Mircea Tudor a fondat în urmă cu două decenii singurul IMM din lume care activează în domeniul tehnologiilor de scanare radioactivă şi în 2015 ar putea câştiga unul dintre cele mai prestigioase concursuri de antreprenoriat din lume.

„Nu te gândi doar la ziua de mâine. Încearcă să faci nişte punţi cât mai îndepărtate în timp. Lasă-ţi nişte resurse mentale şi sufleteşti pentru o perspectivă îndelungată. Acolo este garanţia stabilităţii şi a succesului.“ Este un sfat venit de la cel mai bun antreprenor din România, cel care va lupta în vara anului viitor la Monte Carlo pentru titlul EY World Entrepreneur of the Year.

Compania MB Telecom a realizat un scanner mobil robotizat pentru camioane şi a inventat scannerul pentru avioane – un unicat mondial – capabil să revoluţioneze securitatea aviaţiei civile şi militare la nivel global. Drept răsplată, a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva, în 2009 şi în 2013, MB Telecom devenind astfel singura companie din lume care primeşte de două ori un astfel de premiu.

MB Telecom a fost înfiinţată în 1994, având ca obiect de activitate integrarea de sisteme de securitate de complexitate mică şi medie. După 20 de ani, compania a ajuns la venituri de 18,7 mil. de lei şi 124 de angajaţi. În acest an, Mircea Tudor, fondatorul MB Telecom, a luptat cu alţi 39 de antreprenori români şi a câştigat competiţia EY Entrepreneur of the Year România.

Există o reţetă a succesului? „Încercăm să gândim ceea ce alţii nu au avut curaj. Am concurat cu giganţi din industria noastră, din concerne multinaţionale, cu sute de milioane sau miliarde de euro cifra de afaceri. Suntem invizibili pentru ei. Dar am avut curaj să intrăm în competiţie.“

În 2004, MB Telecom a iniţiat programul de cercetare pentru realizarea primului scanner mobil robotizat din lume pentru camioane – Roboscan –, care poate fi operat de la distanţă, inclusiv prin internet, de un singur om. Cinci ani mai târziu, în 2009, compania a iniţiat al doilea proiect revoluţionar de cercetare-dezvoltare pentru realizarea primului scanner pentru avioane din lume, proiect finalizat în 2013.

„În România s-a inventat primul scanner de avioane din lume. Sper că peste 10 ani nu va fi niciun aeroport în lume fără scanner de avioane născut în România“, a declarat Mircea Tudor la ceremonia de decernare a premiilor EY Entrepreneur of the Year România.

În cinci ani, MB Telecom are ca obiectiv strategic să plaseze câte un scanner de avioane în primele 500 de aeroporturi din lume, ceea ce va propulsa compania la o cifră de afaceri de peste

1 mld. de euro, iar planul pentru următorii 10 ani este să existe 2.000 de scannere MB Telecom în toată lumea.

MB Telecom a implementat proiecte integrate de securizare a frontierelor în România, Letonia, Dubai, Mozambic şi Franţa, totalizând afaceri de peste 50 milioane de euro în ultimii 10 ani. În prezent, discută cu reprezentanţi guvernamentali şi privaţi din SUA, Brazilia, Mexic, Ecuador, Tanzania, Gabon, Arabia Saudită, Australia, Emiratele Arabe Unite şi altele pentru implementarea unor proiecte de securizare de mare complexitate, fiecare având o valoare de ordinul milioanelor de euro, potrivit lui Mircea Tudor.

O provocare majoră pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România este accesul la finanţare. Fondatorul MB Telecom este însă printre norocoşi, el susţinând că a avut „o relaţie foarte bună cu mediul bancar, chiar şi în perioadele de criză“: „Nu am avut o problemă în a mă finanţa. Am fost suficient de convingător în faţa bancherilor încât să îmi dea banii de care am avut nevoie“.

În schimb, Mircea Tudor spune că există destul de mari dificultăţi în promovarea internaţională, având în vedere că antreprenorii din alte ţări participanţi la competiţii internaţionale sunt susţinuţi de către guvernele statelor în care operează. „Probabil că guvernul nici nu ştie că existăm, deşi am fost suficient de vocali şi prezenţi în media“, spune cu regret fondatorul MB Telecom.

Din acest an, competiţia EY Entrepreneur of the Year, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. Cristi Badea, fondator al MavenHut, a primit titlul Emerging Entrepreneur of the Year, iar Istvan Mar, fondatorul Asociaţiei Fructul Secuiesc, a primit titlul Social Entrepreneur of the Year.

La prima ediţie a competiţiei din România s-au înscris 40 de antreprenori români. Cifra de afaceri cumulată a celor 40 de companii conduse de antreprenorii înscrişi s-a ridicat în 2013 la peste 1 miliard de euro, iar numărul total de angajaţi a trecut pragul de 16.000. „Antreprenorii din România au nu numai anvergura, dar şi maturitatea necesară pentru a intra în competiţie la nivel global. Obiectivul programului este de a promova antreprenorii de succes şi antreprenoriatul în România“, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova.

http://www.businessmagazin.ro/

În scopul facilitării exportului produselor moldovenești peste hotare, subiect discutat cu mediul de afaceri în cadrul ședinței Consiliului Economic din septembrie 2014, Prim-ministrul Iurie LEANCĂ a solicitat anterior instituțiilor responsabile să revizuiască unele tarife aplicate la certificarea produselor pentru export. Urmare a unor ședințe tehnice organizate de Secretariatul Consiliului Economic al Prim-ministrului, mai multe laboratoare aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Sănătății și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor au redus tarifele de testare a produselor agricole și agroalimentare destinate exportului, precum urmează:

-        Centrul de Standardizare și Experimentare a Calității Producției de Conserve a redus tarifele la investigațiile de laborator la pesticide și nitrați în produsele de origine vegetală cu 19% - 32%. Spre exemplu, tariful pentru determinarea pesticidului a fost redus la 205 lei fața de 300,9 lei - tariful aplicat anterior.

-        Centrul Național de Vinificație și Certificare a Producției Alcoolice a redus tarifele sale cu 20% pentru companiile care își onorează obligațiunile de plată și anume în cazul achitării la timp a costului serviciilor prestate de laborator. Alte reduceri de care beneficiază solicitantul includ efectuarea testelor gratuite pentru Certificatul VI-1 pentru companiile care exportă prima data în UE și costul redus pentru testarea repetată a materialului din același lot;  

-        Centrul de Standardizare și Stabilire a Calității Nutrețurilor și ProduselorCerealiere a micșorat cu 20% prețul testelor de laborator. Spre exemplu, tariful nou pentru analize de laborator pentru mostre de soia fost redus cu 348 lei, de la 1740 lei la 1392 lei.

-        Centrul de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor pe Uz Fitosanitar și a Fertilizanților au optimizat cheltuielile de administrare, ceea ce a rezultat în micșorarea cu cca. 25% a tarifelor la investigațiile de laborator pentru produsele de origine vegetală. În prezent costul unei analize clasificate după compușii organoazotați este de 568 lei, tariful nou fiind cu 193 lei mai mic decât acel aplicat anterior.

De asemenea,Centrul de Stat pentru Certificarea Materialului Semincer până la sfârșitul anului curent urmează să reducă cu 20% tarifele pentru testarea repetată a probei și certificarea unei probe noi din același lot;

Laboratoarele urmează să mai întreprindă  și alte acțiuni legate de optimizarea costurilor și procedurilor interne, precum: elaborarea sistemului electronic pentru depunerea online a cererilor pentru prelevarea probelor; majorarea termenului de valabilitate a rezultatelor de investigație de laborator; reducerea numărului de analize, utilizând trasabilitatea produsului testat anterior; dotarea cu echipament nou, ce va permite implementarea standardelor europene; modificarea programului de lucru în favoarea operatorilor economici în perioadele de recoltare.

Informație precedentă la același subiect găsiți aici:

http://consecon.gov.md/libview.php?l=ro&idc=81&id=241&t=/Activitati/Subiecte-pe-agenda/Vor-fi-reduse-costurile-pentru-testarea-i-certificarea-produselor-agricole-i-agroalimentare-destinate-exportului

Secretariatul Consiliului Economic al Prim-ministrului

Georgiana Radu a început să lucreze în industria de media încă din facultate, iar din 2004 conduce propria agenţie de publicitate. În paralel, dezvoltă reţete de creme şi tratamente pentru corp din uleiuri naturale sub brandul Raftul cu Miresme, creat în urmă cu doi ani şi jumătate, după o investiţie iniţială de circa 10.000 de euro.

„În urmă cu trei ani şi jumătate am plecat timp de o lună în Asia, în vacanţă, unde am descoperit uleiurile naturale de santal, vanilie sau ghimbir. Odată întoarsă în ţară am început să le folosesc pentru tratarea tenului, în special uleiul de santal, şi aşa am ajuns să fac prima cremă. Eu fac toate reţetele. Pornesc de la ceea ce îmi doresc să obţin de la acel produs şi apoi încep să amestec uleiurile astfel încât să mă ducă la acel rezultat”, spune Georgiana Radu, care în prezent coor­donează o echipă de zece oameni în agenţia de pu­blicitate Brandaffair.

Cremele şi trata­men­tele na­turale sunt produse efectiv într-un laborator din Bu­cureşti, după reţe­tele create de antre­pre­noare, şi ajung pe rafturile unui magazin cu produse cosmetice orga­nice, ale unui magazin cu produse ali­mentare şi cosmetice naturale, dar şi într-un spa balinez din Capitală.

Termenul lor de vala­bilitate nu depăşeşte opt luni însă, dat fiind faptul că sunt produse 100% din ingrediente naturale, aduse chiar şi din Thailanda.

Anul trecut, Raftul cu Miresme a „adunat” afaceri de 4.000 de euro, însă antreprenoarea spune că abia de câteva luni a început să promoveze mai mult businessul, intrarea brandului în magazine şi în spa-ul balinez fiind finalizată de curând. Georgiana Radu precizează că pe viitor vrea ca Raftul cu Miresme să se regăsească în cât mai multe magazine cu produse naturale, dar şi în mai multe spa-uri din Bucureşti.

„Nu am promovat foarte mult brandul pentru că am vrut să crească organic, nu să avem un boom şi apoi să nu putem face faţă. Piaţa de produse naturale este cu totul altceva faţă de cea de publcitate, dar trebuie să recunosc faptul că m-a ajutat experienţa de antreprenoare de până acum. Totuşi, cred că trebuie să ai în sânge dorinţa de a fi antreprenor. Am fost crescută într-o familie unde comerţul a fost şi este o sursă de venit, de la bunica până la unchiul meu”, adaugă ea.

Zf.ro

Chisinau, 25 Noiembrie 2014 — Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova invită agenții economici care își desfășoară activitatea în sfera prestări servicii să devină membri ai Comitetului sectorial în domeniu.
Scopul fondării Comitetului pentru antreprenoriat în sectorul prestări servicii este crearea unui mecanism eficient pentru stabilirea dialogului constructiv între mediul de afaceri și autoritățile publice centrale
În cadrul comitetului vor fi identificate și analizate principalele probleme cu care se confruntă companiile autohtone de profil, vor fi elaborate propuneri privind îmbunătățirea legislației ce vizează protejarea spiritului antreprenorial intern și dezvoltarea potențialului economic.
Pentru a asigura eficiența activității Comitetului și orientarea practică a recomandărilor și propunerilor înaintate de către întreprinzători, la ședințele de lucru ale Comitetului se preconizează să fie invitați reprezentanți ai ministerelor și agențiilor relevante, asociațiilor de profil etc.
Funcțiile Comitetului:
- generalizarea propunerilor primite din partea întreprinzătorilor autohtoni pentru a dezvolta o poziție consolidată a comunității de afaceri privind problemele cu care se confruntă;
- analiza impactului socio-economic al DCFTA asupra dezvoltării antreprenoriatului sectorial;
- asistență pentru organizațiile și întreprinderile locale privind familiarizarea, preluarea și utilizarea experienței autohtone și europene în domeniul antreprenoriatului;
- pregătirea propunerilor pentru accelerarea implementării cerințelor și standardelor UE de către companiile autohtone;
- inițierea măsurilor care vizează dezvoltarea tuturor domeniilor de activitate și eliminarea barierelor și altor impedimente pentru dezvoltarea antreprenoriatului.
Comitetul își desfășoară activitatea pe bază de voluntariat și nu este considerat persoană juridică, iar deciziile adoptate în cadrul Comitetului au caracter de recomandare.
Întreprinzătorii interesați să devină membri ai Comitetului pentru antreprenoriat în sfera prestări servicii sunt rugați să trimită o cerere la CCI, Direcția Dezvoltarea mediului de afaceri, e-mail: .
Informații suplimentare: tel.022 24-51-48; 22 - 49 - 83; 22 - 33 - 10; email: ;
www.chamber.md

Cei care doresc sa plece in afara granitelor tarii vor plati mai putin pentru asigurarea Carte Verde. Reducerea pretului vine ca urmare a repunerii in vigoare de catre Curtea de Apel de la Chisinau a unei hotarari a Comisiei Nationale a Pietei Financiare (CNPF) emisa in august 2013, care prevedea reducerea coeficientilor de calcul pentru acest tip de asigurare.

Potrivit hotararii CNPF, reducerea de pret priveste in mare politele Carte Verde pentru soferii care pleaca in zona III (toate tarile sistemului international Carte Verde).

Prin urmare, cel mai mult a scazut pretul pentru polita Carte Verde cu valabilitate de 15 zile respectiv cu 36%, de la 64 euro pana la 41 euro (nota: pentru un autoturism cu pana la 9 locuri). De asemenea, pretul unei asigurari Carte Verde pentru o luna s-a redus la 81,7 euro, pentru 6 luni - la 286 euro iar pentru un 1 de zile noul pret este de circa 409 euro.

Reamintim ca, in luna august 2013, CNPF a emis o hotarare privind modificarea modului de calcul al pretului pentru certificatele internationale Carte Verde insa aceasta a fost contestata de catre Uniunea Asiguratorilor din Moldova la Judecataria Buiucani din capitala. Drept urmare, instanta de judecata a suspendat hotararea CNPF si implicit modificarile operate in sistemul RCA Data pana la examinarea cauzei in fond.

Colegiului Civil al Curtii de Apel de la Chisinau a dispus anularea hotararii Judecatoriei Buiucani cu privire la contestarea hotararii CNPF nr. 26/10 din 13.06.2013 de catre Uniunea Asiguratorilor din Moldova si admiterea apelului CNPF. De asemenea, instanta a dispus anularea masurilor de asigurare a actiunii prin suspendarea executarii hotararii CNPF de anul trecut. Drept urmare, hotararea adoptata de catre CNPF in august 2013 este lasata in vigoare iar documentul executoriu prin care s-a dispus suspendarea executarii acesteia a fost anulat.

Astfel, decizia instantei de apel devine executorie in momentul pronuntarii iar toate retelele de vanzare a acestor polite de asigurare din Moldova trebuie sa aplice modificarile survenite, se arata intr-un anunt postat pe pagina oficiala a CNPF in adresa companiilor de asigurare.   

In Moldova, urmatoarele companii sunt autorizate sa vanda polite Carte Verde: MOLDASIG, ASITO, DONARIS Viena Insurance Group, GRAWE Carat Asigurari, MOLDOVA ASTROVAZ, MOLDCARGO, VICTORIA Asigurari si KLASSIKA Asigurari.

Numarul politelor Carte Verde emise de societatile de asigurare din Moldova in primele noua luni ale acestui a ajuns la 162.559, in scadere cu 30% fata de perioada similara a anului precedent, potrivit datelor furnizate de catre Biroul National al Asiguratorilor de Autovehicule din Moldova (BNAA). Cu toate acestea, asiguratorii au inregistrat rezultate pozitive in zona III (cu valabilitate in toate tarile sistemului Carte Verde), astfel ca numarul politelor vandute a crescut pentru aceasta zona cu 32%, fata de primele noua luni din anul precedent, fiind vandute un numar de 56.359 polite, arata datele BNAA.

Drept urmare, asiguratorii au subscris in aceasta zona prime brute in valoare de 157,9 millioane lei, in crestere cu 38,14%.

In total, asiguratorii din Moldova au inregistrat in primele 9 luni subscrieri in valoare de 210,05 milioane lei, in crestere cu 12,6% fata de ianuarie-septembrie 2013 (vanzari de polite in toate cele 3 zone).

The Center for Global Communication Studies (CGCS) at the Annenberg School for Communication at the University of Pennsylvania, announces a call for proposals for small grants for research on issues of significance related to global and comparative media policy and media law. Grants will be made from $1,000 to $5,000 USD to provide additional funds to existing projects or as seed funds for small research projects or doctoral research.

Priority will be given to proposals that focus on the following subjects:

Media in transitional/conflict/post-conflict societies
The interplay between "new" and "old" media systems and regulatory structures
Transnational media and national regulation
Case studies examining media systems in restrictive media environments
The evolution of censorship practices
Measuring the impact of media development interventions
Analysis of media institutions and the interaction between governments, private, and nongovernmental entities
The role of research in media policymaking
Proposals should provide an outline of the specific scope and aims of the intended study, and a brief presentation of the research strategy and design (quantitative and/or qualitative, mixed). Applicants are welcome to involve a variety of different research methods. Proposals will also be considered for workshops/conferences that deal with the above topics as well.

Budget and duration

Grants can range from USD 1,000 -5,000 per application selected.

The project duration should range from 1 month to 6 months.

For more information please check http://www.global.asc.upenn.edu/proposal/call-for-proposals-small-grants-for-research-proposals-on-global-media-law-and-policy/ 

O persoană aventuroasă a înregistrat domeniul www.wine.md, fără a construi prea multe planuri. Pentru Snejana Zacepa această acțiune a marcat începutul unei noi etape din viață, deoarece acea persoană a fost fratele viitorului ei soț. În acea perioadă ea nu lucra și se gândea ce ar putea face cu acest nume de domeniu?

Obținând specializarea în administrarea afacerilor, economie, în domeniul PR și marketing, pentru ea nu a fost prea complicat să realizeze un studiu de piață și să întocmească un business plan. Care a și fost aprobat de către viitoarele rude. Astfel, Snejana a devenit creatorul site-ului de vinuri moldovenești, iar, mai târziu, și directorul unui magazin online și a unei crame, cu același nume. Până în acel moment, ea a urmat niște cursuri de somelier. După patru ani, site-ul este accesat zilnic de circa 600 de vizitatori unici din diferite țări și, treptat, cresc și vânzările, inclusiv și cele de peste hotare.

- La început a fost un simplu site (proiectul s-a lansat în anul 2010), unde puteai găsi informații și știri despre producătorii autohtoni și vinurile lor. Totodată, am creat posibilitatea de a comunica despre vinuri, pentru recomandarea lor, realizarea unor ratinguri de vinuri de către specialiști, - a spus Snejana Zacepa. – Am format un grup de experți, care se adunau periodic pe parcursul anului la degustarea vinurilor, procurate în magazine, le comentau, iar pe site erau plasate concluziile acestora. Dar, cu regret, piața de atunci nu era pregătită pentru așa ceva. Și nici producătorii noștri, care, deseori, se supărau citind critica.

Comercializarea vinurilor a început ca răspuns la cererea venită din străinătate. Prima sticlă de vin, vândută prin site, a fost expediată în Rusia. Următoarea comandă a venit din SUA, dar, cu regret, destinatarul american trebuie să aibă o licență pentru importul chiar a unei singure sticle de băutură alcoolică. Am început să lucrăm cu vinurile de la producătorii mici, deoarece ele nu se comercializau în magazine. Căutând aceste vinuri, consumătorii dădeau de wine.md. Treptat, am început să includem în sortiment și producția întreprinderilor mari. Actualmente, dispunem de cel mai mare sortiment de vinuri de la 28 de producători locali. Printre ei sunt și cei care lucrează doar pentru export, cum e „Asconi”. Sunt și vinuri, care nu se mai produc în Moldova, cum e „Heres” (Vinuri-Ialoveni). Noi realizăm livrarea în cadrul Chișinăului (cu 25 de lei), începând cu o sticlă de vin (de regulă fiind de colecție). Cele mai mari comenzi au fost de până la 200 de sticle.

Producția de import a apărut în magazinul online la propunerea unui producător francez. Și am adus din Frnața șampanie și cocktailuri pe bază de vin, Ice Tropez. Acum, 3% din vânzările noastre reprezintă importul. În ultimul timp au loc multe oferte bune din Spania, Africa de Sud, Franța, Italia, la niște prețuri tentante. Întreprinderilor noastre le va fi destul de complicat să concureze cu aceste vinuri. De exemplu, ieri am degustat vinurile spaniole de la „Bodegas Esteban Martin”, categoria reserva, recolta 2011 (acest vin are o vârstă de trei ani, dintre care un an a fost ținut în butoaie de stejar. – Nota autorului), la un preț de 1,8 euro. Aplicând TVA-ul, o taxă mică și un procent al nostru, îl putem comercializa la 80-100 de lei. Există oferte de vinuri tinere cu 1 euro per bucată. Ele vor apărea în vânzare la începutul anului următor.

Istoria dezvoltării proiectului nostru reflectă evoluția cererii. Astfel, cu timpul a apărut cererea pentru un magazin fizic, deoarece mulți vor să vadă produsul, să se mai gândească, să analizeze, să se consulte cu cineva înainte ca să ia hotărârea referitoare la ce vin anume să cumpere. De aceea, în luna ianuarie a anului 2013 am deschis un magazin-vinotecă (prețurile de pe site și cele din magazin fiind identice) și îl extindem treptat. În decembrie, în magazinul nostru va apărea o masă pentru degustare, unde se vor relua întâlnirile Clubului amatorilor de vinuri. În momentul potrivit, site-ul wine.md a organizat acest club, întru creșterea culturii vinului în rândul cetățenilor. Timp de un an, am avut ca partener restaurantul din incinta hotelului „Codru” (în fiecare ultimă vinere a lunii ne adunam la niște degustări gratuite), în colaborare cu producătorii. La aceste întâlniri veneau în jur de 20-35 de persoane.

Apoi, consumatorii și-au dorit ceva mai mult, decât o simplă degustare de vinuri și noi am trecut la degustări gastronomice. Acest proiect l-am desfășurat timp de patru luni împreună cu barul de vinuri „Georg II”, reprezentând în același timp și seri de poezie și muzică, unde se încerca îmbinarea vinului cu arta. Dar barul s-a închis. Câteva întâlniri ale clubului au avut loc în „Simposium” și în succesorul lui. Dar și ultimul s-a închis în urmă cu un an. Nu am reușit să găsim partener în rândul restaurantelor, iar serile de club au devenit doar călătoare. Cu toate acestea, degustările continuă să fie solicitate. De aceea, am hotărât să plasăm o masă pentru degustări în incinta încăperii și să organizăm acolo ședințele clubului.

Pe site am primit multe întrebări despre cum se ajunge la beciurile din Cricova. Și am înțeles că ne-am putea ocupa și de direcțiile turistice. Astăzi, noi suntem cel mai mare client care îi trimite pe turiști în beciurile din Cricova și Mileștii Mici. Totodată, noi comercializăm bilete la Vernisajul vinului.

Nouă ni se adresează și importatorii de vinuri din diferite țări, pentru a-i ajuta să ia legătura cu producătorii. De exemplu, a venit o cerere din Africa – vrem o cantitate anumită de un vin anumit, dați-ne prețurile. Noi găsim producătorul și îi dăm legătura cu cumpărătorul. De curând, în Polonia s-a desfășurat o licitație de vinuri pentru o anumită partidă de Cabernet și Merlot, iar eu le-am trimis întreprinderilor această informație. Astfel, noi încă mai avem un impact asupra exportului vinurilor moldovenești. În Europa există brokeri de vinuri și, deseori, la noi pe site ni se adresează ca unui broker de vinuri, iar noi le propunem ceva ca răspuns.

Cu puțin timp în urmă, compatrioții noștri care lucrează în Italia au început să întrebe dacă este posibil ca la sticla de vin comandată de pe wine.md să fie adăugat un buchet de flori, sau o tortă, sau bomboane și să fie livrată la o anumită adresă din Chișinău. Această întâmplare mi-a sugerat ideea de a crea coșuri de cadouri pentru Anul Nou, în care se găsește o sticlă de vin, ceai, cafea, bomboane – totul fiind ambalat frumos. Ele au fost comandate și de către multe companii pentru lucrătorii și partenerii lor. Anul trecut am vândut 450 de astfel de seturi. Totodată, mulți își doresc să dăruiască vinul împreună cu un accesoriu sau, cumpărând un vin, întreabă de paharele care i se potrivesc. Astfel apar servicii noi, pe care noi le oferim.

Actualmente, într-un magazin simplu se comercializează mai mult alcool, în exprimarea fizică, decât în cadrul unui magazin online. Însă, comenzile din străinătate (40%) ne ajută să câștigăm, căci nu am fi supraviețuit doar pe baza celor locale, luând în calcul chiria pentru o încăpere din centrul capitalei. Următorul pas în dezvoltarea wine.md constă în crearea unei burse pe internet. Ne dorim să adunăm toate comenzile, care ne vin, pe lângă cele de procurare a vinurilor, precum ar fi plantarea viei și creșterea strugurilor, unde se procură puieții, dopuri pentru îmbutelierea sticlelor cu vin de casă, utilaje, materiale anexe pentru vinicultură, butoaie, precum și în direcția turismului - și să le conectăm cu ofertele de bunuri și servicii.

Articol pregătit de MyBusiness.md

În cadrul festivalului „Art Podium”, care a avut loc de curând, s-a desfășurat prezentarea de modă a hainelor pentru câini, Fashion Dog. Aceasta este denumirea brandului și a magazinului online cu același nume, în care este expusă îmbrăcămintea pentru yorkshire terriers, realizată de designerul autohton, Oxana Șișco-Kozârskaya. Trebuie remarcat faptul că modelele ei de haine deja au devenit populare în lume, în rândul proprietarilor de câini, în timp ce doar două dintre modele au fost patentate, iar articolele vestimentare de la Fashion Dog sunt cusute în China. De ce? La aceasta și alte întrebări de la MyBusiness.md a răspuns autorul modelelor, directorul agenției de creație din Chișinău „Lumea mea”, Oxana Șișco-Kozârskaya.

- Oxana, agenția de creație a dvs este cunoscută în republică și în străinătate prin producția de etichete de înaltă calitate pentru băuturile alcoolice. Ce v-a îndemnat să vă ocupați de designul hainelor pentru câini?

- Într-adevăr, Fashion Dog este una dintre direcțiile de activitate a agenției sau, mai bine-zis, pentru mine aceasta reprezintă un fel de „ceașcă de cafea” (zâmbește). Îmi plac câinii și întreaga mea viață mi-am dorit să cos haine frumoase pentru cîini și pisici. Dar, cum spunea un specialist în marketing, vei putea produce ceva doar atunci când cineva va dori să consume acest ceva. Efectiv, am făcut tot posibilul pentru popularizarea yorkshire terrier-ilor în Moldova și crearea cererii pentru hainele destinate acestei rase de câini.

Am început să cresc yorkshire terriers încă demult, din anul 2002. Sunt niște câini deosebiți, le place foarte mult să se îmbrace. Primele lor haine i le-am adus din străinătate. Însă vroiam să încerc să le cos ceva personal. Timp de aproape cinci ani am analizat întrebarea, studiind brandurile, particularitățile materialelor. Și abia în anul 2009 a avut loc prima încercare de a întocmi o colecție de modă. S-a dovedit a fi foarte greu să muncesc la colecție. Deoarece îți poți da frâu liber imaginației, însă atunci când trebuie să îți materializezi ideile apar o sumedenie de întrebări profesionale legate de „cum”? Când am început să proiectăm și să coasem primele variante, toate articolele finale nu-mi plăceau. Nu se potriveau pânzele, accesoriile, ambalajul. Și toate componentele le căutam în Chișinău sau plecam la Kilometrul 7, în Odesa. Am tot încercat de foarte multe ori. Realizam model după model, dar toate nu ieșeau așa cum trebuia. Atunci am început să căutăm o nouă bază și am găsit-o în China. Acum noi colaborăm cu câțiva mari producători chinezi de haine pentru animale, utilizându-le pânzele și forța de muncă.

Pentru a obține rezultate în „industria canină” trebuie să înțelegi psihologia, factura animalului, să iai în calcul modul în care interacționează blana lui cu o anumită pânză. Mulți au încercat să facă ceva similar, fără a înțelege esența procesului, dar eșuau foarte repede. Alții se limitau la furnizarea în Moldova a articolelor vestimentare importate și de o calitate joasă, fapt care, de asemenea, a însemnat un eșec.

- Cum decurge interacțiunea cu partenerii străini? Cum vă promovați produsele în Moldova?

- Înteracționăm cu partenerii prin poștă, varianta ei clasică sau cea electronică. Schițele sunt livrate lor, iar aici sunt furnizate sau articolele finale, sau fotografiile lor, care pot fi analizate amănunțit și se poate aprecia produsul final. Am reușit să stabilim cu partenerii niște relații de lucru bune. Acum, pe lângă brandul propriu, reprezentăm în Moldova și brandul cunoscut pe larg în lume, ISPET. Pentru promovarea produselor am deschis un magazin online de accesorii pentru câini. Dar, în opinia mea, comercializarea pe net a hainelor pentru piața internă este pe cale de moarte, deoarece proprietarilor de câini le este important să vadă cu ochii lor haina, să o pipăie, să o probeze pe animalul de companie. Cât despre promovarea produselor, este destul să lucrezi activ în cadrul rețelelor de socializare. Popularitatea și interesul sporit al publicului consolidează și fashion walk-urile de haine pentru câini, devenite anuale (deja al cincilea an consecutiv).

- Obișnuiți să patentați articolele vestimentare create? Care este prețul îmbrăcămintei propuse?

- Am patentat două modele și nici nu mai încercăm să o mai facem. Crearea unei hărți tehnologice necesită mult timp și efort. Urmăresc cu plăcere cum ele sunt vândute în întreaga lume și chiar îmi place acest lucru. Nu e situația potrivită pentru o eventuală luptă pentru titlul de autor. Mi-a reușit să realizez o sinteză cât de cât reușită dintre hobby și afacere, care îmi aduce un venit suplimentar, o satisfacție morală și recunoaștere. Îmi este de ajuns.

Schițarea și realizarea fiecărui model în parte îmi aduce o deosebită plăcere și decurge destul de încet, deoarece sunt necesare modele bine gândite, ci nu produse pe bandă rulantă. Din perspectiva culorilor, hainele pentru yorkshire terriers pot fi comparate cu articolele vestimentare destinate copiilor – înflorești atunci când îți îmbraci animalul de companie sau când îl vezi. Prețul hainelor pentru câini este aproximativ același ca și pentru copii. Luând în calcul faptul că criza a mâncat totul, am fost nevoiți să ne transferăm pe un segment de piață mai ieftin. Rochiile de vară costă de la 150 de lei, un palton – de la 250 lei, există și salopete de iarnă din teflon, al căror cost ajunge și până la 1000 de lei.

- În ce direcție planificați să vă dezvoltați?

- O să încercăm să ajungem în țara vecină, România, unde câinii sunt, pur și simplu, adorați. Totodată, am remarcat faptul că în România nu se prea obișnuiește să îți alinți cățelul cu haine noi, la fel cum se face la noi. În acest plan, proprietarii autohtoni de câini se poziționează net superior vecinilor săi.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Camil Pirea este absolvent de matematică, dar aproape toată cariera profesională a lucrat în domeniul vânzărilor audio-video şi produselor educaţionale.

În urmă cu doi ani şi jumătate însă, în urma unei vizite de lucru în Canada, a decis să aducă în România un brand candian de ceasuri fabricate din lemn de santal, arţar, bambus sau trandafir. A investit circa 5.000 de dolari în businessul Ceasuri din Lemn, pe care îl administrează în prezent doar cu ajutorul soţiei şi al fiicei sale.

„În urma unei vizite pe care am făcut-o în Canada în urmă cu mai mulţi ani am descoperit aceste ceasuri în aeroport şi când am revenit acolo, în 2011, am contactat producătorul, am vizitat fabrica şi am stabilit de atunci detaliile parteneriatului. Suntem distribuitor exclusiv pentru brandul canadian Tense Inc. În fiecare an pro­du­cătorul are o gamă de 200 de pro-du­se noi care se regăsesc pe site-ul nostru. Ceasurile sunt realizate ma-nual din lemn natural, iar cele mai vândute sunt modelele multicolore din santal, poate şi datorită faptului că este un lemn hipoalergenic“, spune Camil Pirea, care lucrează în prezent ca PFA.

În fiecare lună, Ceasuri din Lemn are circa 50 de comenzi, majoritatea clienţilor fiind persoane care sunt preocupate de natură, dar care vor să deţină sau să ofere un ceas unicat.

Comenzi au venit şi din partea companiilor pentru cadouri de tip corporate pe care antreprenorul le-a livrat cu logoul firmei respective. Preţurile ceasurilor din lemn variază de la puţin peste 700 de lei (din lemn de santal cu brăţară elastică sau din lemn de santal de culoare închisă) la aproape 1.100 de lei (în cazul ceasurilor cu un mecanism de funcţionare mai complex sau cu un cadran multifuncţional).

„Cea mai bună perioadă pentru vânzări este de săr­bători. Primim comenzi singu-lare în mare parte pentru în­treaga familie, dar şi mai mari de la companii. În viitorul apropiat dorim să introducem ceasurile în magazinele de profil de pe piaţa locală. Pe termen lung, vrem să facem din Ceasuri Din Lemn un brand, iar produsele noastre să ajungă să fie purtate de cât mai mulţi adepţi ai curentului «Go Green» (ecologism – n.red.)“, explică antreprenorul.

Zf.ro