În cadrul unei operaţiuni de anvergură lansată în întreaga Italie, poliţia a reuşit dezmembrarea celebrului grup criminal de falsificatori de bani cunoscut ca „Grupul Napoli“, care a „fabricat“ 90% din bancnotele euro false care circulă în lume şi care a deversat pe continentul european peste jumătate miliard de euro în ultimii 15 ani. Potrivit The Independent, grupul a împins impertinenţa până la a pune în circulaţie în Germania bancnote inexistente de 300 euro. Banda criminală a fost descrisă drept duşmanul de moarte al Băncii Centrale Europene.

56 de persoane au fost arestate în cadrul amplei operaţiuni desfăşurate în Italia contra „Grupul Napoli” de falsificatori de bani. Cei arestaţi, în principal în preajma oraşului Napoli, au fost inculpaţi pentru falsificare de bancnote şi monede, falsificare de documente oficiale şi crearea unui grup criminal organizat. Forţele de ordine au descoperit o imprimerie clandestină la Arzano, în apropiere de Napoli, şi un atelier unde se băteau monede false la Gallicano, în Lazio, în regiunea Roma. Potrivit poliţiei, „Grupul Napoli” avea 11 organizaţii care au inundat Europa cu euro falşi, fiecare din aceste structuri având sarcini bine definite – fabricarea de monede false, imprimarea bancnotelor false de bancă, transferarea banilor contrafăcuţi spre diferite ţări.

Acum, banda a reuşit să exporte în Germania bancnote false de 300 euro, care au fost acceptate de o întreprindere naivă, dar au sfârşit prin a atrage atenţia poliţiştilor aflaţi pe urmele falsificatorilor de bani. „Grupul Napoli”, care este responsabil de fabricarea şi distribuirea a 90% din banii falşi care circulă în lume, reuşise „un control complet al pieţei internaţionale datorită distribuirii de cantităţi semnificative de bani falsificaţi”.

Procurorii din Napoli au început studierea sursei bancnotelor false la începutul anului 2012, cu susţinerea Europol şi a Oficiului European de Luptă Contra Fraudei şi au reconstituit modul în care grupul a preluat controlul pieţei la nivel mondial. Criminalii distribuiau cantităţi importante în Italia şi numeroase alte ţări, Franţa, Spania, România, Germania, Bulgaria, Albania, Senegal, Maroc, Tunisia şi Algeria fiind cele mai afectate. Din 2002, autorităţile monetare din zona euro au retras din circulaţie cinci milioane de bancnote false însumând 300 milioane euro, dar estimează că este doar vârful icebergului. Potrivit Europol, 50% din falsele bancnote care circulau în 17 state din eurozonă erau fabricate în mica localitate Giuliano, aflată la nord de Napoli, şi în împrejurimi. Majoritatea falşilor euro „made in Giuliano”, în valoare de 20, 50 şi 100, sunt comandaţi din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Columbia. Bancnotele false erau vândute unui „angrosist” la 10% din valoarea lor nominală – 100.000 euro adevăraţi contra unui milion de euro falşi. De la el se aprovizionează intermediari, mici criminali locali sau curieri străini (adesea estonieni sau lituanieni), care duc valizele cu bani în Spania, Belgia sau Lituania, la fiecare tranzacţie preţul crescând cu 10% din valoarea lor nominală. Camorra napoletană a tolerat această activitate şi a folosit uneori false bancnote pentru a plăti imensele livrări de droguri provenite din Columbia.

Concurenţa bulgară

Tipografii care ştiu să imite elementele de securitate din diversele bancnote se numără pe degetele celor două mâini şi pentru crima organizată aceşti falsificatori sunt foarte valoroși. Când un grup reuşeşte să atragă unul în plasă nu îi mai dă drumul. Îi controlează toate activitățile, toate mişcările, chiar dacă se află în închisoare. Dacă jumătate din producţia europeană este asigurată de membrii crimei organizate originari din Giuliano, acum ei trebuie să facă faţă concurenţei bulgare. În zonele rurale din sudul ţării şi în împrejurimile capitalei Sofia, unde copierea dolarilor este o veche tradiţie, falsificatorii produc acum bancnote galbene cu valoarea de 200 euro, de o calitate excelentă, arată experţii. La Varna, în zona industrială, Europol şi serviciile nord-americane au descoperit în ianuarie 2004 una dintre primele imprimerii din lume capabile să reproducă bancnote puse în circulaţie cu doi ani înainte. Opt ani mai târziu, centrele de producţie s-au deplasat în jurul oraşelor Plovdiv şi Haskovo, în sudul Bulgariei. Franţa şi Spania se află în urma Italiei în producţia de monede false, dar în aceste două ţări, falsificatorii se folosesc de imprimante laser de ultimă generaţie, o tehnologie care a deschis piaţa bancnotelor false experţilor în informatică şi graficienilor care folosesc cele mai sofisticate calculatoare. Turcia, România şi Albania nu produc bani falşi, dar curierii lor fac naveta între Napoli şi Sofia pentru aprovizionare. Revânzătorii cei mai eficienţi aparţin lumii interlope lituaniene care au avut ideea răspândirii bancnotelor false folosindu-se de reţelele rodate ale dealerilor de droguri.

http://www.money.ro/

Zona Economică Liberă „Bălți” (ZEL „Bălți”) devine mai atractivă pentru investitori. Acest fapt se datorează, în mare măsură, și celor două proiecte de dezvoltare regională realizate în ultimii 3 ani de Agenția de Dezvoltare Regională Nord (ADR Nord), din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR).

Vineri, 28 noiembrie a.c., la subzona nr. 3 a ZEL „Bălți”, a avut loc evenimentul de recepție finală a unei stații moderne de pompare a apelor reziduale. Este unica stație de acest fel construită până în prezent în Republica Moldova. Construcția stației a demarat în luna iunie curent, în cadrul celei de-a treia etape a proiectului „Susținerea dezvoltării sectorului privat și procesului de atragere a investițiilor în Regiunea de Dezvoltare Nord prin construcția rețelelor de apă și canalizare pentru subzona nr. 3 a Zonei Economice Libere «Bălți»”.

Reuniți în cadrul unei ședințe la fața locului, responsabilii de construcția stației, autoritățile locale și reprezentanții ADR Nord au analizat calitatea lucrărilor efectuate. Membrii comisiei au semnat procesele-verbale de recepție a stației de pompare, fără a înregistra obiecții vizavi de calitatea lucrărilor efectuate.

„Acest proiect va face posibilă extinderea ZEL «Bălți». Astfel vor crește activitățile economice în municipiul Bălți și potenţialul investiţional al Regiunii de Dezvoltare Nord”, a precizat directorul ADR Nord, Ion Bodrug.

Recent, la subzona nr. 3 a ZEL „Bălți” au fost recepționate rețelele interne de apă, în lungime de 2,5 km, rețelele interne de canalizare, în lungime de 2,49 km, și apeductul magistral, în lungime de 1,56 km, ce va asigura cu apă subzona nr. 3 a ZEL „Bălți”.

Lucrările efectuate în acest an în cadrul celor trei etape ale proiectului au costat 13 705 100 de lei.

Valoarea totală a proiectului este, conform ultimei decizii a Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale, 16 625 100 de lei, oferiți de FNDR.

În perioada anilor 2011-2014, la ZEL „Bălți” au fost investiți, în cadrul a două proiecte de dezvoltare regională, circa 28 de milioane de lei din FNDR.

Acesta este al doilea proeict de dezvoltare regională implementat de ADR Nord pe teritoriul ZEL „Bălți". În anii 2011-2012, aici a fost realizat proiectul „Conectarea Zonei Economice Libere «Bălți» la utilitățile municipale: apă, canalizare, electricitate, drumuri de acces”, pentru care au fost alocați peste 13 milioane de lei din FNDR. Detalii despre acest proiect se găsesc AICI.

Barclays va fi prima bancă din Marea Britanie care va lansa un serviciu de video banking, care le va permite clienţilor să discute „faţă în faţă” cu un consultant pe telefonul mobil, tabletă sau laptop, serviciul fiind disponibil 24 de ore din 24, scrie The Financial Times. Deşi alte câteva bănci europene lucrează la un dispozitiv similar, Barclays spune că va fi prima bancă din regiune care va lansa serviciul de video banking. Serviciul va fi iniţial oferit doar clienţilor cei mai înstăriţi ai băncii începând din 8 decembrie, iar apoi banca intenţionează să îl introducă treptat pentru toţi clienţii până la sfârşitul anului viitor.

„Încercăm să le dăm clienţilor posibilitatea de a alege când, unde şi cum fac tranzacţii bancare cu noi, oferindu-le şi confortul de a vedea o faţă umană”, a declarat Steven Cooper, şeful diviziei de personal banking al Barclays.

În ultimii ani, clienţii fac din ce în ce mai puţine vizite la sucursalele băncilor, pe măsură ce au adoptat serviciile online.

Barclays avea 1.546 de sucursale la sfârşitul lunii iunie, faţă de 2.000 în urmă cu zece ani şi, la fel ca celelalte bănci importante, este de aşteptat să continue să închidă din sucursale.

„(Serviciul de video banking – n.red.) va face senzaţie şi va convinge unele persoane să schimbe banca, dar nu sunt convins să formatul video va deveni dominant în interacţiunea cu băncile. Pericolul este că, în cazul în care conexiunea video nu funcţionează perfect, utilizatorul poate deveni frustrat”, consideră Julian Skan, managing director al Accenture pentru industria bancară din Europa, Africa şi America Latina.

Totuşi, Cooper se declară sigur că sistemul este „destul de rezistent”, adăugând că funcţionează bine cu o conexiune 3G şi „foarte bine” cu WiFi.

http://www.zf.ro/

Denumirea acestui proiect este „Gestionarea modernă a deșeurilor” sau, simplificând, - colectarea separată a deșeurilor, când populației îi este propus să arunce în containere diferite ambalajele din masă plastică, sticlă și hârtie. Iar pentru restul deșeurilor fiind rezervate lăzi mari negre. Ele sunt însemnate cu denumirea de „Deșeuri reziduale”.

Încă din anul 2010 a început să se vorbească despre necesitatea colectării separate a deșeurilor în regiunea de nord-est a Moldovei și, în primul rând, în raionul Șoldănești, și tot atunci a și pornit ideea de căutare a unui sponsor. Și a fost găsit – Agenția Internațională de Cooperare a Germaniei (GIZ), guvernele din Germania și Suedia. Ei au propus un sistem și au alocat o anumită sumă pentru realizarea lui – 2,2 milioane de euro. La rândul său, primăria din Șoldănești a contribuit cu 10750 de euro.

Proiectul în sine a început să se desfășoare în primăvara anului curent, însă, el a fost prezentat oficial în această săptămână, pe 25 noiembrie. În Șoldănești au venit prim-ministrul Iurie Leancă, ambasadorul Germaniei, Ulrike Maria Knotz și reprezentanți ai GIZ-ului. A fost prezentă și administrația raionului și a orașului Șoldănești.

Pentru containere au fost destinate niște platforme speciale – zone de colectare a gunoiului, înconjurate de un gard din sârmă. Actualmente, numărul lor este de 259 – în Șoldănești și în satele aferente raionului, precum și într-o regiune din Florești. În total sunt 27 de localități, cu o populație de 45 de mii de oameni. Iar la finalul anului, numărul platformelor va ajunge la 400.

Experiența colectării separate a deșeurilor a fost preluată din Estonia, unde, la începutul acestui an, a fost trimisă în vizită o delegație specială din Șoldănești.

În primăvara acestui an, în Șoldănești a fost lansată campania de informare a populației în legătură cu colectarea separată a deșeurilor, beneficiile acesteia și explicarea propriu-zisă a procesului de separare. Au fost tipărite broșuri colorate, în limbile română și rusă, în care a fost reprezentat explicit, prin desene și text, procesul de colectare separată: containerul albastru este destinat hârtiei, cel galben pentru materialele din masă plastică și metal, iar cel verde – pentru sticlă. Și, totodată, a fost explicat procesul de selectare a deșeurilor: „Curăță toate ambalajele”; „Presează toate ambalajele, pentru ca ele să ocupe cât mai puțin loc”. Locuitorii din sate vor plăti câte 8 lei pe lună pentru aruncarea gunoiului, iar cei din oraș - 10 lei. De la agenții economici vor fi colectați lunar câte 150 de lei pentru fiecare metru cub de gunoi.

În Parcani, satul din apropierea Șoldăneștiului, unde va fi construit un poligon pentru colectarea și reciclarea deșeurilor, jurnaliștilor le-au fost prezentate capacitățile mașinii nemțești de gunoi. Lucrătorilor le este suficient să apropie un container cu „deșeuri reziduale” de mașină, pentru ca ea să îl înhațe rapid, să îl întoarcă în spațiul cisternei și din acesta se aude sunetul sticlei care se sparge. Timp de jumătate de an populației i-au fost explicare „regulile” reciclării, iar ei aruncă deșeurile în primul container care le iese în cale, fără a-și mai aminti de „Curăță toate ambalajele”. Aceasta e situația, uneori schimbarea unor obiceiuri înrădăcinate adânc necesită mulți ani sau poate chiar zeci de ani.

„Obiceiurile” înseamnă crearea unei gunoiști oriunde, îndeosebi pe malul râurilor și a râpelor – va ploua și vor dispărea deșeurile. Acest principiu de aruncare a deșeurilor menajere a fost cultivat pe parcursul deceniilor. Doar în raionul Șoldănești, pe malurile râurilor locale au fost numărate 440 de gunoiști spontane. Toate acestea se preconizează a fi neutralizate până în anul 2019, atunci când se va realiza totalmente proiectul de colectare separată a deșeurilor. Atunci el va cuprinde trei raioane, cu o populație de 200 mii de oameni - Șoldănești, Florești și Rezina.

Înghețat de la vântul rece, directorul Agenției de Dezvoltare Regională „Centru”, Tudor Meșină, a spus că în Parcani va fi contruit un poligon pentru păstrarea și reciclarea deșeurilor menajere, având o suprafață de 18 hectare. Deocamdată sunt utilizate gunoiștile vechi. Ele sunt trei, una în Șoldănești, o gunoiște veche, amplasată între lac și drum. A fost nevoie de plasarea unui gard, pentru ca gunoiul să nu ajungă pe stradă și de construcția unei dambe, pentru a proteja lacul de gunoi și, totodată, de un drenaj, pentru ca scurgerile din depozitul de deșeuri să nu ajungă în sol și în apele subterane. „Dar aceste gunoiști au un termen de viață de doi ani, - a zis Tudor Meșină, - acolo toate deșeurile sunt separate manual, până când a fi construit poligonul. Iar acesta, la rândul său, se preconizează a funcționa timp de 25 de ani și acolo vor fi luate în calcul toate măsurile ecologice necesare.

Pe lângă poligon, în cadrul proiectului, în Florești și Șoldănești vor fi construite două centre pentru reciclarea deșeurilor și pentru transbordare, în Florești ți în satul Cotiujenii Mare. Toate acțiunile au drept scop eliminarea din raioanele menționate a gunoiștilor spontane.

Deșeurile agricole și cele din domeniul creșterii animalelor nu vor fi aduse în poligonul nou. Tot în acele broșure a fost explicat faptul că acest tip de deșeuri reprezintă materialul perfect pentru obținerea compostului, care contează să fie bine compostat și, în varianta finală, proprietățile lui sunt asemănătoare cu humusul din pădure. El poate fi folosit nu doar pentru sporirea recoltei pe câmpuri, ci și ar putea fi vântut proprietarilor de vile sau ar putea fi comercializat în cadrul piețelor – pentru iubitorii plantelor de cameră, deoarece humusul reprezintă un îngrășământ sută la sută natural. Nici deșeurile menajere solide nu vor fi uitate, a explicat Tudor Meșină, hârtia va fi reciclată, la fel și metalul, iar plasticul poate fi mărunțit și vândut și nu doar la noi, ci și în străinătate, căci mereu va exista un cumpărător pentru el.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Vasile Chian își conduce mica sa afacere Termoprim deja de douăzeci de ani. Firma e atât de mică, încât în atelier, unde are loc procesul de producție de bază, lucrează doar trei angajați. Totuși, marfa se vinde în toată Moldova și chiar e cerută și în România.

Întreprinderea produce cazane de încălzire și de apă fierbinte, care lucrează pe lemne, brichete din biomasă și cărbune. “Am început cu producerea cazanelor pe gaz, - povestește domnul Chian, - însă, în prezent, ne sunt mai mult cerute cazane pe combustibil solid, deoarece utilizarea celor pe gaz e de două ori mai scumpă. Acum punem accentul pe folosirea brichetelor din biomasă presate – rumegușuri, coajă de nucă și altele. Sunt foarte utile datorită faptului că produc puțină cenușă – cazanul e curățat mai rar și cu mult mai puține resturi se împrăștie în aer”.

Cazanele date sunt dezvoltate personal de Vasile Chian. “Primul cazan produs de mine a fost înregistrat la Moscova, acolo mi-a fost emis și brevetul, iar în Moldova ideea mea a fost înregistrată drept invenție Nr.533, - povestește Vasile Chian. – Noi am continuat să lucrăm asupra ei, dezvoltându-i specificațiile tehnice (PT MD) pentru producerea ei și, într-un final, ea a fost certificată conform standartelor CSI”.

Sensul invenției brevetate de Vasile Chian e următorul: camera de ardere dispune de un dispozitiv special sub formă de conducte, care se leagă de “cămașa” de apă prin formarea unui “pachet”. Acest fapt mărește eficiența cazanelor.

În plus, apa de pe fundul cazanului circulă într-un val sferic. Acest fapt, la fel, reprezintă un know how de la producătorului și inventatorului din Moldova.

Astfel, indiferent de faptul că produsele brevetate de Vasile Chian nu dispun de o înfățișare extraordinară (cheltuieli inutile), acestea au dovedit a fi foarte eficiente.

“Prin modernizarea și perfecționarea construcției, am reușit să oferim cazane de complexitate variabilă pentru diferite suprafețe, - continuă Vasile Chian. – Noi putem, de exemplu, să executăm cele mai simple cazane, - fără un regulator de temperatură. Iar prezența acestuia va adăuga la preț încă 500 lei”.

Cea mai scumpă versiune – cu un ecran și ventilator – cere un adaos de 2 mii lei. “Procesul nostru de producție poate fi numit experimental”, - consideră Vasile Chiar, doar comenzile individuale oferă noi idei spre dezvoltare.

Nu aveau plângeri din partea clienților. “Alegem un oțel special pentru producere, care va servi mai mult de 20 de ani. Și deja avem cazane de această vârstă”, - continua Vasile Chian.

Termoprim nu produce cazane combinate, care lucrează pe încălzirea apei și a încăperii. “Nici germanii sau austriecii nu produc așa ceva, ci doar cele simple, care încălzesc încăperea, – a explicat Vasile Chian. – Cele combinate se strică repede. La cazane de o putere mai mare de 25 kW pot fi lipite boilerele pentru a încălzi apa. Iar la cele de o puetere mai slabă lipirea dată nu prezintă nici un sens. Apa caldă ar servi numai la spălarea pe mâini. Boilerele din oțel inoxidabil sunt produse de o mică întreprindere cu care noi colaborăm”. не

Sortimentul de producție e format din cazane cu puetere de 12, 25, 40 și 60 kW. Cel mai slab cazan de 12 kW poate încălzi o încăpere de până la 120 m.p. Cel de 25 kW e destinat pentru 250 m.p., de 40 – până la 400. Iar cel mai puternic de 60 kW va oferi încălzire pentru 700 m.p. “De obicei, cazanele de 12 și 25 kW sunt comandate pentru locuințe, iar de 40 și 60 sunt procurate pentru spații industriale, ateliere, magazine, școli și licee. E greu de încălzit un atelier mare, astfel cazanele sunt instalate în mai multe locuri. Uneori, clientul ne cere să instalăm un ventilator suplimentar pentru a răspândi căldura prin încăpere”, - explică Vasile Chian.

Sortimentul e foarte bogat. Cele mai simple și ieftine cazane se introduc în cuptoare: poți simultan să faci mâncare, să încălzești casa și apa din boiler. Avem și comenzi individuale – recent un client ne-a rugat să-i producem un cazan cu capacitatea pentru peleți. Altul ne-a rugat să plasăm cazanul în șemineu – aici eram nevoiți să dezvoltăm o nouă invenție.

Totuși, compania Termopan nu se grăbește să producă cazane prin piroliză pe peleți. “Putem să o facem, - spune Vasile Chian. – Nu văd nici o problemă, cu excepția costului arzătoarelor. Acestea sunt importate la prețul înjumătățit al cazanului sau poate chiar și mai mult. Noi, însă, colaborăm cu clienți care au un venit mediu: primării, grădinițe, persoane fizice, care nu sunt în stare să plătească sume mare de bani”.

Compania Termopan a reușit să fie premiată de Guvernul RM pentru o colaborare fiabilă și de lungă durată cu sferele sociale.

“O perioadă de timp ne comandau doar cuptoare pentru saună și centre de recreere, - continuă Vasile Chian. – De obicei, aceste cuptoare sunt instalate direct în saună. Noi, însă, am dezvoltat un model care poate fi amplasat în coridor, ceea ce este mai confortabil”.

În mediu, Termoprim produce 8-10 cazane pe an. “Dar acest fapt depinde de anumite condiții, - explică Vasile Chian, - doar cazanele sunt de o complexitate diferită și la fel variază termenele de execuție.

Cât despre prețurile pentru produse, un cazan cu o capacitate de 12 kW cu un regulator de temperatură mecanic costă 8800 lei, 25 kW – 12 mii, iar cele mai puternice de 40 și 60 kW – 17 și 27 mii, respectiv. Aici voi remarca faptul că prețurile noastre sunt de două ori mai ieftine, decât cele propuse de concurenții noștri, adică pentru cazane importate. Concurența e serioasă, atât în prețuri, cât și în calitate. Și ar fi de dorit să se organizeze producerea în serie a cazanelor moldovenești, iar atelierul nostru ar fi utilizat numai pentru lansarea unor produse noi. Doar cazanele noastre sunt, într-adevăr, competitive”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Mica întreprindere EduJoc e un bun exemplu al faptului cum o mică afacere ajută statul să rezolve problemele sociale. Focusându-și activitatea pe producerea jucăriilor de dezvoltare din un material ecologic pur (lemn), tinerii întreprinzători Igor Hîncu și Victoria Novac își propulsează pe piața marfa, popularizând printre copii și adulți jucării care dezvoltă logica, memoria și inteligența.

În prezent, sortimentul EduJoc include mai mult de 300 de tipuri de jucării educative, începând de la cele mai simple cuburi, adresate celor mici, până la puzzle-uri, jocuri interactive, seturi de artă și creație și jocuri de construcție pentru diferite vârste.

Apropo, jocul-puzzle “Harta RM”, dezvoltată de echipa EduJoc, a fost prezentată printer lucrările de concurs a Cupei Businessului Creativ din Danemarca, care a avut loc pe 17-23 noiembrie în cadrul Săptămânei Mondiale a Antreprenoriatului (Global Entrepreneurship Week-GEW), care, din anul 2012, reprezintă unul din cele mai mari evenimente din lume, oferind noi idei și producând locuri de muncă. Aici se lansează startup-urile care stimulează dezvoltarea economică și creșterea bunăstării societății. EduJoc a câștigat dreptul la participare în primul concurs național de business creativ.

După spusele directorului EduJoc Igor Hîncu, au pornit de la faptul că îi ajutau pe prieteni cu copii, importând din România jucării educative. Acum cinci ani, părinții, care au întâmpinat problema de dependență a copiilor de televizor, calculator și de faptul că tânăra generație devenise mai agresivă, închisă și nu dorea să comunice cu nimeni, nu puteau să găsească pe piața moldovenească jucăriile respective. “Și de ceva timp aduceam jucării, iar după am încercat să producem pe ale noastre”.

Pentru aceasta au stabilit colaborarea cu atelierul de prelucrare a lemnului și am început să producă cuburi și cilindre. După, a apărut echipa de creație în care au intrat zeci de persoane, inclusiv copii, și ideile au început să apară una după alta, tot mai complexe și mai interesante. Realizarea ideilor a necesitat colaborarea cu patru ateliere. “Mereu suntem în căutarea variantelor unor astfel de jucării, care nu ar fi doar o bucată de lemn, ci care ar putea oferi copilului spațiu pentru imaginație. Astfel lemnul poate deveni o parte dintr-o poveste sau un joc”, - spune Victoria Novac. Cu timpul s-a deschis și centrul de educație EduJoc, unde vin copiii să joace și să comunice cu părinții – e o formă de afacere socială. Apropo, așa a apărut ideea cu harta-puzzle. “O vizitatoare a spus că îi este greu să memoreze amplasarea raioanelor Moldovei pe hartă. Am început să gândim cum să o ajutăm. Pentru început, am realizat o schemă a hărții, însă era ceva simpul și neinteresant. Atunci am decis să construim harta din puzzle-uri. Doar acestea sunt interesante și permit să dezvoltăm memoria vizuală. După, cineva ne-a sfătuit să facem harta în trei culori (nord-centru-sud). Drept rezultat, datorită feedback-ului, harta s-a completat cu o “istorie” și un “suport”. Acum o avem în câteva variante, pe care le vindem cu succes.

De fapt, noi ne testăm jucăriile jumătate de an înainte ca acestea să fie lansate pe piață. Acest fapt ne ajută să ne dezvoltăm și ne permite să petrecem mult timp cu clineții.

Am dat primul set de jucării unei prietene și am rugat-o să-și cheme cunoscuții cu copiii pentru a le testa. Am dorit să vedem reacția micuților. Ei au rămas impresionați. La fel, părinții au primit o plăcere mare să testeze produsele noastre împreună cu copiii lor. Astfel, am înțeles că ne aflăm pe calea cea dreaptă și trebuie să o urmăm. Nu tindem spre profit, ci vrem să-i ajutăm pe părinți și pe copii. Deaceea suntem în stare să plecăm spre diferite părți ale republicii pentru a le explica părinților importanța jucăriilor educative. Aici mă refer la copiii din sate, ai căror părinți petrec puțin timp acasă”, - spune Igor Hîncu.

Iar cum merge treaba cu concurenții internaționali? “Am avut deja probleme cu ei, dar majoritatea au apărut din cauza neglijenței unor antreprenori. În rest, avem urmași în România, care nu doar ne-au copiat numele, dar ne fură și ideile. Aparent, ar trebui să brevetăm ideile, însă e un proces scump și de lungă durată, care necesită multă energie și nervi și care, spre final, va duce la scumpirea jucăriilor. Și acest fapt e inadmisibil, deoarece EduJoc are un principiu stabil în politica de prețuri – “accesibilitatea” mărfurilor (prețurile pentru jucării variază între 100 și 300 lei, harta-puzzle – 190 lei). Deaceea noi am decis să nu mai luptăm pentru drepturile de autor și să generăm mai multe idei, să venim la oameni și să oferim jucăriile noastre în centre de dezvoltare, grădinițe și așa să mergem mai departe”, - a explicat Igor Hîncu. Apropo, anul respectiv, datorită participării noastre la programul Banca europeana pentru reconstrucție și dezvoltare BAS Moldova, EduJoc a primit posibilitatea să-și înregistreze logo-ul. Acest fapt îi permite să “controleze” situația de utilizare a mărcii comerciale pe teritoriul republicii.

Datorită unei participări active a tinerilor antreprenori la diverse proiecte, EduJoc în prezent are parte de mai multe perspective. Anul acesta ei au câștigat o sponsorizare care i-a ajutat să deschidă o mini-fabrică de producere a jucăriilor educative. “De fapt, am ajuns la nivelul în care suntem în stare să producem jucării individiual. Mereu ești dependent de persoana cu care lucrezi. Fie nu se realizează comanda la timp, fie realizatorul nu e mulțumit de volumul comenzii. Doar fiecare atelier are cerințele sale în privința volumului. Iar noi planificăm să mergem mai departe, îmbunătățind ambalajele și calitatea. La fel, dorim să ajungem pe piața internațională. Recent am primit o comandă să producem cărți-puzzle în 10 mii de exemplare, dar am fost nevoiți să refuzăm din cauza unor capacități slabe de producție. Acum situația s-a schimbat”, - a spus Igor Hîncu.

Realizarea jucăriilor de la EduJoc în Moldova are loc la iarmarocuri și prin intermediul a trei magazine mobile și un site.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Consiliul Concurenţei (CPC) din Bulgaria a sancţionat compania Dante International, proprietarul retailerului online eMAG, cu o amendă totală de 758.380 leva (387.750 euro) pentru încălcarea practicilor concurenţiale în timpul a două campanii promoţionale, relatează Sofia Globe.

Potrivit autorităţii de reglementare bulgare, campania de Black Friday desfăşurată de eMAG a încălcat practicile comerciale loiale în raport cu preţurile stabilite pentru produsele din ofertă şi cu reducerile aplicate.

De asemenea, CPC a catalogat drept înşelătoare reclamele folosite de eMAG în timpul campaniei prin care retailerul promitea cele mai multe şi mai mari reduceri de preţ de anul acesta.

Proprietarul eMAG a primit o amendă de 551.550 leva, echivalentul a 4% din veniturile din vânzări înregistrate în 2013, pentru nerespectarea practicilor comerciale loiale în timpul campaniei de Black Friday.

De asemenea, compania a fost sancţionată cu încă 206.380 leva (1,5% din vânzările de anul trecut) pentru campania "Tassimo 1+1 gratis", prin care eMAG oferea consumatorilor care cumpărau un expresor automat de cafea Tassimo un al doilea aparat gratuit.

Potrivit CPC, valoarea cadoului oferit a depăşit pragul maxim permis de legislaţia bulgară, promoţia putând să "distorsioneze mediul competiţional".

Lansat în 2001 ca un magazin online de sisteme de calcul şi produse de birotică, eMAG este unul dintre cele mai mari magazine online de pe piaţa românească. Retailerul, cu magazine online şi în Bulgaria şi Ungaria, este deţinut de Dante International, al cărei acţionar majoritar este grupul sud-african Naspers. Un pachet minoritar de acţiuni este deţinut de omul de afaceri Iulian Stanciu.

Vânzările eMAG în România din timpul Black Friday (23 noiembrie) s-au situat la 165 milioane de lei, cu 10% peste estimări.

http://www.mediafax.ro/

Kickstarter este un site de crowdfunding în care multe idei îndrăzneţe şi-au găsit sprijin. Totuşi, o idee bună nu este de ajuns pentru a primi finanţare.

Cele mai bune lumini pentru biciclişti, o aplicaţie cu ajutorul căreia poţi recunoaşte păsările în funcţie de ciripitul lor şi un mouse robotic care se joacă întruna cu pisica ta. Sunt doar câteva dintre cele mai amuzante proiecte ale ultimelor zile, înscrise şi finanţate pe Kickstarter. Însă, Kickstarter este şi locul unde proiecte de mare importanţă pentru omenire devin realitate.

Este şi cazul unui extraordinar cititor de ADN, care va costa cam cât o imprimantă 3D şi care are o mulţime de aplicaţii utile. De exemplu, aparatul poate identifica prezenţa bacteriilor E. coli, Listeria sau Salmonella în produsele alimentare şi este capabil să descopere toţi agenţii patogeni din apa de băut. Mai mult, Real-Time PCR poate detecta viruşi ca HIV sau Ebola. Aparatul revoluţionar, care ar putea fi de mare ajutor în multe state sărace din Africa, are însă şi alte calităţi. El poate indica abilităţile atletice ale unei persoane în funcţie de unele caracteristici genetice şi poate stabili o listă cu bolile la care este predispus genetic un individ. Cu aproape o lună înainte de încheierea perioadei de donaţii, proiectul a primit dublul sumei de care avea nevoie pentru a deveni realitate (100.000 de dolari în loc de 50.000).

Există şi câţiva români care au reuşit să primească donaţii pentru proiectele şi dorinţele lor. În octombrie 2014, o tânără româncă adoptată de o familie din Noua Zeelandă a primit bani pentru un proiect umanitar în ţara noastră. Cu banii primiţi pe Kickstarter, Ana-Maria Brown va veni în România în aprilie 2015, pentru a sprijini copiii bolnavi din orfelinatele şi spitalele braşovene, cu ajutorul terapiei prin artă. Însă, toate poveştile de succes ale românilor care au primit finanţare pe Kickstarter au un numitor comun: toţi sunt stabiliţi în alte ţări decât a noastră.

Şi asta pentru că Kickstarter în România este în continuare doar un vis frumos. Siteul de crowdfunding nu acceptă (încă) proiecte propuse de persoane care au doar cetăţenia română. De fapt, doar oamenii cu idei inedite din zece ţări ale globului pot aplica pentru finanţare. Aceste state sunt: Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Olanda, Danemarca, Irlanda, Norvegia şi Suedia.

Aşadar, creatorii din România pot primi finanţare cu ajutorul Kickstarter doar dacă:

- au dublă cetăţenie, cea română plus cea acordată de autorităţile din unul dintre cele 10 state din listă;

- se “aliază” în proiect cu o persoană care are cetăţenie şi un card bancar valid în una dintre aceste 10 ţări (fie că vorbim de un străin sau un român stabilit în cele 10 ţări menţionate).

Această din urmă variantă este una extrem de avantajoasă pentru studenţii care participă la programe educaţionale ca Erasmus sau Work and Travel. Aflaţi mereu în contact cu studenţi străini, ei pot găsi, împreună cu aceştia, un proiect îndrăzneţ, capabil să primească finanţare.

Până acum, aproape 80.000 de proiecte au primit finanţare pe Kickstarter. Totalul sumelor donate pe site a ajuns la 1,4 miliarde de dolari.

Kickstarter, scurt ghid de finanţare

Cel care propune proiectul pe Kickstarter trebuie să aibă cel puţin 18 ani şi să facă o prezentare a proiectului. Creatorul stabileşte suma de care are nevoie pentru proiect şi poate acorda mici recompense celor care donează.

Dacă în perioada în care donaţiile sunt deschise creatorul primeşte suma cerută sau mai mult, proiectul este finanţat, iar creatorul va primi toate donaţiile (mai puţin un mic comision perceput de Kickstarter) în contul său bancar.

Dacă suma donată este inferioară celei cerute de creator, acesta din urmă nu primeşte nimic, iar proiectul este considerat nefinanţat.

http://playtech.ro/

Proiectul ACED va continua şi în anul care vine acordarea suportului pentru sectorul agricol de valoare înaltă din Republica Moldova. Accentul major se va pune pe extinderea pe noi pieţe de desfacere, inclusiv cea europeană precum şi a Orientului Mijlociu, care s-a dovedit a fi una destul de promițătoare.

Astfel, spre deosebire de anii precedenţi, în 2015 ACED nu va organiza un stand în cadrul ProdExpo (Moscova), în schimb va organiza standuri naţionale personalizate în cadrul a două dintre cele mai importante expoziţii pe plan internaţional în scopul promovării producţiei din Republica Moldova sub brandul „Moldova – Un gust deosebit – Taste makes the difference”:

1. Fruit Logistica 2015, care se va desfăşura în perioada 4-6 februarie 2015 în or. Berlin, Germania, fiind cea mai importantă expoziţie din domeniul fructelor şi legumelor în stare proaspătă pe plan mondial (http://www.fruitlogistica.de) şi

2. GulFood 2015, care se va desfăşura în perioada 8-12 februarie 2015 în Dubai, EAU. Această expoziţie pe bună dreptate este considerată ca fiind una ce poate deschide porţile spre pieţele Orientului Mijlociu (http://www.gulfood.com/).

În acest context Proiectul ACED, în colaborare cu asociaţiile de profil în domeniul agriculturii de performanţă, lansează procedura de selectare a candidaţilor pentru participare în cadrul acestor expoziţii. Aici dorim să menţionăm că dacă la Fruit Logistica 2015 sunt invitaţi să participe doar producătorii de fructe, legume şi struguri de masă, în cadrul GulFood 2015 pe lângă aceştia pot participa procesatorii de fructe şi legume, precum şi producătorii de nuci şi miere de albine.

Organizatorii vor selecta reprezentanţii producătorilor în conformitate cu următoarele criterii:

• Motivaţia de a participa la expoziție;

• Oferta de fructe, legume şi/sau struguri de masă (produse procesate, nuci, miere) pentru pieţele de export;

• Dorinţa de a exporta şi capacitatea tehnică pentru a face faţă cerinţelor pieţelor de export;

• Aptitudinile, competenţa şi personalitatea personalului propus pentru a reprezenta compania în cadrul expoziţiei ;

• Gradul de pregătire pentru participare (existenţa materialelor de comunicare/promoţionale, disponibilitatea mostrelor pentru expoziţie);

• Apartenenţa în cadrul asociaţiilor de profil;

• Gradul de implicare în cadrul evenimentelor organizate de ACED.

Proiectul solicită de la participanţi:

• Să fie pregătiţi pentru expoziţie din punct de vedere profesional, informaţional şi al dispunerii de materiale de comunicare (broşuri, oferte, cartele de vizită);

• Să lucreze activ (energic) la stand pe parcursul expoziţiei;

• Să-şi acopere cheltuielile de deplasare, cazare, precum şi diurnele;

• Să prezinte mostre de o calitate înaltă la stand.

Pentru a asigura pregătirea cuvenită pentru expoziţiile următoare, în a doua parte a lunii ianuarie proiectul va oferi un seminar de instruire de cca 1-2 zile. Acest seminar va fi deschis pentru toţi producătorii agricoli care vor să afle despre particularitățile pieţelor ţintă pentru produsele moldoveneşti, doresc să-şi îmbunătăţească abilităţile de comunicare şi să facă cunoştinţă cu tehnicile de maximizare a eficienţei participării în cadrul expoziţiilor. Participarea la acest seminar va fi obligatorie pentru candidaţii pre-selectaţi pentru lucrul în cadrul expoziţiilor organizate cu suportul ACED.

Pentru a participa la selecţie candidaţii trebuie să completeze Formularul de solicitare a participării pentru expoziţia respectivă şi să-l trimită la adresa organizatorilor () nu mai târziu de 3 decembrie 2015. Formularele pentru fiecare din aceste expoziţii sunt anexate la acest anunţ, sau pot fi descărcate de pe adresa www.agroconect.md/.

Sursă: aced.md

Foto: Standul Moldovei la Fruit Logistica în 2014