Industriile producatorilor de jucarii, articole pentru copii si filme pentru copii sunt cele mai profitabile industrii, printre putinele care nu au cunoscut un declin dupa mult prea mediatizata criza economica.

Oamenii aleg sa taie de oriunde se poate, dar ultimele reduse sunt, evident, cheltuielile alocate copiilor. Si asa apar o gramada de plastice inutile in casa, pe care nici copiii mai saraci nu le folosesc cu placere...

As vrea sa facem impreuna o analiza a ceea ce reprezinta Craciunul pentru familii astazi, si mai cu seama in ce am transformat Craciunul pentru copii.

Nu in ultimul rand, o sa-mi dai voie, draga parinte, sa-ti impartasesc opinia mea legata de jucarii, calitatea si numarul acestora, nu de alta, dar in viziunea multora Mos Craciun e musai sa apara cocosat de obiecte, care mai de care mai colorate, mai zgomotoase si mai mari!

Zilele acestea s-a circulat extrem de greu in Capitala, iar Mall-urile au fost, ca de obicei, mai aglomerate decat alimentarele ceausiste cand se "baga" carne.

Magazinele de jucarii aveau rafturi goale si produsele - cele ramase erau zapacite, dezordonate si mutate in toate directiile, in incercarea rapida a cumparatorilor de a gasi ce le trebuie. Sau orice, jucarie sa fie.

Acasa, in preajma Sarbatorilor, parintii sunt extrem de ocupati, in general cu orice are legatura cu stomacul: mancarea si bauturile. Ce mancam si ce dam cadou.

Principalele preocupari de Craciun

Copiii incearca disperati sa atraga atentia parintilor - poate, poate se joaca cineva si cu ei, dar sunt usuiti de fiecare data, ba de mama, ba de tatal care, avand pentru prima data dupa luni de zile niscaiva timp, mestereste ceva in sufragerie, ba de bunica - care deretica prin casa, oricum prea curata pentru a fi adevarata: "Nu am timp acum, puiule"; "Nu vezi ca am treaba? Joaca-te si tu singur!"; "Mai am de facut doua salate, 3 feluri de mancare si un desert. Poate ne jucam la... noapte".

Televizorul este cu siguranta deschis non-stop pe vreun canal in care se povesteste despre traditiile din preajma Craciunului, in Maramures si, odata cu venirea musafirilor, pe langa buna dispozitie, se aseaza si o stare de iritare a celor din casa - fa curat, gateste, pune masa, strange primul fel, aseaza-l pe-al doilea, spala primul rand de farfurii, vezi ce face copilul, mai stai putin cu el, mai pune niste mancare pe masa, domnul casei iar s-a abtiguit putin... musafirii astia nu fac nimic.... si nu mai pleaca odata... si iar au adus prostii copiilor, doar i-am rugat!

La copii se ridica tonul, pentru ca deja au luat-o razna si incep sa se ciondaneasca, alergand prin toata casa si incurcand pe toata lumea care incearca, in crucis, sa incropeasca conversatii despre altii. Incep amenintarile: "Vezi ca poate nu mai vine Mosu, daca mai faci asa! Potoliti-va!"

Ti-am desenat un tablou destul de obisnuit in majoritatea caselor. Mosul vine totusi, de fiecare data, iar jucariile apar din cutii sau pungi colorate din hartie, cu manere din sfoara rotunda si lucioasa. Si cum apar, la fel dispar. La fel si multe dintre cadourile pe care le primim de Craciun, neispirate, nepotrivite, cumparate "sa fie ceva sub brad".

Consumerism pe baza unui consum de bani si de stres care polueaza cele cateva zile libere in care am vrea, de fapt, sa stam si sa nu facem nimic. Oare de ce nu facem exact asta? Ce sa faca un copil cu un joc in limba engleza, cu niste carduri, jetoane si alte piese de-ti ia tie adult 15 minute sa le numeri? A! precizare: Copilul are doar 4 ani...

Cele mai multe jucarii sunt nu numai inutile, ba chiar nocive. Pentru ca iti spuneam ca intentionez sa-mi impartasesc opinia legata de jucarii, iat-o. Industria producatorilor de jucarii nu inceteaza sa ma uimeasca prin stupiditatea creatiilor ei si prin impactul negativ pe care aceste obiecte il au asupra copiilor.

Cu cat sunt mai descriptive, cu atat sunt mai nefolositoare si cu atat rapesc mai mult placerea de-a se juca a copilului. De ce? Pentru ca nu poti face nimic cu ele... Apesi pe cateva butoane si... te plictisesti. In plus, fac si foarte mult zgomot.

Voi repeta, ceea ce cred ca am spus deja de foarte multe ori: cei mai nefericiti si mai plictisiti copii sunt aceia care au cele mai multe jucarii.

Ieri, copilului mei i s-a daruit o portocala desenata in fata lui, cu markerul permanent, care creionase atent si destul de conform cu realitatea, toate continentele planetei noastre. Uite: aici e Asia, aici e Australia si aici ar fi linia Ecuatorului... .si polul... si Antartica... si fiul meu a izbucnit deodata: Ieeeeiiii!!!! Am o portocala ca un glob pamantesc! Ieeeeeeiiii!!! Si a topait si s-a bucurat vreo 10 minute. A pus-o in frigider, sa o pastreze mai mult.

A primit, mai demult, un pulover foarte frumos (parerea mea) si foarte de firma (ceea ce el nu stia) si m-a intrebat soptit la ureche ("mami, ce faci cand primesti un cadou care nu-ti place?").

Pentru copii, o bluza purtata e la fel de frumoasa ca una noua, ba mai frumoasa, daca are ce-i place lui. O minge e la fel de distractiva ca si un pian electric si un covrig poate bucura mai mult decat un tort decorat atent cu martipan.

Cred ca ne straduim atat de mult sa ne surprindem copiii, sa fie cel mai cel cadou, incat am uitat ca lucrurile simple sunt cele mai valoroase. Ca putin inseamna mult. Ca pentru copil e mai important sa te joci cu el 3 ore, decat sa-i descarci inca un joc la care sa se joace singur. Ca poate manca si fasole batuta cumparata de la Angst - si ca, de fapt, Craciunul nu-i despre mancare... e despre bucuria de a fi impreuna, despre a ne darui, nu obiecte, ci pe noi insine.

Iata povestea mea SF pentru Craciun, de incercat... poate la anul:

In dimineata de ajun, purtati inca de somn in pijamale prin casa, cafeaua miroase poate la fel de puternic ca si fructele de pe platoul copiilor. Dupa ce se dezmeticeste toata lumea, pana la pranz cutreieram cu totii pe jos prin oras, unde ne oprim din cand in cand, ba la un alt ceai-cafea, ba la un targ de Craciun.

Acasa, masa de pranz e oarecum aceeasi, desi supa cu galuste de data asta are alt gust.. .Copilului i se daruieste, in primul rand, timp, nu cadouri.

Facem biscuiti impreuna cu copiii si toata bucataria devine o camera de joaca. A doua zi, sub brad stau doar cadouri simple si utile - discutate cu familia inainte, chiar daca asta inseamna o singura carte, sau un incarcator de iPhone de masina.

Jucariile sunt si ele simple, haioase, au trecut proba timpului si lasa imaginatia copilului sa zburde. Surprizele sunt mici si necostisitoare. De exemplu, am primit o piatra alba scobita de mana, in care incape perfect sapunul din baie.

Craciunul va fi mai mult despre a ne darui noi pe noi, decat de a cauta frenetic cadouri. Ce mancam devine mai putin important decat ce facem impreuna. Oricum, indiferent ce mancam, asta nu va pune toata lumea la treaba ore in sir.

Musafirii sunt binevoitori si ajuta la toata trebaluiala, se joaca cu copiii, nu apar cu te miri ce jucarie zgomotoasa, si chiar inteleg cand ii rogi sa nu aduca ciocolata copiilor. Cand propui a doua cafea, ei inteleg mesajul, o beau, se scuza si pleaca la casele lor.

Femeilor din familie li se va oferi in primul rand atentie, un soi de schimb de roluri - daca vrei, iar barbatilor, toleranta si zambete, nu comenzi si reprosuri.

Copiii vor primi atentie de la toata familia, dar nu prin cadouri, ci prin jocuri si discutii interesante. Sunt implicati in tot ce se intampla in casa si oricine are timp in primul rand pentru ei. Cuptorul il poate da ma incet si altcineva.

Televizorul este inchis si tot ce se aude sunt melodii de Craciun cantate de Frank Sinatra. Se discuta despre vietile fiecaruia din casa, nu despre vietile fiecaruia care nu e prezent. Vorbim despre ce-am invatat din acest an si care ne sunt intentiile, pentru la anul.

Dupa masa facem un ceai si toata lumea sta la povesti sau joaca Scrabble. Ceva mai tarziu, bunica pregateste niste floricele intr-un ceaun, fiindca floricelele de bagat in cuptorul cu microunde inca... nu s-au inventat.

Craciun Fericit, tuturor si La Multi Ani!

http://www.business24.ro/

La 22 decembrie, Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor din Moldova (MIEPO) a derulat etapa finală a proiectului ”Generator”, care a desemnat cele 4 startup-uri câștigătoare – beneficiare de fonduri pentru lansare și de promovare în cadrul pavilionului Moldovei la World Expo 2015.

La etapa finală a proiectului ”Generator” au fost admise 10 echipe care timp de două săptămâni au lucrat asupra modelului de business și a prototipurilor de proiect, fiind susținuți de mentorii proiectului și lideri de opinie din diverse domenii. Toate echipele au avut oportunitatea de a-și prezenta proiectele în fața juriului, compus din: dl. O. Calmîc, Viceministru al Economiei; dl. V. Tarlev, Viceministru al Tehnologiei, Informaţiei şi Comunicaţiilor; dna D. Școla, director MIEPO; dl. S. Mereuță, director tehnic DQteam; și dl. S. Demcenco, director Ritlabs. Conform deciziei juriului, liderii concursul de startup-uri ”Generator” sunt:

1. ”Folks” – echipa care tinde să combine elemente de folk moldovenesc și subcultura urbană modernă. Folks e un proiect ce a luat viață pe străzile pline de istorie din Chișinău - tineri și ambițioși, cu multă dragoste pentru tradiții și pasiune pentru modern.

2. ”Winefique” – blogul profesionist despre vinurile moldovenești. Echipa își propune să promoveze vinul autohton atât pe plan internațional, cât și acasă. Unicitatea proiectului constă în metoda de colectare de impresii și referințe despre vinul moldovenesc - Wine Box, o selecție de mostre de vinuri care poate fi expediată în orice colț al lumii. (winefique.com)

3. ”Epic Travel” – proiectul lansează o platformă ce va întruni toate ofertele de turism rural activ. În viziunea echipei, turistul poate fi ușor atras in Moldova cu oferte specifice țării noastre – turismul eco, agro și gastronomic. (epictravel.me)

4. ”We love Moldova” – echipa care a venit cu ideea unei platforme de distribuție online a produselor moldovenești din cele trei sectoare – industria textilă, vitivinicolă și de turism. Platforma include și un concept de promovare a Moldovei prin ambasadori. (welovemoldova.com)

Toate echipele câștigătoare au primit certificate pentru finanțarea proiectelor – câte 40.000lei din partea MIEPO, 2000$ din partea Simpals și suport promoțional din partea ProntoMedia.

Ținem să reamintim, că obiectivele principale ale proiectului ”Generator”, în viziunea MIEPO, sunt: susținerea producătorilor locali în efortul lor de a se promova pe piețele externe; generarea de soluții pentru promovarea imaginii Moldovei ca și destinație de turism; și, formarea de conținut digital pentru promovarea de țară în cadrul World Expo 2015. Pentru o mai eficientă realizare a acestor obiective, proiectul este implementat cu participarea activă a partenerilor – Oficiul Național al Viei și Vinului, USAID CEED II și Simpals.

Pe poze: director MIEPO Dona Școla; participanții al proiectului “Generator”

Foto: MyBusiness.md

Google a anuntat, luni, ca prototipul masinii care se conduce singura este gata si va fi testat pe strazile americane.

"Astazi desfacem cel mai frumos cadou de Craciun", au scris pe reteaua de socializare Google Plus cei din echipa gigantului IT.

"Vehiculul pe care vi l-am aratat in mai era intr-o faza incipienta - nici macar nu avea faruri reale! De atunci, am lucrat la diferite prototipuri ale prototipurilor, fiecare fiind destinat sa testeze diferite functii ale unei masini care se conduce singura, de la frane la senzori. Iar acum am asamblat toate aceste sisteme intr-o masina functionala: primul nostru prototip autonom", au adaugat reprezentantii Google.

De asemenea, ei au precizat ca il vor testa pe pistele companiei in zilele urmatoare si ca spera ca, anul viitor, acesta sa ajunga si pe strazile din California de Nord.

Se pare ca masina Google care se conduce singura va atinge o viteza maxima de 40 km/h si se va baza pe utilitate, nu pe lux, arata Business Insider.

In plus, ea nu va avea toate componentele unui automobil clasic (volan, de exemplu), avand in vedere ca multe actiuni vor fi coordonate de computer si senzori.

Foto: Google Plus/Google

http://www.ziare.com/

Ultima lecţie de Coaching a primului business reality show din Moldova a început cu aşa-numitul examen pe care trebuie să-l treacă fiecare membru Angry Business odată ce a finalizat cursul. La final, fiecare participant a spus ce profit a înregistrat, ce instrumente din cele învăţate i-au fost cele mai utile pe parcurs, dar şi cu ce lecţie de viaţă pleacă din proiect.

Lecţia de totalizare nu a trecut şi fără surprize, în adevăratul sens al cuvântului, or prietenul Valeriei Cosonea a decis să-şi ceară iubita în căsătorie chiar în timpul lecţiei, moment neaşteptat pentru tânăra care la “Business Factory” şi-a dezvoltat o afacere în domeniul comercializării online a ceasurilor de mână. Cei doi au o relaţie de un an şi jumătate, iar alesului inimii Valeriei i s-a părut cât se poate de potrivit ca la finalul proiectului TV să-i facă o ofertă “de viaţă”.

Astfel, la “Business Factory” nu doar s-au pus bazele mai multor afaceri noi în Moldova, dar şi a unei viitoare familii fericite.

Spre finalul emisiunii, vezi cine i-au susţinut cel mai mult pe tinerii antreprenori în viaţa de zi cu zi şi ce cred rudele acestora despre evoluţia lor în proiect.

Nu uita să urmăreşti reality show-ul “Business Factory” şi în acest weekend, când vei putea urmări Gala absolvenţilor proiectului TV unde va fi desemnat cel mai bun participant, dar şi favoritul publicului.

Pâinea lui Ștefan – este denumirea unei noi mărci de pâine fără drojdie, care e coaptă de mica întreprindere din Chișinău.

Brutăria oferă șase tipuri de pâine ce sunt produse pe baza unei noi tehnologii, care nu cere utilizarea drojdiei. Printre acestea se numără: Pâinea lui Ștefan (din făină de secară), Pâinea lui Ștefan Albă, Pâinea Fermierului, Pâinea lui Ștefan Borodinschii, Pâinea Ciobanului cu brânză. Unele din rețete de coacere a pâinii au o vârstă de 500 de ani.

Pentru coacere, în dependență de rețetă, sunt folosite făina de secară, de grâu (2 tipuri), mălai, semințe (de floarea soarelui, de in, de chimen, de coriandru), apă, lapte, zahăr și sare.

Prețul pâinii variază între 9 și 12 lei, cea cu brânză costă 14 lei.

Noua Pâinea lui Ștefan fără drojdie poate fi procurată la iarmarocul de Crăciun, care s-a lansat pe 18 decembrie în Piața Marii Adunări Naționale și care v-a dura până în 14 ianuarie 2015.

MyBusiness.md

Pentru prima dată în istoria businessului din Moldova, antreprenorii – Asociația piscicolă – au decis să ofere o mână de ajutor științei înrudite, contribuind gratis cu o încăpere pentru viitorul centru de cercetare (decizia finala nu a fost încă luată). Acest exemplu ne indică spre necesitatea apariției unei colaborări active între industrie și știință.

Pentru unii e o știință, pentru alții – un oficiu de dat în arendă

Acum un an a fost luată decizia de privatizare a ÎS Acvacultura-Moldova, care a fost compusă din trei sedii de producție (în Telenești, Taraclia și Cubolta) și unul științific – din Chișinău (Stațiune de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură în trecut). Ar fi mai logic ca sediul din Chișinău să rămână unul de stat, însă nimeni nu s-a mai gândit la asta.

Încăperile, unde erau amplasate laboratoarele științifice, acum se află în reparație pentru ca în viitor să fie date în arendă oficiilor. Personalul își dă demisia. Directorul fostului sediu al ÎS Acvacultura-Moldova din Chișinău, doctor în științe biologice, Galina Curcubet deja de un an tot face apeluri la instanțe de judecată în scopul de a salva știința pentru piscicultura Moldovei.

- Ministerul Agriculturii a luat decizia, care a fost suportată și de Academia de Științe a Moldovei, de creare, pe baza potențialului științific al sediului din Chișinău, a centrului de cercetare a resurselor genetice acvatice Acvagenersurs, care se va ocupa de prezervarea și dezvoltarea fondului genetic. Doar savanții din Republică au multe realizări în domeniul dat. De exemplu, ei au creat patru specii noi de crap, care sunt unice în Moldova, trei dintre care au fost introduse în Catalogul Internațional de Crapi ai statelor Europei Centrale și de Vest (pe coperta acestuia e afișat crapul nostru, fiind cel mai prezentabil). Pentru comparație: nici un mamifer din cele crescute în țară nu a fost introdus într-un catalog internațional de o importanță atât de mare. Astfel, în viitor, în noul centru se va deschide și va fi acreditat laboratorul de apreciere a calității produselor din pește.

Se propune ca noul Centru să lucreze după același sistem - din autofinanțare. Asociația Piscicolă va oferi Acvagenresurs-ului resurse necesare pentru crearea laboratorului. Este un caz rar când producătorii oferă spațiile de lucru în scopuri științifice, - spune Galina Curcubet.

Când peștele murea în apă…

În prezent, în Republică suprafața apei stătătoare, care poate fi folosită în pescuit, e de aproximativ 46 mii ha, dintre care doar jumătate este dată în exploatare. Mai sunt și zone acvatice complexe care sunt utilizate la irigare și la creșterea peștelui, fiind mai mult alcătuite pentru amatorii de pescuit. Deci, noi mai avem rezerve. Deaceea, scopul de bază al științei ar fi atragerea în exploatare a noilor suprafețe de apă, care nu sunt încă utilizate, pentru reproducerea peștelui, și mărirea productivității acelor ape, care sunt deja folosite în producția peștelui în scopuri comerciale. Cu această ocazie, în prezent, se dezvoltă diverse tehnologii.

Afacerea dată, ca nici o altă activitate, are nevoie de suportul științific. Și antreprenorii realizează acest fapt, doar fiecare lac e un organism separat, care are nevoie de un tratament special. Vara, când peștele murea din cauza căldurii, iar sediul din Chișinău și-a încetat activitatea în cadrul ÎS Acvacultura-Molodva și a fost închis singurul laborator hidraulic, unde se analiza calitatea apei și se dădeau recomandări pentru ameliorarea ei, oamenii de afaceri au fost gata să arunce acest pește drept pe scările guvernului.

- Fiind o organizație autoportantă, noi am realizat multe proiecte academice de concurs, - povestește directorul ei, - Prin Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic implimentam noile dezvoltări. Am avut contracte cu toate fermele de realizare a muncii de teren. În plus, toate întreprinderile au beneficiat de o analiză gratuită a apei și de sfaturi de îmbunătățire a calității ei, de fertilizare a lacurilor pentru creșterea și lecuirea peștelui. Doar în Moldova nu există o facultate care să pună accent pe piscicultură. Noi, în schimb, avem 13 doctori în știință și mulți angajați care lucrează în domeniul dat deja de 30-40 ani. Numai în sediul central din Chișinău activează o mulțime de crescători și ihtiopatologi calificați.

O nouă nișă în afaceri

- În anul 2013, prin intermediul AITT, noi am realizat proiectul de implimentare în piscicultură a policulturii, având drept bază un nou obiect economic – somonul european, - continuă curatorul proiectului, doctor în științe biologice Vasile Domanciuc. – Aici au participat trei întreprinderi. Proiectul a fost îndreptat spre utilizarea eficientă a potențialului biologic al apelor stătătoare din Republică. Policultura peștelor erbivore și a crapilor devenise un fapt obișnuit pentru țara noastră. Însă mai avem și nișe ecologice care diferă de la o specie de pește la alta. De exemplu, somonul se hrănește cu broaște, gândaci și lipitoare – această nișă ecologică nu mai este utilizată de alte obiecte ale pisciculturii. În plus, somonul este și un ameliorator biologic: el curăță lacul de mormoloci, broaște etc, care distrug larvele de pește. La fel, el consumă pește slab și bolnav.

Însă somonul – peștele suplimentar din lac – poate oferi 20-50 kg/ha în condițiile naturale, fără a afecta celelalte specii de pește. Prețul mediu al somonului pe piață e de 100 lei/kg. Astfel, el oferă un venit suplimentar de 2 mii lei/ha. Calitatea carnei de somon se egalează cu cea a sturionului și e de trei ori mai ieftină. Dacă morunul abea la 16 ani produce urmași și sturionul la 9 ani, somonul, în acest caz, are nevoie numai de trei-patru ani.

Piscicola Nord SA – unul din participanții al acestui proiect – se ocupă de creșterea și prelucrarea primară a peștelui. După ce peștele este curățat, rămân deșeuri care sunt congelate și trecute prin mașina de tocat. Produsul final este consumat de somoni, iar activitatea firmei nu lasă deșeuri. Productivitate – 180 kg/ha sau 18 mii lei profit.

În primul an, în cadrul proiectului respectiv, au fost crescuți aproximativ 850 kg de peștișori, iar eficiența economică doar la trei întreprinderi a constituit 260 mii lei – profit curat. În primul an ei au adăugat 200 mii lei de cofinanțare la 200 mii din buget. Anul curent ei pot să crească pește pentru 400 ha la o greutate de 320 tone de pește de vânzare și 10 tone de somon (fiind de 1-2 kg/buc.) a câte 100 lei/kg = 1 milion lei.

Nisetru moldovenesc

Polonia, în colaborare cu Moldova și Ucraina, e în procesul de pregătire a proiectului serios ce vizează speciile dispărute din familia sturionilor. Pentru noi e mai actuală problema de readucere a nisetrului în apele Moldovei (acesta produce icre negre). În acest caz e necesar să fie create ciriade de femele, care vor fi analizate din punct de veder genetic. Astfel, noi vom putea să readucem în Nistru acea specie care se reproducea înainte. În Ucraina sunt deja prezenți reporducătorii de nisetru din Nistru. Și dacă se va constata că speciile moldovenești și cele ucrainene sunt identice, în Ucraina se va produce materialul săditor care va fi importat în Moldova. Nisetrul va putea fi crescut și în lacuri.

E important faptul că nisetrul, spre deosebire de alte specii de sturioni, care înoată spre mare, rămân mereu în râu. În comparație cu ceilalți sturioni, el se maturizează rapid – în cinci ani. În perioada sovietică exista și orientarea “Creșterea sturionilor în Moldova”. În satul Ocsentia al raionului Dubăsari activa ferma de pește care asigura Republica cu materialul săditor. Acolo se formau ciriade de female, urmașii cărora popularizau Nistrul. Angajații sediului din Chișinău, în scopul colaborării tehnico-științifice, participau și la proiecte de readucere a morunului în apele Dunării.

Nu există alte variante

În acest caz, cea mai bună soluție poate fi oferită doar de știință. Înainte să fie privatizat, sediul ÎS Acvacultura-Molodva din Chișinău patrona cinci ferme, două dintre care erau primele inițiatoare la producerea celor patru specii noi de crapi, a noilor linii de pește erbivore și a familiilor de șalău, știucă și somon european de lac. Toate aceste gospodării vor fi capabile să lucreze doar în cazul în care vor fi continuate activitățile de creștere și reproducere, de care se vor ocupa doar crescătorii de la instituțiile științifice de profil. Și sunt doar câțiva specialiști calificați din domeniul pisciculturii – Galina Curcubet, Vasile Domanciuc și Svetlana Storojenco, tezele cărora descriau metode de selecție în piscicultură. Tot aici îl putem menționa și pe crescătorul Petru Aricov, care activează în domeniu pentru mai mult de 40 ani. Dacă specialiștii nu vor realiza selecția de corectare pentru a menține în viață speciile create, în trei-patru ani acestea vor începe să-și piardă din calitate, ceea ce direct va afecta afacerile înrudite.

Pe poze:

Galina Curcubet; Vasile Domanciuc; crapii crescuți în sediul din Chișinău al ÎS Acvacultura-Moldova

Articol pregătit de MyBusiness.md

Vladimir Dorogan, invalid de gradul întâi din cauza deficienței de vedere de care suferă, a reușit să-și dezvolte mica afacere – producerea uniformelor pentru medici și agricultori.

Acum 15 ani, din moment ce a obținut brevet, el a trecut prin toate greutățile posibile: începând cu nedorința băncilor de a oferi credit unui invalid cu deficiențe de vedere, până la lupta de cinci ani cu Primăria care a încercat ilegal să-i închidă afacerea. Totuși, în ciuda tuturor obstacolelor, ÎI Vladimir Dorogan se dezvolta și se stabiliza pe piața de uniforme. În prezent, ÎI Vladimir Dorogan oferă mai mult de 20 de variante de uniforme și haine de lucru.

“În anul 1989 împreună cu soția mea am început să lucrăm în baza la brevet. Copiii au fost mici, după au crescut, iar noi din brevet ne-am dezvoltat într-o întreprindere individuală și acum această afacere devenise una de familie. Pentru început, coseam doar mănuși de lucru. Aici am contribuit cu resurse financiar proprii. Însă, cu timpul, am observat că e prea puțin deoarece un atelier de croitorie, ca și orice altă afacere, are nevoie de un flux continuu de bani. Trebuie să procuri materiale, instrumente. Din aceste motive noi mult timp nu găseam posibilitatea să ne dezvoltăm. Abea în anul 2003 am reușit să luăm un împrumut de la bancă în valoare de 3 500 lei. Greu le-am primit, doar nimeni nu are încredere în invalizi. “Cum veți returna creditul?”, - mă întrebau bancherii, fiind siguri că nu sunt în stare să construiesc o afacere și să întorc această sumă nesemnificativă de bani. Totuși, am obținut primul credit. Și, chiar dacă a fost unul mic, a stimulat producția, iar banii am întors băncii la timp”, - a povestit pentru mybusiness.md Vladimit Dorogan.

Tot în 2003 Vladimir Dorogan a participat, pentru prima dată, la expozițiile MoldExpo, de unde au și apărut consumatori interesați de ofertele lui. Deja după doi ani, conform spuselor antreprenorului nevăzător, producția s-a oprit, astfel încât pe piață au apărut alți producători și marfa întreprinderii de familie a trecut în zona de concurență. “Piața ne impunea să schimbăm utilajele și tehnologia de coasere. Am apelat la bancă pentru un alt credit și, de data aceasta, ne-au împrumutat cu 20 mii lei. Timp de doi ani ne ocupam de modernizarea utilajelor (am trecut la tehnologii japoneze), am schimbat materialele și modelele”.

Banii au fost un nou pas spre producere a variantelor moderne de uniforme, pe care Vladimir Dorogan a exportat la expozițiile specializate, cum ar fi “Medizin & MoldDent”. Produsele micului business începeau să fie tot mai des remarcate de instituțiile medicale, industrii agricole și prelucrătoare.

“În anul 2007 a apărut tendința de stabilizare a procesului de producție. Am început să studiem contabilitatea și să facem planuri financiare anuale. În aceste scopuri am găsit un specialist în domeniu, care ne-a ajutat să ne regulăm situația cu declarațiile fiscale și planul de afacere”, - povestește Vladimir.

Însă, totul nu pare a fi atât de ușor. În anul 2008 în ograda casei private, unde se afla mica întreprindere, a venit un vecin care a început să scrie plângeri la Primăria mun. Chișinău împotriva activității antreprenorului orb. Autoritățile capitalei nnu s-au mai gândit prea mult și au decis să închidă ÎI. (Doar nu este unul din acele chișcuri care vinde bere și care are dreptul să se amplaseze oriunde e posibil).

Atunci Vladimir Dorogan a protestat împotriva deciziei Primăriei în instanța de judecată. Cazul a durat cinci ani și a trecut prin toate instanțele. Drept rezultat, în anul 2013 Curtea Supremă de Justiție a luat decizia să restabilească activitatea întreprinderii individuale.

În ciuda tuturor problemelor, antreprenorul nevăzător și-a consolidat firma, a format legături strânse cu clineți și furnizori de materiale. Cum a reușit toate acestea? “M-a ajutat expoziția de la MoldExpo, unde ne suportau organizatorii și de unde au apărut primii consumatori. În total, am participat la zece expoziții (medicale, industriale și agricole), unde am creat legături de afaceri. E la fel de important să lucrezi cinstit, să te ții de cuvânt, să realizezi comenzi calitative și la timp și să te dezvolți în plan tehnologic. În plus, noi am format legături de afaceri strânse cu o firmă care importă țesături în Moldova. În condițiile de deficit financiar, am reușit să realizăm următoarea schemă de colaborare: noi împrumutăm țesături și returnăm bani după realizare”, - a răspuns Vladimir Dorogan.

Rezultatele activității sale sunt uimitoare. Anul curent ÎI Vladimir Dorogan a încheiat 21 de contracte pentru producerea uniformelor. Prețul articolelor depinde de țesăturile utilizate. De exemplu, prețurile pentru halatele medicale variază între 125 și 195 lei. Întreprinderea oferă spre vânzare 30 de tipuri de articole, inclusiv lenjerie de pat.

În viitor Vladimir Dorogan dorește să dezvolte afacerea și să creeze locuri noi de muncă. “Pentru a stabiliza poziția pe piață, trebuie să produci marfa de calitate superioară. Astfel, e important să investești bani în specialiști și tehnicieni și să creezi lucrătorilor condiții favorabile de muncă”, - a spus el.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Săptămâna trecută, în centrul Chișinăului, în incinta clădirii Casei Presei, unde, conform tradiției, închiriază oficii redacțiile de ziare, reviste și agențiile de presă, s-a deschis o întreprindere în stil fast-food – mini-brutăria „La mămuca. Patiserie. Covrigărie”.

Prin geamul-tejghea, care se deschide chiar în stradă, sunt comercializați covrigii calzi cu mac și susan, cu umplutură dulce de două tipuri, covrigi cu șuncă și cașcaval, croasanți. Prețuri – de la 4 pînă la 12 lei. Din băuturi este propusă cafeaua scurtă/lungă – 12 lei și ceaiul la 7 lei. Iar „bucătăria” se află chiar în fața ochilor cumpărătorului și el poate urmări prepararea produsului ales.

Brutăria a fost deschisă de către SRL Stropșa Alexandra.

„Ideea a apărut încă demult, - a spus administratorul întreprinderii, Viorel Stropșa. – Noi știam cât de populare sunt astfel de mini-brutării în România și, inițial, ne doream chiar să cumpărăm o franciză. Însă, condițiile acesteia nu ni s-au părut eficiente din punct de vedere economic (trebuie să fie procurată materia primă congelată).

De aceea, la început am conceput rețetele și tehnologia de producție. Ulterior, în baza lor, am pregătit și am înregistrat cerințele tehnice (PT MD).

Mizăm pe componența naturală a produsului: nu folosim adaosuri sintetice, praf de copt sau oricare alt produs care este marcat ca fiind E. Produsul trebuie să fie consumat în stare proaspătă, dat fiind faptul că este vorba de fast-food”.

(Într-adevăr, dacă sunt lăsați timp de o zi, covrigii de la „La mămuca” devin tari, la fel ca și oricare alt produs din făină, preparat fără adaosuri de conservanți).

„Denumirea a propus-o soția, - a zis Viorel Stropșa. – Ea a crescut într-o familie cu șase copii, care își numeau mama „mămuca”. Și multe rețete ale bucatelor soția mea le-a aflat anume de la mama sa”.

La elaborarea rețetelor, a politicii comerciale și a sortimentului a fost luată în calcul și amplasarea noului obiect de fast-food. În zonă se află oficiile a două bănci, un liceu de prestigiu și diverse obiecte din sectorul public. De aceea, calitatea produsului trebuie să fie impecabilă. Ambalajul – doar din hârtie, fără pungi de plastic. Logo-ul se află la etapa de implementare. Acestuia i se acordă o atenție sporită, deoarece printre planurile companiei se află crearea unei rețele de astfel de localuri.

Deocamdată, pentru prima brutărie a fost închiriată o încăpere cu suprafața de 40 m² și au fost procurate utilaje italiene, din oțel inoxidabil. Personalul este compus din opt angajați, dintre care șapte femei.

Conform spuselor lui Viorel Stropșa, suma investițiilor alocate acestui obiect a depășit 30 mii de euro.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Suruceni, 20 Decembrie 2014 — Agropensiunile din ţară sunt invitate să participe la concursul de selectare a pensiunilor care vor fi certificate conform sistemului de certificare a calităţii în agroturism CerTour.

Sistemul de certificare a calității în agroturism CerTour, a fost elaborat în cadrul proiectului „Sistem de certificare a calităţii în agroturism CerTour” (Quality Certification System in Agroturism CerTour”, în perioada februarie– octombrie 2014 în cadrul unui proces minuțios de cercetare, consultare și adaptare la nivel internațional şi local.

Proiectul CerTour este implementat de către Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni, Republica Moldova - în calitate de partener, în colaborare cu Municipalitatea Xanthi, Grecia - in calitate de lider, în cadrul Programului „Bazinul Mării Negre 2007-2013” (Joint Operational Programme „Black Sea Basin 2007-2013”) din sursele Uniunii Europene. Proiectul este preconizat pentru perioada iunie 2013 - iunie 2015.

Scopul proiectului este promovarea agroturismului in ţările partenere (Grecia, Bulgaria, Armenia, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina) şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate prin aplicarea unui standard comun de calitate şi a unui proces de certificare.

De ce CerTour?
1. CerTour este un model internațional de certificare a calității în agroturism, care vizează 9 criterii generale de evaluare: regiunea; infrastructura întreprinderii; personalul; sistemul calitătii; organizarea; oferirea serviciilor; serviciile adiţionale; protecţia mediului ambiant şi preţul serviciilor.

2. Totodată, CerTour este un instrument practic care poate fi utilizat de către întreprinderile din domeniul turismului în diferite scopuri. Acesta poate fi aplicat ca metodă de auto-evaluare prin care antreprenorul își identifică punctele forte și punctele slabe în afacerea sa precum și stabilește pașii ce trebuie întreprinși pentru a se perfecționa.

3. CerTour este o bază pentru o abordare unică și complexă care presupune un vocabular și un mod de gândire comun cu referire la afacerile în agroturism , astfel fiind facilitată dezvoltarea acestor afaceri din perspectiva unei viziuni clare, cu detalii bine definite, care până la moment au fost confuze, interpretabile de la caz la caz.

4. Acest model de certificare stabilește anumite operațiuni, pași, care probabil încă nu au fost luate în considerație de antreprenori atunci cînd și-au planificat afacerea în sectorul turismului rural.

5. CerTour implică o metodologie de dezvoltare continuă prin testarea performanței, planificarea, implementarea acțiunilor de îmbunătățire.

Membrii rețelei CerTour sunt organizații neguvernamentale și instituții publice din cele 6 țări din Regiunea Mării Negre, care au anumite conexiuni din perspectivă istorică și culturală şi care s-au angajat nu doar să elaboreze un model specific regiunii, dar și să îl adapteze continuu la necesitățile turiştilor reieșind din lecțiile învățate în procesul de aplicare. Astfel acest model își propune să fie unul dinamic și flexibil, racordat sistematic la condițiile și cerințele pieții.

Conformitatea întreprinderilor la Modelul de Calitate CerTour va fi validată după o vizită la sediile întreprinderilor candidate a unui grup de evaluatori înregistrați. Evaluatorii CerTour din Republica Moldova, sunt 12 reprezentanţi ai mediului academic din sfera turismului rural, lideri ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniu, precum şi experţi independenţi din domeniul dezvoltare comunitară, care au fost instruiţi şi certificaţi şi înregistrați într-un registru specific al Rețelei CerTour. Respectiv, pentru evaluarea unei agropensiuni vor fi delegaţi 2 evaluatori astfel încât aceştia să respecte principiile neutralităţii şi imparţialităţii prin semnarea unei declaraţii în acest sens.

Astfel, agropensiunile din ţară care doresc să se certifice gratuit în cadrul acestui proiect, sunt invitate să expedieze un dosar de participare care va include 2 documente: formularul de aplicare cu informaţii succinte despre întreprindere, precum şi formularul candidatului care va include informaţii detaliate despre întreprindere. Înainte de a completa formularul candidatului studiaţi atent ghidul candidatului pentru a descrie conformitatea pensiunii Dvs. la criteriile şi subcriteriile standardului CerTour.

Dosarul poate fi depus fie la sediul Primăriei Suruceni, sat. Suruceni, raionul Ialoveni, sau prin e-mail la adresa până la data de 30 ianuarie 2015. Cererea de participare şi formularul candidatului pot fi găsite pe pagina web a proiectului www.certour.eu (http://moldova.certour.eu/how-to-be-certificated-1/).

Astfel, în urma colectării cererilor de participare la concurs 5 agropensiuni din ţară vor fi selectate şi supuse evaluării pentru ca în primul semestru al anului 2015, aceste structuri să fie deja certificate gratuit conform criteriilor CerTour.

Pentru mai multe detalii accesați www.certour.eu sau Facebook/Certour.

Ne puteţi contacta la:,069390445 - Oxana Bănăruc, coordonator CerTour în Moldova; 069137355 - Valerian Tabîirţă consultant CerTour; 079583345 - Viorel Miron, expert CerTour; 0 268 33238 - Primăria Suruceni, Larisa Nicu (pentru depunerea dosarului de participare la sediul Primăriei Suruceni).

Circa 1000 de persoane s-au familiarizat cu arta de a degusta cele mai bune vinuri ale sezonului, participând pe 19 decembrie 2014 la Vernisajul Vinului, ediția a șaptea, cu genericul „Pasiune de Crăciun”. Evenimentul organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului cu susținerea partenerilor a devenit o frumoasă tradiție, care oferă pasionaților ocazia de a descoperi Vinul Moldovei și creează o platformă de dialog între producătorii și consumatorii de vin.

Vernisajul Vinului a fost deschis de Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, și Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, care a subliniat importanța promovării unui consum moderat și conștient, dar și cultivarea gustului pentru vinurile de calitate.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „În ajun de sărbători ne bucurăm că ați acceptat invitația noastră de a descoperi împreună pasiunea de Crăciun. Vernisajul Vinului este un eveniment select, dedicat amatorilor, pasionaților și cunoscătorilor, care își doresc să exploreze toate valențele vinurilor de calitate produse în Moldova. Vă mulțumim pentru interesul manifestat față de acest demers cultural-cognitiv. Faptul că sunteți prezenți aici într-un număr atât de impunător demonstrează că percepția despre Vinul Moldovei se schimbă, iar cultura consumului de vinuri bune în țara noastră câștigă tot mai mult teren.”

Pasiune pentru vinurile bune

Vernisajul Vinului a început cu o demonstrație prezentată de Achim Laurențiu Avram, președintele Federației Somelierilor din România. Celebrul somelier a adus la cunoștință oaspeților procedura corectă de deschidere a unei sticle de spumant. Achim Laurențiu Avram a fost responsabil pentru partea cultural-cognitivă a serii. Înainte de evenimentul propriu-zis, invitatul special a prezentat un masterclass pentru 35 de administratori ai restaurantelor selecte din Chișinău, un masterclass dedicat în exclusivitate jurnaliștilor, iar în cadrul Vernisajului - un masterclass pentru toți participanții, care au avut ocazia să învețe arta de a degusta și de a aprecia vinurile de calitate.

La eveniment au fost prezente 27 de companii vinicole, reunite sub brandul de țară Vinul Moldovei. Acestea au oferit tuturor participanților spre degustare 200 de vinuri de calitate, lansate în acest an sau de colecție, toate fiind caracteristice sezonului: roșii seci, de desert, ice-wine și spumante. Vizitatorii au putut vota pentru vinul roșu și spumantul care le-au plăcut cel mai mult, majoritatea voturilor fiind obținute de vinul „Equinox 5 Elemente”, premiat cu trofeul „Vernisajul în Roșu” și, respectiv, vinul spumant „Cricova Crisecco”, care s-a ales cu premiul „Vernisajul Efervescent”.

Organizatorii le-au oferit participanților în dar câte un pahar deosebit, cu logo-ul „Wine of Moldova”, perfect pentru a descoperi și a savura corect fiecare nuanță de gust și aromă a vinurilor bune. În plus, toți vizitatorii au participat la o tombolă, în urma căreia 10 norocoși au primit câte două sticle de vin de cea mai înaltă calitate.

Pasiune exprimată artistic

Conceptul evenimentului a fost centrat pe pasiune: cea încinsă de savoarea unui vin roșu select sau spumant incandescent, dar și cea dansată pe ritmuri de tango sau exprimată prin diverse manifestări artistice.

Vernisajul Vinului a fost deschis de formația de dans Black&White, cu un tango pasional, iar dansatorii au revenit pe parcursul evenimentului cu momente la fel de pasionale: rumba și pasodoble. Dar vizitatorii nu au rămas doar spectatori, deoarece maeștrii de la clubul „Sabor Social Club” i-au invitat să se implice. Într-o lecție intensivă, oricine a putut să învețe mișcările, pentru a dansa cu pasiune, fie că avea experiență sau făcea primii pași pe ritmuri latino.

Atmosfera caldă și spiritul sărbătorilor de iarnă au fost întreținute de formația „Max Group”, care pe tot parcursul evenimentul a interpretat hituri internaționale de Crăciun, devenite clasice.

În cadrul Vernisajului a fost organizată o expoziție cu lucrările a 10 tineri artiști, care fac parte din proiectul „Art School”, menit să ajute tinerii talentați, dar lipsiți de resursele necesare pentru a-și dezvolta talentul. Pasionații de artă și cei care și-au dorit să susțină tinerii au procurat lucrările expuse. Aspectul de responsabilitate socială a evenimentului a fost completat de faptul că suma de 10 lei din costul fiecărui bilet la Vernisajul Vinului va fi donată pentru dezvoltarea acestui proiectului social.  

Despre Vernisajul Vinului

Vernisajul Vinului este un eveniment dedicat promovării culturii vinului în Republica Moldova, prezentându-l într-o manieră nouă, sofisticată și oferind participanților posibilitatea de a-l descoperi alături de specialiștii sommelier și companiile vinicole din țară. Manifestarea cultural-cognitivă a fost inițiată în noiembrie 2011 și se desfășoară în mod tradițional de 2 ori pe an, prezentând vinurile recomandate în sezonul respectiv.

Evenimentul a fost organizat de Oficiului Național al Viei și Vinului și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin, cu susținerea partenerului strategic Proiectul USAID CEED II și Programul „Filiera Vinului”.

Pe poza: Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare și Diana Lazar, directoarea adjunctă a proiectului CEED II

Foto: mybusiness.md