Rezidenții Parcului Industrial „Răut” din Municipiul Bălți, începând cu luna februarie 2015, au acces la rețeaua de gaze naturale. Întreprinderea administratoare a parcului industrial a investit aproximativ 1 milion de lei pentru lucrările de racordare la rețea. Lucrările de gazificare au durat doar 2 luni, în care au fost construite aproape 400 de metri de gazoduct.

„Le mulțumesc administrației și angajaților companiei Floarea Soarelui SA, Faitec SRL,  Bălţi-Gaz SRL,  autorităţilor şi instituţiilor implicate, precum şi angajaţilor Societății pe Acțiuni „Răut” pentru operativitatea şi deschiderea în realizarea acestui proiect important”, a spus Anatolie Munteanu, administratorul Parcului Industrial „ Răut” la ceremonia de lansare a gazoductului.

Conectarea la rețeaua de gaze naturale este parte a planului strategic de dezvoltare a Parcului Industrial „Răut”.

Primul utilizator al gazelor naturale, dintre rezidenții Parcului Industrial „Răut” este compania  moldo-română Elektromanufacturing SRL, care va lansa producerea în decursul câtorva săptămâni. Elektromanufacturing SRL este un mare producător, din Republica Moldova, a componentelor electrice și electronice pentru industria automobilistică.

În prezent, în Parcul Industrial „Răut” sunt înregistrate 7 companii rezidente, printre care sunt producători de echipament automobilistic, naval, industrial etc.

http://www.industrialpark.md/

Chișinău, 6 februarie 2015 ------ Prin intermediul unui proiect desfășurat de Camera de Comerţ şi Industrie, cu asistența financiară a Programului UE-PNUD „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, 75 de întreprinderi de pe ambele maluri ale Nistrului și-au promovat mărfurile pe piața comunitară și au consolidat relațiile lor de colaborare bilaterală. Pe parcursul anului 2014, aceste companii au participat cu standuri comune la 6 expoziții internaționale specializate, unde și-au prezentat produsele, au făcut schimb de experiență, au identificat parteneri de afaceri.

Rezultatele obținute de către întreprinderile participante au fost prezentate în cadrul conferinței de finalizare a proiectului ”Consolidarea capacităţii întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană, prin intermediul participării la expoziţii şi târguri specializate”.

La eveniment au participat reprezentanți ai Camerei de Comerţ şi Industrie, Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, agenți economici beneficiari, inclusiv din stânga Nistrului.

Proiectul a fost realizat în perioada octombrie 2013 - ianuarie 2015, de CCI, cu suportul Programului UE-PNUD ”Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii”, cu scopul de a contribui la dezvoltarea relaţiilor de colaborare între agenţii economici de pe ambele maluri ale Nistrului şi la promovarea mărfurilor lor pe piaţa externă.

Proiectul  a vizat următoarele sectoare: tehnologii industriale,vinificație, agricultură, industria alimentară, industria încălțămintei, industria textilă.

Pe parcursul anului 2014, CCI împreună cu Programul UE-PNUD au organizat participarea în comun a agenților economici din Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană, la 6 expoziții internaționale specializate:

- Expoziţia mondială industrială ”HANOVER MESSE", 7-11 aprilie, or. Hanovra, Germania
- Expoziția internațională "WINE & DELICACIES", 23-25 aprilie, or. Praga, Cehia;
-  Expoziţia internaţională de încălţăminte şi articole din piele ”BTS", 2 - 4 septembrie, or. Poznan, Polonia;
- Expoziţia internaţională de textile şi îmbrăcăminte ”ZOOM BY FATEX", 16-18 septembrie, or. Paris, Franţa;
- Târgul internațional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei ”INDAGRA”, 29 octombrie - 2 noiembrie, or. Bucureşti, Romania;
- Expoziţia internaţională de produse alimentare, băuturi, ambalaje şi echipament ”INTERFOOD & DRINK", 5-7 noiembrie, or. Sofia, Bulgaria.

În total, la expozițiile respective și-au expus mărfurile 75 de producători din Moldova, inclusiv 35 din regiunea transnistreană, cu un număra total de 13 mii 525 de angajați.

Participarea la expozițiile din cele 6 țări europene  a fost precedată de pregătiri speciale: consultanță,  seminare practice, care le-au oferit întreprinzătorilor oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile privind promovarea pe piața UE, identificarea potențialilor parteneri de afaceri, soluționarea eventualelor litigii comerciale, beneficiile oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

Înainte de a pleca la expoziții, 106 persoane (angajați ai companiilor participante), inclusiv 49 din regiunea transnistreană, au beneficiat de circa 300 de consultații individuale referitor la pregătirea mostrelor pentru standuri, lucrul la expoziție, prezentarea atractivă a mărfurilor etc.

Datorită acestor activități, până la momentul actual, de către companiile participante au fost semnate 16 contracte și 24 de protocoale cu privire la posibilitățile de colaborare cu parteneri de peste hotare.

Concomitent, proiectul a contribuit la consolidarea încrederii dintre antreprenorii de pe cele două maluri ale Nistrului. Ca urmare a participării cu standuri comune la expoziții, companiile de pe ambele maluri au  inițiat 18 contacte de afaceri.

Sistematizând rezultatele proiectului, remarcăm că, cei 75 de agenți economici și-au îmbunătățit abilitățile de a participa mai eficient la expoziții internaționale, au obținut o experiență valoroasă referitor la modul în care funcționează piața UE, noile tehnologii în domeniu, au aflat care sunt instrumentele moderne de promovare a mărfurilor – informații ce le vor fi utile și pe viitor. Datorită semnării noilor contracte, întreprinderile respective își vor spori capacitățile de producție, vor crea locuri de muncă suplimentare, își vor mări veniturile.

Programul UE-PNUD ”Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” este implementat în perioada anilor 2012- 2015 și are ca scop promovarea încrederii între ambele maluri ale Nistrului prin implicarea autorităților locale, societății civile, comunității de afaceri și altor părți interesate în activitățile de dezvoltare economică și socială a comunităților locale.

Informații suplimentare: Sergiu Harea, manager de proiect, tel: 022 24 51 48, e-mail:

Foto: MyBusiness.md

Vinul Moldovei a cucerit admiraţia publicului la expoziția „Fabricat în Moldova”. În premieră, la cea de a XIV-a ediție a evenimentului, 19 de companii vinicole și 6 producători de divin și brandy sub umbrela brandului național „Vinul Moldovei”, s-au prezentat la eveniment cu un stand comun. Participarea companiilor vitivinicole la expoziție  a fost organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului său strategic, proiectul USAID Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II).  Expoziția „Fabricat în Moldova” a găzduit la ediția curentă peste 200 de agenți economici cu standuri individuale sau colective, standul național al vinificatorilor fiind unul remarcat și apreciat de vizitatori.
Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV): „Sectorul vitivinicol al RM este un sector strategic al economiei naționale, de aceea participarea companiilor vinicole la expoziția „Fabricat în Moldova” a fost indispensabilă. În acelaşi timp, expoziţia a fost un bun prilej ca vizitatorii să cunoască  îndeaproape calitatea vinurilor, dar și să cunoască cum să aprecieze acest produs. Cu siguranţă prezenţa noastră la expoziţie fortifică imaginea pozitivă a vinurilor moldoveneşti, aici, acasă.”
Pe parcursul expoziţiei, vizitatorii au avut posibilitatea să cumpere la preţuri speciale produsele aflate la standul ONVV. Aproximativ 2000 de sticle cu vin, divin și brandy, valoarea cărora atinge cifra de 200.000 de lei, au fost comercializate la eveniment.
Andrei Ciobanu, vizitator: „Am procurat câteva sticle cu vin autohton, la prețuri reduse. Vinurile noastre sunt de calitate, le apreciez şi cred că trebuie să susținem producătorii noștri, aflați în dificultate.”
Ion Curnic, vizitator: „Vinul este un produs prezent în casa noastră mereu, iar astăzi sunt plăcut surprins să văd aici standul atît de frumos al producătorilor noştri. Am participat la o degustare organizată la stand și am cunoscut producători noi, de la care am cumpărat aceste  vinuri.”
Pentru a populariza cultura vinului și a iniția consumatorii privind produsele de calitate, în fiecare zi a evenimentului au fost organizate master-class-uri și degustări de vin și divin, împreună cu experții de la Școala Vinului: Sergiu Găluşcă, Elisaveta Breahnă şi Constantin Olaru. Circa 120 de vizitatori au participat timp de 4 zile la degustările tematice ONVV.
Unii dintre vizitatori s-au bucurat și de premii, fiind cei mai activi pe parcursul degustărilor.
În cadrul „Fabricat în Moldova”,  ONVV a organizat o masă rotundă cu genericul „Vinul Moldovei. O legendă vie – activități și perspective”, unde s-au prezentat principalele rezultate ale primului an de activitate și planurile pentru 2015.
Vitalie Pănuţa, vicedirectorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului: „Scopul acestei întruniri a fost de a informa colegii noștri din alte instituții publice și organizații-partenere despre acțiunile Oficiului și de a stabili modalități de colaborare în scopul îndeplinirii scopurilor propuse de dezvoltare a sectorului vitivinicol”.
Reprezentanții Agenției Turismului, ai Agenției pentru Protecția Consumatorilor, MIEPO, și AGEPI au re-afirmat disponibilitatea instituțiilor de a contribui la implementarea activităților comune și au propus încheierea unui acord cadru de colaborare inter-instituțional. Totodată, ONVV a apreciat colaborarea cu programele de asistență, USAID/CEED II, Filiera Vinului, CBI, care contribuie esențial la realizarea activităților de reformare a industriei vinului.
Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în sectorul vitivinicol, creată în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în industria vitivinicolă. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Comunicat de presă

Un tânăr de doar 17 ani a devenit o adevărată senzaţie în social media. Nash Grier, din Carolina de Nord, Statele Unite a început în urmă cu un an şi jumătate să posteze clipuri pe Vine, o reţea socială destinată conţinutului video care permite încărcarea unor secvenţe de maxim şase secunde.

Nash Grier are aproape 11 milioane de fani pe platforma Vine, 7 milioane de Instagram şi 4 milioane pe Twitter. Popularitatea sa se datorează clipurilor hazlii şi a parodiilor în care apar şi prietenii săi. Sora mai mică a lui Grier, Skylinn, este unul dintre cele mai active personaje în clipurile tânărului. El a început un canal de Youtube la jumătatea anului trecut şi are deja peste 4 milioane de abonaţi. Doar pe Vine, clipurile lui Nash Grier au adunat peste 2 miliarde de vizualizări, ducându-l pe primul loc în topul celor mai populari utilizatori.

În 2014, Grier a semnat un parteneriat cu Aeropostale pentru a produce o linie personalizată de haine. Târărul mai are contracte şi cu alte companii, printre care Awesomeness TV, pentru generarea de conţinut media. Grier locuieşte în Los Angeles cu cel mai bun prieten al său, Cameron Dallas.

Tot mai multe companii apelează la Grier pentru clipuri de tip Vine, iar nota de plată este una destul de mare. Huffington Post scrie că adolescentul primeşte între 25.000 şi 100.000 de dolari pentru cele şase secunde de film. Ca urmare, revista Time l-a inclus pe lista din 2014 a celor mai influenţi adolescenţi

Nash Grier nu este primul tânăr care a găsit celebritatea pe internet. Michelle Phan este una dintre cele mai cunoscute figuri de pe Youtube, alături de Pewdiepie şi Bethany Mota. Ea publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe, ajungând la peste un miliard de vizualizări. În scurt timp, tânăra a ajuns la peste cinci milioane de abonaţi, atrăgând atenţia presei din Statele Unite. Ea a apărut în numeroase reviste, precum Seventeen, The Sun Sentinel, NYLON sau Forbes.

Prin plasarea de produse, ea a reuşit să câştige sume impresionante, având o avere estimată la peste 4 milioane de dolari. Ea a semnat deasemenea un contract de promovare a anumitor produse Lancome.

http://www.businessmagazin.ro/

Sistemul de raportare la Casa Națională de Asigurări Sociale a fost racordat la serviciul MSign. Acest fapt va oferi posibilitatea agenților economici să acceseze serviciul cu ajutorul tuturor semnăturilor electronice disponibile pe piața din Republica Moldova (semnătura CTS, semnătura mobilă) și va facilita procesul de  e-Raportare lunară la CNAS.

Serviciul guvernamental de semnătură digitală (MSign) este un mecanism integrator, securizat și flexibil de aplicare și verificare a autenticității semnăturii digitale de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale și a serviciilor electronice.  

Prin MSign cetățenii pot semna acte la distanță, rapoarte, declarații către instituții sau cereri online. Conform legislației Republicii Moldova semnătura electronică este echivalentă cu cea olografă.

Serviciile publice care deja utilizează Platforma MSign pentru semnare, sunt: e-Licențiere, e-Stare Civilă, e-Apostila, e-Factura, e-Declarația fiscală (pentru persoane fizice și juridice).

Racordarea e-Raportare la CNAS la MSign este parte a programului strategic de modernizare tehnologică a e-Tranformării guvernării în Republica Moldova.

Sursă: egov.md

Compania moldo-cehă Beermaster SA (Bălți) a început să producă anul trecut bere într-un ambalaj absolut neobișnuit pentru Moldova - butoi de 5 litre, echipat cu două deschizătoare. Unul e situat lateral – pentru a turna berea, iar celălalt e amplasat sus, pe capacul butoiului. Așa a descris pentru MyBusiness.md noul produs directorul comercial al întrepriderii Iurii Pîntea.

Acest ambalaj – fiind de clasa premium, costă 230 lei în supermarketurile capitalei. Prețul, de fapt, corespunde ideal ideei de bază a firmei: berea e produsă după metode standarde, fără utilizarea tehnologiilor de accelerare a procesului, care permite uzinei să realizeze această băutură alcoolică în 10-15 zile. Astfel, întrgul proces de producție durează de la 28 până la 49 de zile.

Butoaiele de 5 litre depozitează 3 soiuri de bere: vie, nefiltrată Bavarez și de stejar (fiind ținută în butoaie de stejar).
Totuși, în toiul sărbătorilor de iarnă, firma a luat decizia de a turna în butoaie vestita bere Noroc, care a și fost decorată în felul corespunzător.

Pe data de 28 decembrie pe rețeaua de socializare Facebook a apărut reclama plătită a berii Beermaster Noroc “La mulți ani!” într-un ambalaj care a fost considerate, inclusive de autorul articolului respectiv, una falsă: o blondă în costumul extravagant Albei ca Zăpada oferă spre degustare Berea Blondă.

Totuși, publicitatea a avut succes printre adulți și blonda de pe butoiul de berea putea fi admirată pe rafturile Hypermarketului Nr 1.

Campania a durat două săptămâni. Drept rezultat, numărul de like-uri a paginei de Facebook (care a apărut în septembrie 2013) a crescut de la 700 (decembrie 2014) până la 8 mii (12 ianuarie 2015).

Rezultatele vânzărilor a berii în noul ambalaj urmează să fie calculate în curând de întreprindere.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Un american castiga 100.000 de dolari pe an din vanzarea unei aplicatii ce ofera continutul Bibliei, cu toate ca este ateu.

In februarie 2012, Trevor McKendrick a aflat ca o ruda castiga intre 8.000 si 10.000 de dolari pe luna din vanzarea aplicatiilor mobile pentru produsele Apple. Asa ca s-a gandit ca si el poate face acelasi lucru.

Planul initial era sa obtina 600 de dolari pe luna, ca sa-si poata acoperi chiria, arata Business Insider.

Asa ca s-a uitat in topul celor mai profitabile aplicatii din App Store pentru a-si face o idee.

"Mi-am dat seama ca erau cateva aplicatii ce ofereau continutul Bibliei in spaniola, dar care erau groaznice", a spus McKendrick.

In consecinta, el a angajat un programator roman (sursa citata nu mentioneaza numele sau) sa ii faca o aplicatie pe aceasta tema, care s-a vandut bine.

Apoi, el s-a gandit sa realizeze o versiune audio a aplicatiei, care a avut un succes urias. In acel moment, americanul si-a dat seama ca acesta poate fi un mod de viata.

Cati bani castiga

La inceput, McKendrick a obtinut intre 5.000 si 6.000 de dolari pe luna din varianta audio a Bibliei in spaniola. In primul an, vanzarile i-au adus 73,034 de dolari, iar in urmatorul suma a crescut la 100.134 de dolari.

El a precizat ca nu investeste foarte mult timp in aceasta aplicatie, doar o ora pe zi. Insa are, totusi, o problema, care e legata de moralitate.

In ciuda faptului ca vinde Cartea Sfanta, McKendrick este ateu. El a renuntat la religia sa (mormonism) pentru ca avea dubii in legatura cu principiile acesteia.

Dar exista unele persoane care ii trimit mailuri in care ii cer sa se roage pentru ei si pentru familiile lor. "Au impresia ca sunt un fel de propovaduitor", a marturisit acesta.

"In momentul in care ceri asa ceva unui dezvoltator de aplicatii... e clar ca nu esti intr-o situatie prea buna. Iar acest lucru ma apasa putin", a incheiat americanul.

http://www.ziare.com/

Apple se gandeste sa intre tot mai puternic pe piata auto si a facut un prim pas in acest sens.

Compania a gasit un mod prin care vom putea deschide automobilele cu ajutorul telefonului, noteaza Business Insider.

Nu doar ca vom putea patrunde in masina, dar exista si posibilitatea sa pornim motorul prin simpla apasare a unui buton pe telefon.

In acest sens, Apple a inregistrat un brevet de inventie, intrucat rezultatele testelor au fost pozitive.

Totusi, Apple obisnuieste sa inregistreze multe brevete, deci implementarea acestui sistem la scara larga nu este o certitudine.

BMW a apelat in trecut la un astfel de sistem, insa totul a fost un fiasco intrucat hackerii il puteau "sparge" pentru ca apoi sa deschida portierele automobileleor.

Foto: Techno Buffalo

http://www.ziare.com/

“În cariera mea, totul s-a întâmplat destul de natural, mai puţin în momentul în care m-au dat afară de la Gameloft, nu m-am înţeles cu conducerea de atunci şi nu au mai vrut să lucreze cu mine”, descrie Andrei Lopată, fondatorul afacerii Atypical Games, cu venituri de 2,1 milioane de dolari, un moment care a schimbat traseul carierei sale.

Andrei Lopată este unul dintre puţinii programatori care în 1992 au pus bazele a ceea ce se poate numi astăzi industria românească a jocurilor. Între timp au crescut considerabil şi numărul angajaţilor din sistem, şi numărul de companii. Lopată conduce Atypical Games, compania cu 35 de angajaţi axată pe producţia de jocuri şi care s-a făcut remarcată prin dezvoltarea unor jocuri premium de luptă cu avioane şi tancuri.

După ce a fost concediat de la Gameloft, în 2002, a urmat o perioadă de doi ani în care nu a mai făcut jocuri şi s-a dedicat unui alt hobby al său, tuning-ul auto. S-a reîntors însă la prima sa pasiune când a început să lucreze împreună cu câţiva prieteni în cadrul  companiei americane Vivendi Games. S-au axat pe conceperea unui prototip de joc mobil pe care să îl arate conducerii Vivendi pentru ca firma să se lanseze pe această piaţă. Mulţumiţi de rezultat, cei de la Vivendi au preluat echipa din Bucureşti, înfiinţând aici Vivendi Games Mobile. O altă schimbare de conducere avea însă să oprească dezvoltarea sa în cadrul firmei. Noul şef era convins că mobilele nu au niciun viitor, astfel că au desfiinţat departementul Vivendi Games Mobile. “Din fericire, m-am trezit la uşa sediului cu un japonez, englez şi un american care voiau să cumpere compania”, îşi aminteşte amuzat Lopată. Cei trei veneau din partea companiei japoneze Namco şi au cumpărat compania Vivendi Games Mobile. După ce a consolidat echipa de acolo, s-a mutat în propria companie, Revo Solutions, în care s-a concentrat pe conceperea aplicaţiilor mobile.

Anul trecut, membrii echipei au lucrat la realizarea a două jocuri ce au ca termen de lansare anul acesta, în urma unei investiţii de circa 1,2 milioane de dolari. Primul, Radiation Island, a fost deja lansat şi este primul joc de supravieţuire lansat de Atypical Games, disponibil în App Store. Simulatorul introduce jucătorii într-o realitate alternativă unde aceştia trebuie să lupte pentru supravieţuire, într-un mediu ostil, totul parte dintr-un experiment misterios. Jucătorii trebuie să îşi folosească inteligenţa şi inventivitatea în această lume nouă şi misterioasă, nu numai pentru a supravieţui, cât şi pentru a reveni în lumea reală.

Cei 35 de membri ai echipei au lucrat circa un an de zile la dezvoltarea acestuia. Cel de-al doilea joc va fi lansat pe segmentul de luptă tip transformers, în a doua parte a anului.

 “Cel mai greu este să creezi jocul, idei sunt un milion. Ideile nu sunt problemă, ca să vă dau un exemplu, din momentul în care începi să lucrezi la un joc, inevitabil sunt momente de bucătărie a jocului şi care sunt plictisitoare, alea sunt momentele în care imaginaţia o ia razna, găseşti încă o sută de idei pe care poţi să le implementezi, numai că nu ai timp, tot timpul este un compromis între ce rezultat vreau să am şi în cât timp.” , explică Lopată. Anul acesta, şi-a propus să mărească echipa cu 10-15 angajaţi şi preconizează dublarea veniturilor pe seama celor două lansări.

Potrivit lui Andrei Lopată, dacă în 2008-2009, când a lansat primul joc, investiţia în acesta era de circa 50.000 de euro, acum aceasta se ridică la 500.000—600.000 de euro.

În ce priveşte numele companiei, acesta reflectă organizarea atipică în cadrul companiei: la conducerea acesteia se află, în afară de Andrei Lopată, alţi trei programatori, prezentaţi de acesta în mod colocvial:  Andrei – care se ocupă de partea de dezvoltare a firmei, Răzvan – responsabil de partea de grafică, Cătălin – responsabil cu design-ul. Compania lor a obţinut în perioada 2012-2014 venituri de 10 milioane de dolari, cea mai mare parte fiind obţinută de la clienţii din Statele Unite ale Americii. Cifra de afaceri din 2014 a fost realizată în proporţie de 50% din Battle Supremacy, 30% din Sky Gamblers: Storm Raiders şi 15% din Sky Gamblers: Cold War.

http://www.businessmagazin.ro/

Compania 3D Print Lab listează, pentru moment, datorită acesteiaaele alcătuite individual și își gătește inovația spre prezentare la Kickstarter.

3D Print Lab – este o denumire temporară, explică Alexei Marcov. Încă nu ne-am conturat oficial. Colaborăm ca aliați: suntem 6 persoane care perfecționează imprimanele 3D și realizează dronele. Mai avem în echipă și câțiva freelanceri. Capitalul inițial a fost format prin cea mai simplă metodă – am pus împreună resursele personale. Și am început să producem imprimantele 3D.
 
“L-am realizat anul trecut, - continuă Alexei Marcov, - conform sistemului original de poziționare mecanică. Capul de imprimare se mișcă de la dreapta la stânga, înainte și înapoi datorită motoarelor speciale. Aproximativ totul ce am implimentat în imprimanta dată, cum ar fi sigiliul de plastic – până la ce temperatură el trebuie să fie încălzit - a fost găsit de la sursa accesibilă. Ale noastre au fost detaliile colectate și asortate: rama, setări, elemente electronice etc. Urmăream scopul să facem imprimanta cât mai compactă. O parte din elemente, cum ar fi rama metalică și piesele de aluminiu, au fost produse în Moldova. Iar o altă parte, care necesita o realizare minuțioasă, au fost comandate peste hotare – în țară nu pot fi găsite utilaje la nivelul necesar”.

“Când începeam activitatea, nu existau dezvoltări similare, - continuă Alexei Marcov, - însă în martie, când am finalizat testarea imprimantei, au apărut imprimante din China, care au o calitate rea, dar care și costă mai puțin”. Astfel, imprimanta avea nevoie să fie perfecționată pentru a o face competitive atât în preț, cât și în calitate.

Tehnicienii au arătat reporterului MyBusiness.md cum funcționează imprimanta moldovenească 3D. Sârma liliachie de plastic de 0,2 mm grosime, dedurizată la temperatura de 220 grade, se emite din capul de imprimare ca pasta de dinți. Astfel, strat după strat, se formează obiectul necesar. Inventatorii au testat imprimanta, realizând un vazon mic, harta Moldovei și câteva detalii de plastic. Articolul desenat e introdus în calculator, la care e conectată imprimanta 3D. Alexei Marcov a explicat că e nevoie de o mică revizuire pentru ca imprimanta să poată produce detaliile din materiale organice: cauciuc, ciocolată, ciment. În China a fost produsă o imprimantă similară de mărimea unui atelier. Acum ea execută case de mărimi medii. Dezvoltatorii noștri de la 3D PrintLab listează detaliile complicate pentru drone și execută comenzi pentru arhitecții cunoscuți – machete de case pentru lucrări de licență. “Imprimanta noastră e de uz general, - se alătură la discuție Alexandru Avanesean, colegul domnului Marcov. – Astfe, aceasta poate fi utilizată în oficii – pentru imprimarea machetelor sau a detaliilor pentru tehnica de oficiu”. Aici Alexandru Avansean a arătat un element din plastic pentru drona fără pilot, creat de imprimanta 3D, fiind bombat ca o cană. “Strungarul ar fi cerut pentru aceasta minim 100 dolari, - a explicat Alexandru Avanesean, - noi, însă, l-am produs pentru 3-4 dolari, luând în considerare costul materialului”. Iar materialul – sârma polimerică – costă 30-40 dolari/kg.

Alexandru Avanesean afirmă că următorul pas, după finalizarea procesului de dezvoltare a imprimantei, va fi plasarea ei pe site-ul kickstarter.com. Acestea sunt site-urile de finanțare a tehnologiilor care urmează să fie introduse pe piață. Asfel, tehnicienii strâng resursele necesare pentru continuarea procesului de producție. În unele cazuri, inventatorii strângeau câte milioane de dolari pentru invențiile care necesitau doar 100 de mii.
“Dezvoltarea imprimantei a costat 2 mii dolari, - continuă Alexei Marcov. – O parte din sumă s-a dus pentru finalizarea construcției și pentru comandarea unor detalii suplimentare. Însă imprimanta gata-făcută va costa 1000 dolari. Sunt imprimante care costă 500 dolari, însă acestea au o capacitate limitată de producție”. Capacitatea de producție a imprimantei moldovenești e limitată de pereții și de înălțimea acesteia, 25 pe 25 centimetri în lungime și lățime, și 30 centimetri în înălțime. Sunt parametrii acceptabili pentru imprimanta 3D.

Dronele, menționate mai sus, sunt mașine de zbor fără pilot. Producerea lor e gestionată de Alexandru Avanesean. Au în diametru aproximativ 70-80 cm, cântăresc 2 kilograme și seamănă cu crabii mecanici. Mișcarea și ridicarea acestuia în aer e condiționată 6 motoare cu șuruburi bilobate. Alexandru Avanesean își numește dezvoltarea hexacopter – elicopter cu șase șuruburi. “Pe dronele respective, - explică Alexandru, - sunt montate camerele foto sau video. Ele sunt folosite la concerte. În alte cazuri, cicliștii situează dronele în spate să-și filmeze activitatea. Aceste mașini devin tot mai populare în străinătate. Avem aparate cu 4 motoare, însă cele cu 6 sunt mai stabile. Doar nu putem să excludem probabilitatea unui accident. În plus, cel de 6 motoare vibrează mai puțin. În prezent, dronele sunt utilizate în producție. De exemplu, în SUA ele sunt folosite de vânzători de imobiliare – facilitează prezentarea casei, terenului sau apartamentului”.

Unele țări interzic zborurile dronelor în limita orașului și deasupra obiectelor secrete sau militare. În SUA au fost implimentate următoarele limite – drona poate fi deplasată la o înălțime nu mai mare de 100 de metri și la o distanță de 500 de metri. “Noi, în schimb, nu suntem limitați, - spune Alexei Marcov, - dar și limitele impuse peste hotare nu sunt stricte”.

Prezentând drona reporterului MyBusiness.md, Alexandru Avanesean a explicat: “Însăși proiectul electronic se află în procesul de dezvoltare. O parte din el formează activitatea noastră, o parte a fost preluată de la sursele accesibile. Drona se bazează pe un know how unic, care, desigur, e taina comercială. Ea poate fi gestionată de pe telefon, tabletă sau calculator. Sursa de alimentare – acumulator polimeric, care, în prezent, reprezintă unul din cele mai eficiente metode de alimenatre pentru aceste modele datorită coeficientului de putere și greutății sale. Acumulatorul ține dronul în aer 15 minute”. Prețul final al acestei invenții zburătoare încă nu a fost stabilit, însă tehnicienii îl aproximează la 1000 dolari. Alexamdru Avanesean mai are în planuri să producă quadrocopt – o dronă cu patru motoare, care va fi, respectiv, mai ieftină. Și toate acestea sunt perspectivele pentru viitorul apropiat.