politice vor crea condiţiile pentru transformarea regională şi promovarea inovaţiei şi a competitivităţii.
Evenimentul  va avea loc pe data de 4-6 Februarie 2015, în incinta Academiei de Studii Economice din Moldova, Chişinău, desfasurarea evenimentului va pune la dispozitie  o combinaţie de discursuri, mese rotunde, seminare de instruiri cu prezentări interactive şi studii de caz, ateliere de lucru.
Limba de lucru: engleza, romana și rusa cu traducere simultană.
Doritorii de a  participa la acest  Forum International  sunt invitați să se înregistreze ONLINE, http://triangle2015.md/triangle-forum-2015-moldova.html

31.01.2015, Chișinău - Despre oportunitățile comerciale pe piața din China au discutat vineri, în cadrul unei mese rotunde, producătorii autohtoni împreună cu reprezentanții Delegației Republicii Populare Chineze.

Delegația chineză în frunte cu Yu Haidong, președintele Ministerului de Comerț din Ningbo,  au invitat operatorii economici să participle la Târgulul de Comerţ şi Investiţii: China - Ţările din Europa Centrală şi de Est - CEEC Fair 2015" și să beneficieze de oportunitățile de promovare a produselor.

Târgul va avea loc în perioada 9-12 iunie 2015 în oraşul Ningbo, fiind un eveniment internaţional specializat pe produsele de larg consum, oferind pentru 16 țări din Europa Centrală şi de Est, posibilitatea de a promova produsele şi serviciile în China.

Vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie, Vladimir Didilica a salutat prezența partenerilor chinezi, subliniind importanța suportului acordat de aceștia, îndemnând reprezentanții businessului autohton să acceseze și să beneficieze posibilitățile oferite.

Pentru acest eveniment, partenerii din Republica Chineză vor oferi întreprinzătorilor moldoveni o serie de servicii gratuite. Aceștia vor putea beneficia de reduceri ce țin de introducerea mărfurilor pe teritoriul Chinei, de asemenea, cheltuielile pentru spațiul expozițional și amenajarea standului vor fi suportate de partea chneză.

Totodată, reprezentantul Delegației Chineze a subliniat că va fi creat un centru de promovare a vinurilor, ce ar putea pune bazele unei platforme de cooperare eficientă cu reprezentanţii business-ului molodevenesc. Pentru a susține producători moldoveni, aceștia vor beneficia de un stand gratis timp de un an și jumătate, iar mai apoi vor avea o reducere de 50 %.

Agenții economici interesați pot solicita mai multe informații la numărul de tel: 022 23 87 70; 022 22 13 91 sau la adresa de e-mail:

Comunicat de presă

Acţiunile CME, compania care deţine PRO TV, au scăzut cu peste 14% în mai puţin de o lună. În ultimii 5 ani, acţiunile s-au depreciat cu peste 90%.

30 ianuarie 2015. Central European Media Enterprises a început anul cu stângul. În prima lună a lui 2015, acţiunile CME au înregistrat deja o scădere de peste 14%.

De la începutul anului 2015 până acum, acţiunile CME, compania mamă Pro TV, au înregistrat o scădere de 14,02, deşi la ultima sesiune de tranzacţionare s-au apreciat cu 5,34%.

În ultimul an, acţiunile grupului au pierdut nu mai puţin de 9,8% din valoare, iar în ultimii 5 ani, acţiunile Central European Media Enterprises s-a depreciat cu peste 90%!

CME este o companie de televiziune cu operaţiuni în şase state din Europa Centrală şi de Est. În România, CME include posturile de televiziune ProTV, Acasa TV, Acasa Gold TV, ProCinema, Sport. ro, ProTV Interna­tional, ProTV Chisinau si MTV România.

http://www.capital.ro/

29.01.2015, Chișinău – Camera de Comerț și Industrie a RM a organizat pe 29 ianuarie curent Gala Businessului Moldovenesc, în cadrul căreia au fost decernate premiile pentru cele mai performante întreprinderi, învingătoare ale concursurilor „Marca comercială a anului”, „Premiul pentru realizări în domeniul calității”, laureații concursului Medalia de Aur a Expoziției naționale „Fabricat în Moldova” și câștigătorii concursului „Promovăm siguranța alimentară”, organizat de Fundația Est-Europeană cu sprijinul Uniunii Europene, Guvernelor Suediei și a Danemarcei. Parteneri în organizarea evenimentului sunt Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), Ministerul Economiei, cu instituțiile sale specializate – Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Institutul Național de Standardizare, Institutul Național de Metrologie, Centrul național de acreditare „MOLDAC” - și Asociația patronală în domeniul evaluării conformității produselor, Fundația Est-Europeană, Oficiul Național al Viei și Vinului și Proiectul USAID CEED II.

La eveniment, care a oferit o bună oportunitate de comunicare, au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, misiunilor diplomatice și instituțiilor internaționale, cele mai reprezentative asociații de business, mass-media și întreprinderile care au fost  premiate.

Concursurile reflectă întregul ciclu de viață al unei întreprinderi – de la producere la vânzări și relația cu consumatorul, având drept obiectiv stimularea competitivității întreprinderilor moldovenești.

Concursul „Marca comercială a anului” este la cea de a XII-a ediție și este organizat de către Camera de Comerț și Industrie și Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale (AGEPI), adunând pe parcursul acestor ediții aproape 1000 de participanți.

În acest an pentru „Marca comercială a anului”  au fost depuse 73 de dosare, care au concurat pentru pentru distincții în 11 categorii.

Pentru a stimula participarea întreprinderilor mici și mijlocii la „Marca comercială a anului”, respectiv și pentru a impulsiona dezvoltarea strategiilor complexe de marketing și creșterea valorii adăugate a produselor moldovenești, Comitetul organizatoric al concursului oferă participanților o serie de facilități. Printre acestea se numără reduceri de până la 50% pentru IMM-uri la taxa de participare și de până la 20% la un șir de servicii ale CCI și a partenerilor săi, promovarea mărcilor în publicațiile AGEPI, consultanță gratuită la înregistrarea mărcilor și servicii de pre-diagnoză a proprietății intelectuale.

Cele mai bune mărci comerciale conform categoriilor de produse si servicii la fiecare nominalizare sunt desemnate de către Comitetul de organizare al concursului.

Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității” a fost reluat de către CCI și partenerii săi – Asociația patronală în domeniul evaluării conformității produselor și instituțiile specializate ale Ministerului Economiei - Institutul Național de Standardizare, Institutul Național de Metrologie, Centrul național de acreditare „MOLDAC” – după o pauză de mai bine de cinci ani. Criteriile de selectare a învingătorilor în acest concurs presupun implementarea la întreprinderi a sistemelor de management a calității și a standardelor naționale și internaționale în producere.

Astfel, la prima ediție a concursului au participat 22 de întreprinderi, care s-au înscris la patru categorii: Produse industriale; produse de larg consum; Produse alimentare și agricole; Servicii.

Participanții la Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității” beneficiază, de asemenea, de multiple facilități din partea organizatorilor.

Medalia de aur a Expoziției „Fabricat în Moldova” este decernată întreprinderilor care au avut cea mai bună prestație în cadrul ediției curente a Expoziției „Fabricat în Moldova”. Concursul este la a XIV-a ediție și va avea 10 laureați.

ÎNVINGĂTORII GALA BUSINESSULUI MOLDOVENESC

                                                                                                                                       
Nominalizarea Aprecierea Consumatorilor

1    AKURATTI    „Enima Grup” SRL    Administrator Alina Beliciuc     Medalie de Bronz
2    Sanatoriul „Nufărul Alb”    Sanatoriul „Nufărul Alb” SRL    Director general-medic şef Vasilii Scutelinic     Medalie de Argint
3    „Combinatul de ciment din Rîbniţa”    SA „Combinatul de ciment din Rîbniţa”    Director general – Nefedov Andrei    Medalie de Argint

4    Dalba ÎM „Sudzucker Moldova ” SA    Speaker-ul Comitetului de Conducere  - Dr. Alexander Koss    Medalie de Argint
      Cinci Inimioare            Medalie de Aur
5    Gura Căinarului    Rusnac MoldAqua SRL    Director-Alexandru Rusnac     Medalie de Aur
6    DIVIN    Asociația Producătorilor de  Divin și Brandy de Moldova    Președinte
 Constantin Olaru    Medalie de Aur
7    Floare    ”Floare” SRL    Director Boris Cuciuc    Medalie de Aur
Nominalizarea Debutul anului
8    INFODEBIT    ”Infodebit” SRL    Director comrcial– Mocanu Alexandru    Medalie de Argint
9    Tehlab Service    ”Tehlab Service” SRL    Fondator  Mihalciuc Serghei    Medalie de Argint
10    MOLDA    ”Berhord Vin” SRL    Director executiv – Babanuța Vitalie     Medalie de Aur
11    VELMART Gigantul prețurilor mici    „Vistarcom” SRL    Director general – Penschii Igori    Mercuriul de Aur

Nominalizarea  Marca comercială Export

12    Moldovahidromaş    Moldovahidromaş SA     Director  general Vlas Mihai    Medalie de Argint
13    The Bat!    ”Ritlabs” SRL    Director  - Maxim  Masiutin     Medalie de Argint
14    Zona Economică Liberă “Ungheni-Business”    Zona Economică Liberă “Ungheni-Business”    Administrator  Principal – Iepuraş Natalia     Medalie de Argint
15    KENVETOV    „Roxinform Grup” SRL    Director – Coşneanu Ion    Medalie de Aur
16    Glass Container Company    ”Glass  Container Company” SA    Director general Oleg Baban    Medalie de Aur
17    RENAISSANCE PERFECT    „Renaissance Perfect” SRL    Director- Begu Serghei    Mercuriul de Aur

Nominalizarea Marca comercială Inter

18    ECTO    „Lukoil-Moldova” SRL    Director –
 Isayev Feiruz    Medalie de Aur
19    KARCHER    „Karcher” SRL    Director general – Grecov Igori    Medalie de Aur

Nominalizarea Marca comercială Favorita Anului

1    “TRANS – STANDARD”    „Trans – Standard” SRL    Director – Adrian Doroş    Medalie de Bronz
2    Hidroinpex    SA “Hidroinpex”    Director- Caldare Anatolii     Medalie de Argint
3    „My revival”    „Classic Line” SRL    Director- Andreev Valentina    Medalie de Argint
4    „Creator Iu. Borş”     „Creator Iu. Borş” SRL    Director general –Iurie Borş    Medalie de Argint
5    „RTEC”    Întreprinderea municipală „Regia transport electric”    Director general Morgoci Gheorghe    Medalie de Argint
6    Combinatul Poligrafic     „Combinatul Poligrafic din Chişinău” Î.S.    Director – Ctitor Tudor    Medalie de Argint
7    ”Grand Mersi”    ”Moldagroproduct” SRL    Director commercial- Gladcov Serghei    Medalie de Aur
8    „Agromaşina”    „Agromaşina” SA    Director general – Reuleţ Oleg    Medalie de Aur
9    Din inimă Branduri de Moldova    Asociația Patronală din Industria Ușoară     Președinte Alexandra Can     Medalie de Aur
10    „Profsistem”    „Profsistem” SRL     Director- Gudima NataliaF    Medalie de Aur
11    „Fresh&Joy”     „Alexandru Chelaru” Întreprindere Individuală    Director- Chelaru Angela    Medalie de Aur
12    ”Casa Nunții Noroc”     ”Casa Nunții Noroc” SA    Director general – Petrașcu Nicolae    Medalie de Aur
13    „FINCOMBANK”    „FinComBank”  SA    Preşedinte – Hvorostovschii Victor    Medalie de Aur
14    „Floreni”    „Floreni” SA    Director General – Bîta –Bubuioc Odisseea     Mercuriul de Aur
15    „OM”    Rusnac MoldAqua SRL    Director-Rusnac Alexandru    Mercuriul de Aur
16    ”MOLDOVAGAZ”     „Moldovagaz” SA    Preşedinte al consiliului de Administraţie – Alexandru Gusev    Mercuriul de Aur
17    Operator Național Moldtelecom    ”Moldtelecom” SA    Director general – Vitalie Iurcu    Mercuriul de Aur
18    „Zoluşca”    „Iacob” SRL    Director – Iacob Vitalie    Mercuriul de Aur

Nominalizarea Marca comercială Responsabilă social

1    “VERITRANS PLUS”    Laboratorul de încercări „Veritrans Plus” SRL    Administrator  Negruță Ludmila    Medalie de Bronz
2    „INCASO”    Compania de colectare a datoriilor „Incaso” SRL    Director General –Mîrza Veaceslav    Medalie de Argint
3    ”ECOFIN AUDIT SERVICE”    Firma de audit ” Ecofin-Audit-Service” SRL     Director Irina Ceban    Medalie de Aur
4    „RĂSĂRIT”    „Floarea Soarelui” SA    Director – Stella  Ostroveţcaia    Mercuriul de Aur
5    StarNet    ”Starnet” SRL    Președintele concernului – Alexandru Machedon    Mercuriul de Aur
6    „Moldova Agroindbank”     BC „Moldova Agroindbank” S.A.    Preşedinte  Comitetului de Conducere al băncii-Serghei Cebotari    Mercuriul de Aur

Nominalizarea Marca consacrată

7    „TRICON”     „Tricon” SA    Director- Andreev Valentina    Medalie de Aur
8    „FRANZELUŢA”     Combinatul de panificaţie din Chişinău „Franzeluţa” SA    Director general – Victor Cojocaru    Mercuriul de Aur
9    Bere Chişinău     „EFES Vitanta Brewery” S.A    Director General – Gokce Yanașmayan    Mercuriul de Aur
10    ”CRICOVA”    Combinatul de Vinuri ”Cricova” SA    Director general – Valeriu Bodiul    Mercuriul de Aur
11    ”Viorica”    ”Viorica-Cosmetic” SA    Director  Pavel Melnic     Mercuriul de Aur
12    „Ionel”    Fabrica de confecţii „Ionel” SA    Director – Luchian Tamara    Mercuriul de Aur
13    „KERAMIN”    „Keramin Grup” SRL    Director- Babin Ana    Mercuriul de Aur
14    „GAS NATURAL FENOSA”    „Red Union Fenosa” SA    Preşedinte – Silvia Radu    Mercuriul de Aur
15    Orange    ”Orange Moldova” SA    Director general  - Liudmila Climoc    Mercuriul de Aur

Nominalizarea Reputație și Încredere

16    „VIS”    „Alfa Nistru” SA    Director – Ceban Ilarion    Medalie de Aur
17    „Domnița”    „Sudzucker Moldova ” SA    Speaker-ul Comitetului de Conducere  - Dr. Alexander Koss    Mercuriul de Aur
18    „ROGOB”    „Rogob” SRL    Director  general Roşca Igor    Mercuriul de Aur
19    „SANCOS”    Clinica de medicină estetică „Sancos”     Director general – Valeriu Oglindă    Mercuriul de Aur
20    „LUKOIL”    „Lukoil-Moldova” SRL    Director – Isayev Feyruz    Mercuriul de Aur

Laureații  Concursului pentru realizări în domeniul calității

Nominalizarea Produse industriale

    Întreprinderea cu Capital Străin Knauf–Ghips SRL    Director general –Buzichevici Kazimir           
    Introscop  SA    Director general –Bodiu Valeriu  

        
Nominalizarea Produse de larg consum

    Viorica-Cosmetic SA        Director-Melnic Pavel        
    Ionel   SA    Director – Luchian Tamara 

       
Nominalizarea Produse alimentare și agricole

    Debut-Sor SRL    Director general – Ciumac Alla        
    Franzeluța SA    Director general – Cojocaru Victor

         
Nominalizarea Servicii

    Veritrans- Plus SRL    Administrator Negruța   Ludmila          
    Combinatul Poligrafic din Chișinău ÎS    Director Ctitor Tudor  

       
PREMIUL CONCURSULUI ”OPERATOR NAȚIONAL RESPONSABIL”

    ”Cahulpan” SA    Director Cușpita Ion        
    ”Rogob” SRL    Director  general Roşca Igor        
    ”Floare de Cireș” SRL    Director Dumitru Braga        

Medalia de Aur a Expoziției naționale ”Fabricat în Moldova”

    CONSILIUL RAIONAL CRIULENI
    CONSILIUL RAIONAL СĂLĂRAȘ
    UNITATEA TERITORIAL AUTONOMĂ GĂGĂUZIA
    OFICIUL NAȚIONAL AL VIEI ȘI VINULUI
    AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
    UNIUNEA CENTRALĂ A COOPERATIVELOR DE CONSUM DIN MOLDOVA      “MOLDCOOP”
    PROIECTUL „ CREȘTEREA MĂSURILOR DE ÎNCREDERE A COMPANIILOR DE PE AMBELE MALURI ALE RÂULUI NISTRU PRIN PARTICIPAREA LA EXPOZIȚII” FINANȚAT DE UE ȘI UNDP ÎN CADRUL PROGRAMULUI „SUSŢINEREA MĂSURILOR DE PROMOVARE A ÎNCREDERII”

Chisinau, 29 Ianuarie 2015 — Pentru a utiliza mai eficient spectrul de frecvenţe radio, resursă limitată - proprietate publică a statului, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor a elaborat și promovat în Guvern Programul de management al spectrului de frecvențe radio pentru anii 2013-2020. Scopul documentului este să asigure disponibilitatea unui spectru de frecvenţe suficient pentru dezvoltarea continuă a reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii electronice mobile terestre în bandă largă și implementarea pe lângă serviciile voce 2G a tehnologiilor şi serviciilor de generaţie nouă 3G, 4G/LTE.

În conformitate cu prevederile Programului, ANRCETI a emis şi acordat prin încredințare directă furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice mobile care activează autorizat în Republica Moldova, licenţe pentru dreptul de utilizare a frecvenţelor radio din benzile de frecvenţe 800 MHz, 900 MHz şi 1800 MHz în regim de neutralitate tehnologică.

Unul dintre furnizori a lansat deja serviciile 3G folosind frecvenţele din banda 900 MHz. Astfel, Republica Moldova este a treia ţară din CSI care implementează tehnologia 3G în banda de frecvenţe radio 900 MHz. În spaţiul UE această tehnologie este utilizată în Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Ungaria, Letonia, Malta, România, Slovenia şi alte tari.

Tehnologia 3G în această bandă de frecvenţe asigură un semnal voce mai calitativ şi o rată de întrerupere a apelurilor mai mică. De asemenea, utilizatorii serviciilor 3G beneficiază de o viteză înaltă de acces la Internet (transfer date) şi de o gamă mai largă de servicii suplimentare, cum ar fi, videotelefonia, TV mobil, vizualizarea paginilor web, recepţia şi transmisia fișierelor multimedia de dimensiuni mari.

În același timp, pe parcursul acestui an furnizorii urmează să utilizeze mai eficient aşa numitul dividend digital din banda de frecvenţe radio 800 MHz cu implementarea noilor tehnologii şi să lanseze noi servicii în bandă largă, inclusiv servicii 4G în banda de frecvenţe 1800 MHz. Acest fapt va spori viteza de acces la Internet și va îmbunătăți indicii calitativi (mai puține întreruperi, viteză constantă și în ore de vârf). Utilizarea frecventelor noi va îmbunătăți semnalul și calitatea serviciilor de comunicații electronice, în special, a Internetului mobil, va asigura o acoperire geografică mai bună a reţelelor mobile de comunicaţii electronice, va spori penetrarea, calitatea şi nivelului de utilizare a serviciilor de acces la Internet în bandă largă, inclusiv a serviciilor publice, atât din partea autorităţilor statului, cât şi a mediului de afaceri şi a populaţiei.

Sursă: MTIC

Apple Watch este unul dintre cele mai neobişnuite dispozitive pe care compania americană le-a anunţat vreodată. Pe lângă faptul că a fost dezvăluit chiar înainte de a intra în producţie, Apple l-a tot prezentat la diverse expoziţii de bijuterii, iar reprezentanţii săi au tot vorbit despre el în diverse interviuri. Având în vedere cât de secretoşi sunt în privinţa altor produse, este ciudat faptul că Tim Cook, CEO-ul Apple, a dezvăluit fereastra de lansare a noului smartwatch.

Odată cu rezultatele financiare pe primul trimestru al anului fiscal 2015, Cook a anunţat şi faptul că Apple Watch va ajunge pe piaţă în luna aprilie a acestui an. Acest lucru confirmă faptul că lansarea a fost amânată, planul iniţial fiind ca acesta să ajungă pe piaţă „la începutul lui 2015”. Printre factorii care par să fi influenţat această decizie se regăseşte intrarea în faliment a companiei GT Advanced Technologies, care producea protecţia din safir pentru display, cât şi faptul că nu există încă un SDK pentru dezvoltatorii de aplicaţii.

Se zvoneşte că Apple Watch va ajunge pe piaţă la un preţ care va porni de la 349 de dolari americani. Acesta va fi preţul pentru care utilizatorii vor putea cumpăra varianta sport, cu carcasă monobloc din aluminiu şi curea din plastic. Acest lucru sugerează că ne putem aştepta la preţuri exorbitante pentru modelele din oţel inoxidabil şi cele placate cu aur, mai ales că pentru acestea există şi curele metalice sau din piele, care vor duce automat la preţuri mai mari. Luând aceste lucruri în calcul, alături de faptul că pentru a putea utiliza un Apple Watch va fi nevoie şi de un smartphone iPhone 5 sau mai nou, preţul pe care utilizatorii vor trebui să îl plătească pentru a se bucura de un asemenea dispozitiv pare să fie destul de mare.

Cu toate acestea, Apple nu este o companie cunoscută pentru produse ieftine, iar suportul pentru servicii precum Apple Pay vor atrage o parte din utilizatori către produsele sale. Acum că ştim când ne putem aştepta la noul ceas al companiei, probabil putem intui şi când va fi lansat următorul update major pentru iOS, varianta 8.2, care promite să adauge suport pentru noul dispozitiv.

http://www.go4it.ro/

Legenda Vinului Moldovei este transmisă și la expoziția „Fabricat în Moldova”. La cea de-a XIV-a ediție a evenimentului, peste 20 de companii vinicole, alături de 6 producători de divin și brandy participă în premieră cu un stand comun, sub brandul vinicol de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”. Astfel, până pe 1 februarie 2015 vizitatorii sunt așteptați la Centrul Expozițional Moldexpo din Chișinău, pentru a cunoaște îndeaproape vinul de calitate al Moldovei, produs conform tradițiilor milenare, dar și cu aplicarea ultimelor inovații în domeniu. Participarea companiilor vitivinicole la cea mai importantă expoziție a anului a fost organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului său strategic, proiectul USAID CEED II.
Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV): „Expoziția «Fabricat în Moldova» reprezintă o importantă platformă de promovare și comunicare între vinificatori, parteneri de afaceri și consumatori. Pe parcursul evenimentului oferim vizitatorilor o experienţă cultural-cognitivă bogată, pentru ca ei să poată afla totul despre tradiţiile vinificaţiei moldoveneşti, să savureze vinurile, divinurile și brandy-urile ca adevăraţi cunoscători, să recunoască produsele de calitate aflate sub brandul Wine of Moldova. Avem convingerea că evenimentul va contribui semnificativ la fortificarea imaginii vinurilor moldovenești aici, la noi acasă.”
Expoziția „Fabricat în Moldova” găzduiește la ediția din acest an peste 200 de agenți economici cu standuri individuale sau colective, ale raioanelor sau ale unor asociații sectoriale de business. Pentru a oferi o importantă componentă educativă şi informativă a evenimentului, alături de cea comercială, ONVV organizează mai multe activități de popularizare a culturii vinului. Astfel, vizitatorii au posibilitatea să cunoască și să cumpere la prețuri speciale vinuri de calitate, divin și brandy produse în Republica Moldova.
În prima zi a evenimentului, Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului a prezentat seminarul  „Vinul Moldovei. O legendă vie – activități și perspective”. În cadrul acestuia au fost discutate subiecte care țin de promovarea brandului comun „Vinul Moldovei” în Moldova și pe piețele internaționale, activitățile curente ale Oficiului Național al Viei și Vinului, dar și strategia de stimulare a exporturilor, parteneriatelor și îmbunătățirea sectorului vitivinicol. La seminar au participat reprezentanții mai multor organizații și instituții, precum MIEPO, CCI, AGEPI, USAID/CEED II, Agenția Turismului, UIP ”Filiera Vinului”, precum și asociații profesionale vitivinicole.
De asemenea, pentru a iniția consumatorii privind produsele de calitate, pe data de 28 ianuarie a fost organizat un master-class și degustări de vin și divin, împreună cu experții de la Școala Vinului: Elizaveta Breahnă, Sergiu Gălușca, Constantin Olaru.
În zilele următoare, pe durata evenimentului, ONVV va continua să organizeze master-class-uri tematice și degustări, la care au posibilitatea de a participa toți doritorii.
Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în sectorul vitivinicol, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în industria vitivinicolă. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol Vinul Moldovei. O legendă vie.

Comunicat de presă

Cu ocazia celebrării a 70 de ani de la fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), in perioada 14-16 aprilie 2015, Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa (UNECE) va găzdui primul Eveniment pentru start-up-uri inovatoare în incinta Palatului Naţiunilor de la Geneva. In cadrul acestui eveniment, organizatorii vor prezenta studiile de caz care demonstrează în ce mod talentul antreprenorial inovativ poate contribui la abordarea actualelor provocări sociale şi de mediu, şi cum ideile inovatoare pot deveni afaceri de succes.

Concursul UNECE este organizat pentru a aduna idei inovatoare şi noi soluţii pentru o dezvoltare durabilă într-o gamă largă de domenii direct legate de activitatea UNECE şi este deschis pentru participarea companiilor tinere şi echipelor de antreprenori cercetători şi studenti din regiunea UNECE. Astfel, organizatorii îşi propun să promoveze nu doar produsele şi tehnologiile inovative, dar şi inovaţia socială şi noile metode de a crea lucruri.

Finaliştii vor fi invitaţi să-şi prezinte proiectele în faţa unui juriu specializat şi a reprezentanţilor celor 56 de state membre, care vor participa la sesiunea UNECE de la Geneva.

Câştigătorii vor fi anunţaţi şi premiaţi în cadrul sesiunii din 14-16 aprilie, la Geneva.

Termenul limită de depunere a cererilor este 28 februarie 2015.

Pentru participare la concurs, accesaţi www.unece.org/ideas4change.